Reprezentanţii CEDO au apreciat în cadrul unei întâlniri la Strasbourg cu o delegaţie română, reprezentând Comitetul Interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor, că noul proiect vizând retrocedările este extrem de complex, dar va rezolva problemele apărute din aplicarea legilor anterioare.
„Reprezentanţii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi-au exprimat satisfacţia faţă de eforturile autorităţilor române de a soluţiona în mod echitabil şi unitar cererile de retrocedare depuse de cetăţenii ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist. Reprezentanţii Curţii au apreciat că, deşi noul proiect legislativ este extrem de complex, va rezolva problemele apărute din aplicarea legilor anterioare privind restituirile, emise în ultimii 20 de ani”, se arată într-un comunicat transmis marţi de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
Membrii delegaţiei române au explicat motivele care au dus la schimbarea principiilor şi mecanismelor procesului de restituire, aşa cum acesta fusese prefigurat anterior, şi au prezentat procedurile de funcţionare a noii legi, atât sub aspectul retrocedării în natură, cât şi al compensării, prin acordarea de puncte valorificabile ulterior, prin terenuri sau numerar. Partea română a reiterat că în adoptarea noului cadru legislativ s-au avut în vedere acordarea unei reparaţii morale şi materiale adecvate foştilor proprietari, dar şi principiul menţinerii justului echilibru între interesul acestora şi interesul general al societăţii.
Reprezentanţii CEDO au făcut mai multe propuneri în legătură cu proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, care, odată implementate, vor face legea eficientă şi uşor aplicabilă, a precizat ANRP.
După integrarea acestor propuneri în proiectul de act normativ, el urmează să fie prezentat Guvernului spre adoptare.
Din delegaţia română au făcut parte secretari de stat din Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor Publice, co-agentul guvernamental român pentru CEDO şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
Reprezentanţii Comitetului Interministerial au purtat discuţii cu: Santiago Quesada – şeful Grefei secţiei a treia a CEDO, Crina Kaufman – şef de divizie în cadrul Grefei, Genevieve Mayer – şef al Departamentului de Executări a hotărârilor CEDO, Corinne Amat – şef de divizie al Departamentului Executări.
De asemenea, la discuţii au mai participat un înalt reprezentant din partea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, precum şi experţi.
Duminica trecută, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va iniţia procedura de asumare a răspunderii pentru Legea restituirii proprietăţilor, după ce textul final a fost convenit cu CEDO.
„S-au întors colegii mei de la Strasbourg şi miercuri venim în Guvern şi ne angajăm răspunderea pentru Legea retrocedărilor”, a afirmat Victor Ponta, la RTV.
SURSA: agerpres
Tag-uri:anrp, avocat, avocat bucuresti, avocat offshore, avocat taxa auto, avocati online, cedo, drepturile omului, imobile nationalizate, legea imobilelor nationalizate, normativ, retrocedari, strasbourg
[…] Ce urmează acum, după asumarea răspunderii de către Guvern pentru legea restituirii proprietăţilor? George Băeşu: Aşteptăm ca legea să intre în vigoare şi avem deja pregătite documentele pe […]
[…] de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene, solicitarea fiind transmisă […]
[…] pentru consumatori a primit aviz favorabil de la Comisia juridica si de la Comisia pentru drepturile omului din […]
[…] data de 17 iulie 2014 a fost pronunţată hotărârea Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Centrul pentru Resurse Juridice (în numele lui Valentin Câmpeanu) împotriva […]
[…] exemplu, în jurisprudenţa CEDO s-a reţinut că în împrejurarea în care persoana citată nu a fost informată asupra motivelor […]
[…] prima dată când CEDO este sesizată pentru a se pronunţa privind imunitatea unui preşedinte în […]
[…] categoria funcționarilor publici prevăzută la art. 175 lit. c din Codul penal sau în categoria funcționarilor publici prevăzută la art. 175 alin. 2 din Codul […]