Arhive pe etichete: normativ

Reprezentanţii CEDO consideră că proiectul legii retrocedărilor va rezolva problemele apărute din aplicarea legilor anterioare

Reprezentanţii CEDO au apreciat în cadrul unei întâlniri la Strasbourg cu o delegaţie română, reprezentând Comitetul Interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor, că noul proiect vizând retrocedările este extrem de complex, dar va rezolva problemele apărute din aplicarea legilor anterioare.retrocedari

„Reprezentanţii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi-au exprimat satisfacţia faţă de eforturile autorităţilor române de a soluţiona în mod echitabil şi unitar cererile de retrocedare depuse de cetăţenii ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist. Reprezentanţii Curţii au apreciat că, deşi noul proiect legislativ este extrem de complex, va rezolva problemele apărute din aplicarea legilor anterioare privind restituirile, emise în ultimii 20 de ani”, se arată într-un comunicat transmis marţi de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Membrii delegaţiei române au explicat motivele care au dus la schimbarea principiilor şi mecanismelor procesului de restituire, aşa cum acesta fusese prefigurat anterior, şi au prezentat procedurile de funcţionare a noii legi, atât sub aspectul retrocedării în natură, cât şi al compensării, prin acordarea de puncte valorificabile ulterior, prin terenuri sau numerar. Partea română a reiterat că în adoptarea noului cadru legislativ s-au avut în vedere acordarea unei reparaţii morale şi materiale adecvate foştilor proprietari, dar şi principiul menţinerii justului echilibru între interesul acestora şi interesul general al societăţii.

Reprezentanţii CEDO au făcut mai multe propuneri în legătură cu proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, care, odată implementate, vor face legea eficientă şi uşor aplicabilă, a precizat ANRP.

După integrarea acestor propuneri în proiectul de act normativ, el urmează să fie prezentat Guvernului spre adoptare.

Din delegaţia română au făcut parte secretari de stat din Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor Publice, co-agentul guvernamental român pentru CEDO şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Reprezentanţii Comitetului Interministerial au purtat discuţii cu: Santiago Quesada – şeful Grefei secţiei a treia a CEDO, Crina Kaufman – şef de divizie în cadrul Grefei, Genevieve Mayer – şef al Departamentului de Executări a hotărârilor CEDO, Corinne Amat – şef de divizie al Departamentului Executări.

De asemenea, la discuţii au mai participat un înalt reprezentant din partea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, precum şi experţi.

Duminica trecută, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va iniţia procedura de asumare a răspunderii pentru Legea restituirii proprietăţilor, după ce textul final a fost convenit cu CEDO.

„S-au întors colegii mei de la Strasbourg şi miercuri venim în Guvern şi ne angajăm răspunderea pentru Legea retrocedărilor”, a afirmat Victor Ponta, la RTV.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Preşedintele a promulgat ordonanţa privind creşterea pensiilor!

Preşedintele Traian Băsescu a semnat ieri, 12 februarie 2013, decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform unui comunicat de presă publicat pe pagina de internet a Preşedinţiei. Prin această ordonanţă se stabileşte valoarea punctului de pensie pentru anul 2013 la 762,1 lpunct de pensieei.

Varianta de proiect a actului normativ (PL5/2013) a fost adoptată de Camera Deputaţilor în cadrul şedinţei susţinute în data de 29 ianuarie 2013, cu 307 voturi „pentru”, 2 „împotriva” şi 4 abţineri, ulterior devenind Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2013.

Actul legislativ, publicat în Monitorul Oficial nr. 53/2013, prevede modificarea modalităţii de calcul a valorii punctului de pensie, precum şi valoarea acestuia în anul 2013, respectiv 762,1 lei.

* Ce modificări prevede ordonanţa de urgenţă?

Potrivit noilor reglementări, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. În forma actuală a legii, referirea se face la „rata inflaţiei”, nu la „rata medie anuală a inflaţiei”, aşa cum era precizat anterior.

Totodată, este inclusă o nouă prevedere, conform căreia, începând cu anul 2013, indicatorii menţionaţi anterior, utilizaţi la stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul următor, sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

În cazul în care unul dintre indicatori are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. Dacă ambii indicatori au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

Ordonanţa de urgenţă prevede modificări şi la nivelul articolului 170 din Legea pensiilor publice. Astfel, pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.

Totodată, începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

De reţinut faptul că indicele de corecție se aplică o singură dată, la deschiderea inițială a drepturilor de pensie.

Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecție reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.

Anul acesta, valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei, iar indicele de corecţie este de 1,06. Acest indice de corecţie se aplică şi punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011, şi anume asupra  punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna ianuarie 2013, când a intrat în vigoare ordonanţa de urgenţă a Guvernului.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: legestart.ro

CCR dezbate astăzi sesizarea PDL privind Legea bugetului de stat pe 2013

Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea Partidului Democrat Liberal privind Legea bugetului de stat pe 2013, după ce a preschimbat termenul stabilit iniţial din 20 februarie înbuget 13 februarie, au confirmat, reprezentanţi ai CCR.

Preschimbarea termenului de judecată a fost cerută de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor care a invocat urgenţa intrării în vigoare a actului normativ.

PDL a contestat, pe 8 februarie, la Curtea Constituţională Legea bugetului de stat pe 2013, invocând în sesizare trei argumente legate de nerespectarea procedurilor parlamentare în cursul dezbaterilor la buget din plenul reunit al celor două Camere şi un argument legat de lipsa de predictibilitate a bugetului pe 2013, după cum declara deputatul Andreea Paul, vicepreşedinte PDL.

„PDL a depus la Curtea Constituţională o sesizare legată de trei aspecte de încălcare gravă, procedurală, în adoptarea bugetului de stat, invocând şi un alt argument, de fond. Cele trei argumente de încălcare procedurală gravă ţin de absenţa amendamentelor pe care membrii PDL le-au depus în comisie, iar acestea nu s-au regăsit în raportul final al Comisiei de buget-finanţe. Al doilea argument ţine de absenţa Statutului parlamentarilor pe baza căruia se fundamentează bugetele Camerei Deputaţilor şi Senatului. Al treilea argument procedural ţine de lipsa cvorumului, lucru care a fost evident la adoptarea bugetului în noaptea trecută (noaptea de 6 spre 7 februarie – n.r.). Al patrulea argument, care este unul de fond, ţine de lipsa de predictibilitate fiscală pe care s-a fundamentat bugetul pentru anul 2013”, susţinea vicepreşedintele PDL.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Actul normativ privind scumpirea gazelor naturale a fost publicat în Monitotul Oficial

Actul normativ pentru majorarea preţurilor finale reglementate la gazele naturale cu 5% de la 1 februarie 2013 pentru clienţii noncasnici a fost publicat în Monitorul Oficial al Româgazeniei.

Documentul prevede etapele de majorare în perioada 2013-2014 şi creşterile estimative ale preţurilor finale reglementate la clienţii casnici şi noncasnici de gaze naturale în corelare cu procentele previzionate în cuprinsul Memorandumului cu tema Calendar de eliminare a preţurilor reglementate la gaze naturale, aprobat de către Guvern în iunie 2012.

Preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă curentă pentru furnizorii care asigură în mod direct acoperirea consumului pe piaţa reglementată de gaze naturale se cifrează la 49 lei/MWh pentru non-casnici şi la 45,71 lei/MWh pentru clienţi casnici, de la 1 februarie 2013. Până la finalul anului 2014, preţul va ajunge la 119 lei/MWh pentru non-casnici şi 54 lei/MWh pentru casnici.

Majorarea preţurilor de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru furnizorii care asigură în mod direct acoperirea consumului pe piaţa reglementată de gaze naturale este în conformitate cu nivelul preţurilor din calendarul asumat prin acordurile încheiate cu organismele internaţionale.

SURSA: agerpres

Modificări la Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, privind antrepozitele fiscale

Ministerul Finanţelor Publice a supus dezbaterii publice un proiect de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodoloantrepozit fiscalgice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 – publicat în data de 10 ianuarie 2013, prin care sunt vizate aspectele referitoare la TVA la încasare şi accesul operatorilor economici la autorizarea antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.

Principalele elemente urmărite de proiectul de act normativ fac referire la Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice şi Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale” din Normele metodologice.

1. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”

Având în vedere modificările aduse Ordonanţei Guvernului nr. 15/2012 care reglementează, între altele, sistemul TVA la încasare, prin Legea nr. 208/2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se impune corelarea în regim de urgenţă a legislaţiei secundare, respectiv a Normelor metodologice de aplicarea a Codului fiscal cu legislaţia primară.

De asemenea, în vederea aplicării unitare a prevederilor legale care reglementează sistemul TVA la încasare, se impune clarificarea situaţiilor în care, ulterior implementării sistemului TVA la încasare, beneficiarul nu menţionează pe documentul de plată facturile achitate, caz în care se aplică prevederile Codului civil cu privire la imputaţia legală a plăţii.

2. Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale”

Conform Notei de fundamentare a proiectului de hotărâre, modificările prevăzute în acest proiect, asigură compatibilitatea cu prevederile Codului fiscal în ceea ce priveşte noile reglementări în domeniul antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.

Astfel, normele de corelare prevăzute în acest proiect de act normativ se referă la:

* Precizarea grupelor de produse accizabile ce pot fi depozitate în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal de depozitare.

* Corelarea prevederilor privind reautorizarea antrepozitarilor după expirarea perioadei de valabilitate a autorizaţiei.

* Precizarea volumului mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile ce trebuie îndeplinit pentru funcţionarea antrepozitelor fiscale de depozitare, respectiv:

– bere – 1.500 hl de produs;

– vinuri şi băuturi fermentate – 1.500 hl de produs;

– produse intermediare – 1.250 hl de produs;

– băuturi spirtoase – 250 hl de alcool pur;

– alcool etilic – 1.000 hl de alcool pur;

– băuturi alcoolice în general – 300 hl de alcool pur;

– ţigarete – o cantitate a cărei valoare la preţul de vânzare cu amănuntul să nu fie mai mică de 2.500.000 euro;

– produse energetice – 3.500 tone;

– arome alimentare, extracte şi concentrate alcoolice – 15 hl de alcool pur.

Fac excepţie de la aceste limite: antrepozitele fiscale autorizate în exclusivitate pentru a efectua operaţiuni de distribuţie a băuturilor alcoolice şi de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vânzării la bordul navelor şi aeronavelor; antrepozitele fiscale de depozitare destinate exclusiv aprovizionării cu produse energetice a aeronavelor şi, respectiv, a navelor şi ambarcaţiunilor; rezerva de stat şi de mobilizare.

* Stabilirea cuantumului garanţiei minime, ce trebuie constituită de antrepozitarii autorizaţi pentrudepozitarea produselor accizabile, respectiv 6% aplicat accizelor aferente volumului mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile, raportat la nivelul unui an. Prin această măsură s-a realizat corelarea nivelului minim al garanţiei cu condiţiile generale de funcţionare a antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.

* Precizarea cuantumului capitalului social minim subscris şi vărsat ce trebuie constituit de antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile, respectiv:

– pentru depozitarea de bere – 10.000 lei;

– pentru depozitarea de vinuri – 2.000 lei;

– pentru depozitarea de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri – 50.000 lei;

– pentru depozitarea de produse intermediare – 100.000 lei;

– pentru depozitarea de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase – 100.000 lei;

– pentru depozitarea de arome alimentare – 5.000 lei;

– pentru depozitarea de tutun prelucrat – 500.000 lei;

– pentru depozitarea de produse energetice, exceptând depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi depozitarea de GPL – 500.000 lei;

– pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor – 20.000 lei;

– pentru depozitarea de GPL – 50.000 lei;

– pentru depozitarea exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi – 20.000 lei.

În vederea stabilirii cuantumurilor pentru capitalul social minim subscris şi vărsat, au fost luate în considerare natura produselor accizabile ce urmează a fi depozitate în antrepozitele fiscale, volumul mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile ce trebuie îndeplinit pentru funcţionarea antrepozitelor fiscale de depozitare, precum şi riscurile fiscale inerente activităţii de depozitare a produselor accizabile.

Principiul care a stat la baza stabilirii cuantumului minim al capitalului social subscris şi vărsat constă în necesitatea acoperirii riscului de neplată a accizelor aferente activităţii desfăşurate de un antrepozitar autorizat pe parcursul unei luni, ţinând cont că, prin instituirea garanţiei minime, se acoperă în proporţie 72% din accizele potenţiale (6% x 12 luni).

Nivelurile propuse pentru capitalul social minim subscris şi vărsat au fost dimensionate astfel încât cuantumul rezultat din însumarea acestora şi a garanţiei minime să acopere cel puţin 80% din valoarea accizelor potenţiale la nivelul unei luni.

Totodată, la stabilirea acestor cuantumuri au fost luate în considerare şi măsurile deja reglementate în legislaţia specifică în scopul preveniri eventualelor pagube la bugetul de stat, printre care:

– monitorizarea prin intermediul sistemului informatic EMCS a întregii activităţi desfăşurate în antrepozitul fiscal, precum şi a deplasărilor în regim suspensiv de accize;

– verificarea faptică de către autoritatea vamală a calităţii şi cantităţii produselor accizabile primite în regim suspensiv de către antrepozitarii autorizaţi;

– suspendarea activităţii desfăşurate de către antrepozitarul autorizat şi sigilarea utilajelor în cazul neplăţii accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal de plată;

– executarea garanţiei în situaţia în care antrepozitarul autorizat nu respectă obligaţiile legale privind plata accizelor sau înregistrează orice alte obligaţii fiscale restante, de natura celor administrate de A.N.A.F., cu mai mult de 30 de zile faţă de termenul legal de plată. Executarea garanţiei atrage suspendarea autorizaţiei de antrepozit fiscal până la momentul reîntregirii acesteia;

– revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal în cazul în care antrepozitarul autorizat înregistrează obligaţii fiscale restante, de natura celor administrate de A.N.A.F., cu mai mult de 60 de zile faţă de termenul legal de plată;

– livrarea, din antrepozitele fiscale, a produselor energetice de natura benzinelor, motorinelor, GPL, kerosenului şi păcurii, numai în baza documentului de plată care atestă virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii de produse energetice ce urmează a fi facturată.

* Acordarea posibilităţii stabilirii şi declarării preţurilor de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete, tuturor antrepozitarilor autorizaţi pentru producţie şi depozitare de asemenea produse.

* Stabilirea posibilităţii de efectuare în antrepozitele fiscale de depozitare a operaţiunilor de aditivare a produselor energetice şi de amestec a acestora cu produse realizate din biomasă, precum şi amestecul în vrac între biocarburanţi şi carburanţii tradiţionali şi amestecurile dintre biocombustibili şi combustibilii tradiţionali, în regim suspensiv de accize.

* Eliminarea prevederilor privind cota de piaţă în cazul antrepozitelor de producţie a ţigaretelor, ţinând cont de faptul că autorizarea antrepozitelor pentru depozitarea acestor produse nu mai este condiţionată de deţinerea unei cote de piaţă de 5%.

* Enumerarea informaţiilor ce trebuie conţinute în declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea de depozitare.

* Corelarea prevederilor privind scutirile de la plata accizelor pentru produsele energetice destinate alimentării navelor cu noile modificări referitoare la antrepozitele fiscale pentru depozitare.

De asemenea, acest proiect are în vedere necesitatea adoptării unor măsuri cu scopul creşterii veniturilor colectate din accize prin reducerea evaziunii fiscale din sfera alcoolului etilic, potrivit angajamentelor asumate de România prin Scrisoarea de intenţie adresată instituţiilor financiare internaţionale.

Astfel, scutiri de la plata accizelor vor fi acordate prin restituire pentru utilizarea alcoolului etilic şi produselor alcoolice în următoarele situaţii:

– în procese de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;

– direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu ori fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse.

SURSA: legestart.ro

Formularul ANAF 172 – instrucţiuni de completare

În Monitorul Oficial nr. 23 din 11 ianuarie 2013 a fost publicat Ordinul ANAF nr.anaf 8/2013 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 172 “Declaraţie-inventar privind redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 şi neachitate”.

Conform actului normativ, Formularul 172 se utilizează pentru declararea redevențelor restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă încheiate de Agenția Domeniilor Statului, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate până la data depunerii declarației-inventar, în conformitate cu prevederile art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

În situația în care formularul 172, depus de contribuabili, nu conține viza Agenției Domeniilor Statului, acesta nu va fi luat în considerare de organul fiscal competent.

Declarația-inventar privind redevențele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate, constituie titlu de creanță, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și devine titlu executoriu în cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația de plată în termen de 15 zile de la data împlinirii termenului dedepunere.

Termenul de depunere al formularului 172 este în data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a ordinului, respectiv 25 februarie 2013. Acesta se depune la organul fiscal în a cărui evidență fiscală contribuabilul este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții.

În ceea ce priveşte modul de depunere a acestei declaraţii fiscale, formularul 172 se completează cu ajutorul programului de asistență, care poate fi descărcat de pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, sau poate fi distribuit, la cerere, de către unitățile fiscale.

Formularul editat, semnat și ștampilat conform legii va fi însoțit de formatul electronic al acestuia (suportul magnetic sau optic). În cazul în care plătitorul corectează declarația depusă inițial, declarația rectificativă se întocmește pe același model de formular, înscriind “X” în spațiul special prevăzut în acest scop.

Completarea formularului 172

* Secțiunea A.”Date de identificare a plătitorului” 

În caseta “Cod de identificare fiscală” se completează codul de identificare fiscală atribuit plătitorilor de redevență prevăzuți la art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

În cazul în care plătitorul este înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, în prima căsuță se înscrie prefixul RO.

În rubrica “Denumire” se înscriu, după caz, denumirea sau numele și prenumele plătitorului de redevență.

Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al plătitorului de redevență.

* Secțiunea B.”Date privind creanța” 

Sumele reprezentând redevențe restante, inclusiv obligațiile accesorii aferente acestora, datorate potrivit Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate până la data depunerii declarației-inventar, se declară conform instrucțiunilor următoare:

– nu sunt supuse declarației-inventar obligațiile incluse în titlurile executorii emise de Agenția Domeniilor Statului și neachitate până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

– la Col. 1 “Natura obligației”, se va menționa natura obligației, respectiv debit, dobândă, penalitate/majorare de întârziere.

– la Col. 2 “Cuantum obligație existentă în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitată”, se înscrie cuantumul total al obligațiilor existente în evidența Agenției Domeniilor Statului, aflat în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitat la data depunerii declarației-inventar reprezentând redevențe restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă.

SURSA: legestart.ro

PROIECT LEGISLATIV-amânarea executării silite a datornicilor la creditele ipotecare!

O propunere legislativă a fost elaborată pentru amânarea executării silite a cetăţenilor datornici din locuinţele personale, pentru o perioadă de doi ani, potrivit informaţiilor postate pe blogcredit ipotecarul deputatului PSD Mihai Bogdan Diaconu, iniţiatorul documentului.

“Intenţia nu este de a încuraja neplata datoriilor, fie ele la credite sau la utilităţi, ci de a-i sprijini pe cei care nu reuşesc efectiv să îşi achite restanţele, oferindu-le posibilitatea să îşi revină. Aruncarea lor din locuinţe prin executare silită înseamnă sfârşitul şansei la normalitate. Vor trebui, desigur, stabilite nişte plafoane, în aşa fel încât această măsură să îi vizeze pe cei care sunt într-o situaţie socială delicată – şomeri, familii cu copii, persoane cu venituri mici”, menţionează deputatul în draftul proiectul de lege.

Potrivit situaţiei de la finele anului 2012, peste 100.000 de persoane se află în situaţia de risc de evacuare din locuinţe în urma contractării de credite şi a imposibilităţii de a achita ratele.

Situaţia se referă atât la creditele ipotecare, cât şi la restanţele contractate pentru alte tipuri de credite. O altă categorie de cetăţeni este ameninţată de evacuare din locuinţe din cauza neplăţii taxelor la utilităţi. Astfel, peste 100.000 de locuinţe din toată ţara pot fi executate silit de firmele de insolvenţă sau de firmele de recuperare pentru datorii la întreţinere de peste 10.000 de lei, adaugă iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului legislativ.

În ceea ce priveşte impactul socio-economic al proiectului de act normativ, Mihai Bogdan Diaconu precizează că măsura de amânare a evacuării de locuinţe, timp de doi ani, va da posibilitatea familiilor afectate să-şi refacă situaţia financiară şi să revină la normalitate.Propunerea a fost lansată în dezbatere publică, urmând ca proiectul rezultat în urma consultării cu cetăţenii şi cu specialiştii din domeniu să fie depus la debutul sesiunii parlamentare.

“Din punct de vedere al bugetului de stat, mulţi din cei afectaţi de măsura evacuării vor ajunge să fie asistaţi social, ceea ce ar constitui o presiune extremă asupra bugetului asigurărilor sociale. Vor apărea, de asemenea, complicaţii de sănătate, de insecuritate, iar foarte mulţi români vor cădea într-un cerc vicios al falimentului personal din care nu vor mai avea cum ieşi. În plus, măsura evacuării se va dovedi păguboasă pe termen lung şi pentru creditori, bănci, firme de utilităţi sau firme de recuperare de vreme ce preţul locuinţelor va scădea constant din cauza suprasaturării pieţei, aşa încât datoriile vor fi recuperate doar parţial prin valorificarea locuinţelor recuperate în contul datoriilor”, precizează deputatul.

SURSA: agerpres