Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a anunţat că renunţă la colaborarea cu cele două firme care ridică maşini în sector şi că primăria va achiziţiona două platforme în acest scop, „utilizate strict pentru ridicarea maşinilor care perturbă buna desfăşurare a traficului rutier”.
Arhive pe etichete: avocat ridicari auto
Fost premier european, în arest preventiv pentru corupție
Medicii intră în categoria funcționarilor publici
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis miercuri că un medic angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public, în consecință el poate fi inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție.
DIICOT consideră că legea cartelelor telefonice prepay satisface toate criteriile de constituționalitate
Alina Bica, procurorul șef al DIICOT, a înaintat Curții Constituționale a României punctul de vedere al instituției pe care o conduce, referitor la sesizarea formulată de Avocatul Poporului vizavi de Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay.
Continuă lectura
Tânăra care şi-a pierdut mâna într-un accident cere CNADNR daune de încă două milioane de lei
Elena Ghegeliu, tânăra care şi-a pierdut mâna dreaptă în urma unui accident rutier petrecut în 2006 şi care a primit despăgubiri morale de un milion de euro de la CNADNR, a dat din nou în judecată compania, solicitând daune materiale de două milioane de lei, pentru protezele de care are nevoie.
O.U.G. privind completarea Statutului judecătorilor şi procurorilor
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 303 din data de 28 mai 2013 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2013 pentru completarea art. 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
ICCJ. Prescripţia dreptului la despăgubiri pentru eliberarea nelegală din funcţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că termenul de prescripţie al dreptului la acţiune având ca obiect repararea prejudiciului suferit ca urmare a emiterii ordinului nelegal de eliberare din funcţie începe să curgă de la data emiterii ordinului de eliberare din funcţie şi nu de la data pronunţării hotărârii irevocabile de anulare a acestui act. 
Astfel, în confomitate cu prevederile art. 106 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, obiectul acţiunii judiciare la instanţa de contencios administrativ îl constituie anularea actului administrativ prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al funcţionarului public, precum şi plata de către autoritatea sau instituţia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public. Din interpretarea logică şi gramaticală a textului art. 106 alin. 1 din Legea nr.188/1999 rezultă că data când se cunoaşte paguba este aceea a emiterii actului considerat netemeinic şi nelegal, fiind intrinsec legată de data emiterii ordinului de eliberare din funcţie. În speţă, Înalta Curte a reţinut că termenul de un an de la data la care persoana în cauză a cunoscut sau trebuia să se cunoască întinderea pagubei a a fost depăşit. (Decizia nr. 835 din 17 februarie 2012 pronunţată în recurs de Sectia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acordarea diferenţei de drepturi salariale până la data reintegrării în funcţie).
SURSA: juridice.ro
Legea referitoare la combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată
În MONITORUL OFICIAL nr. 182 din 02 aprilie 2013 a fost publicată Legea nr. 72/2013, privind măsurile pentru combaterea întârzi
erii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante.
Legea 72/2013 se va aplica creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă, contractul având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.
De asemenea, Legea 72/2013 stabileşte un termen legal de plată, numit „termenul contractual de plată”. Astfel, în raporturile dintre profesionişti, termenul de plată nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă.
SURSA: euroavocatura.ro
O nouă modificare a OUG nr. 34/2006, odată cu intrarea în vigoare a NCPC
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 365 din data de 30 mai 2012 a fost publicată Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Atât Legea nr. 76/2012, cât şi Codul de procedură civilă au intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.
Ca urmare a modificărilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile prin Legea nr. 76/2012, termenul de “societăţi comerciale” a fost înlocuit cu sintagma “societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
În plus, au fost eliminate trimiterile din O.U.G. nr. 34/2006 către Vechiul Cod de procedură civilă, după cum urmează:
cu privire la soluţionarea plângerilor, prevederile secţiunii a 9-a („Soluţionarea litigiilor în instanţă”) din O.U.G. nr. 34/2006 se aplică în mod corespunzător, fără a mai exista trimiterea la dispoziţiile art. 304 1 din Vechiul Cod de procedură civilă;
în faţa instanţei de judecată, litigiile privind drepturile şi obligaţiile contractate în cadrul procedurilor de atribuire care intră în sfera de aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, fiind îndepărtată trimiterea la dispoziţiile art. 720 2-720 7 şi art. 720 9 din Vechiul Cod de procedură civilă.
Sintagma „definitivă şi irevocabilă” cu referire la:
hotărârile prin care instanţa soluţionează plângerile împotriva decizilor C.N.S.C., sau hotărârile pronunţate de instanţele de judecată în cadrul proceselor şi cererilor privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică, a fost înlocuită cu sintagma „definitivă”.
Nu în ultimul rând, calea de atac a recursului ce putea fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în primă instanţă potrivit dispoziţiilor secţiunii a 9-a („Soluţionarea litigiilor în instanţă”) din O.U.G. nr. 34/2006 a fost înlocuită cu calea de atac a apelului.
SURSA: juridice.ro
Se mai pot face demersuri pentru evitarea sau recuperarea timbrului de mediu? DA!
Procedura de recuperare a aşa numitului timbru de mediu are acelaşi temei: potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunităţii Europene (T.C.E.), niciun stat nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect, 
produselor naţionale.
Aceste dispoziţii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul comunitar prin interzicerea oricăror taxe interne discriminatorii faţă de produsele similare din alte state comunitare. În contextul aderării României la Uniunea Europeană, acesteia îi revenea obligaţia confirmării dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Totuşi, taxa de primă înmatriculare prevăzută prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal şi aplicabilă autoturismelor şi autovehiculelor comerciale second-hand la prima înmatriculare a acestora în România constituie o măsură discriminatorie a Statului Român faţă de autoturismele second-hand din alte state comunitare în raport cu cele similare din România cărora nu le este impusă o astfel de taxă. În consecinţă, taxa de primă înmatriculare impusă autoturismelor şi autovehiculelor second-hand constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 90 din T.C.E.
SURSA: ghimpele.ro
CABINET DE AVOCAT CRISTIAN IOAN 