Proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice, care are aviz favorabil de la Guvern, a atins termenul de adoptare tacită în Senat luni şi va merge în dezbatere la Camera Deputaţilor, acolo unde se mai află şi alte astfel de iniţiative.

Persoanele fizice care nu isi mai pot achita datoriile catre creditori ar putea sa solicite declararea insolventei, se mentioneaza intr-un proiect de lege care a fost adoptat tacit de Senat, in sedinta de luni. Mai exact, acestea vor putea apela la procedura de insolventa numai in anumite situatii.

Aceasta este singura propunere de reglementare a insolvenţei persoanelor fizice care a primit aviz favorabil de la Guvern. În Camera deputaţilor, decisivă, există mai multe astfel de iniţiative, majoritatea vechi de 4 ani, care au trecut prin adoptare tacită de Senat, dar nu au mai fost dezbătute, după ce guvernul a asumat că nu le va aproba în faţa organismelor internaţionale, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, la presiunea băncilor şi a Băncii centrale.

Legea falimentului personal, cum mai este cunoscută, ar reglementa situaţiile în care un debitor persoană naturală poate să intre într-o procedură de redresare financiară şi/sau de ştergere parţială a datoriilor, similar cu ceea ce se întâmplă în cazul firmelor.

Falimentul personal este una dintre metodele prin care persoanele de bună-credinţă pot reduce efectele supraîndatorării prin pierderea limitată a unor drepturi civile – cum ar fi cel de a fi administrator la o firmă – şi cu acoperirea nevoilor de bază înaintea satisfacerii creditorilor.

Debitorul ar putea depune o cerere pentru procedura de insolventa in situatia in care este in incapacitate de a-si achita datoriile la momentul in care acestea devin scadente, se mentioneaza in proiectul de lege.

„Debitorul este considerat a fi in imposibilitate de a-si achita datoriile la scadenta, daca estenincapabil sa isi achite doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a acestor datorii„, se precizeaza in documentul citat.

La randul sau si creditorul ar putea cere insolventa unui debitor persoana fizica, insa va trebui sa dovedeasca faptul ca debitorul nu are capacitatea de a-si achita datoriile in momentul scadentei acestora si in cazul in care valoarea totala nominala a creanteicreditorului fata de debitorul respectiv depaseste suma de 25.000 lei.

Un prim dezavantaj al proiectului este stabilirea unor conditii diferite pentru solicitarea deschiderii procedurii insolventei, a punctat Vasile Godinca-Herlea.

„Practic, deschiderea procedurii poate fi solicitata de datornicul care simte ca nu mai face fata cheltuielilor. Proiectul de lege face diferenta intre cererea introdusa de catre debitor si cea introdusa de catre creditor. Astfel, un creditor trebuie sa demonstreze ca o persoana nu poate plati in momentul scadentei o suma de minim 25.000 lei.Debitorul, pe de alta parte, trebuie doar sa fie incapabil de a-si plati doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decursul a 30 de zile de la data scadentei. Din lejeritatea conditiilor si formularea defectuoasa in cazul debitorilor, se pot naste abuzuri mari”, ne-a precizat specialistul CITR.

Totusi, exista obligatia persoanelor fizice de a declara pe propria raspundere motivele pentru care se afla in incapacitate de a-si achita datoriile la timp, continuat sursa citata.

Mai exact, conform dispozitiilor, solicitarea insolventei va trebui transmisa de catre debitor impreuna cu urmatoarele documente:

• un raport al bunurilor proprietatea sa si a veniturilor disponibile, incluzand date referitoare la veniturile preconizate a fi obtinute in urmatorii cinci ani si informatii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum si o situatie a datoriilor sale si detalii  privind creditorii aferenti. Raportul va include, totodata, o declaratie conform careia continutul acestuia este corect si complet;
• o lista a bunurilor mobile si imobile cu o valoare individuala care depaseste suma de 1.000 lei, care au fost instrainate de catre debitor in decursul ultimilor patru ani;
• o declaratie pe propria raspundere in care sa explice motivele pentru care se afla in incapacitate de a-si achita datoriile la termenul scadent;
• o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor care poate contine orice termeni de natura sa conduca la o indestulare cat mai adecvata a creantelor, luand in considerare creantele creditorilor, precum si bunurile, veniturile si circumstantele familiale ale debitorului. Planul va contine o explicatie cu privire la modalitatea si la masura in care garantiile sau alte drepturi ale creditorilor asupra bunurilor debitorului vor fi afectate de catre acesta.

In plus, la solicitarea debitorului, creditorii ar putea fi obligati sa puna la dispozitia acestuia,pe propria cheltuiala, o declaratie scrisa privind creantele pe care le detin asupra lui, spre a-l ajuta in elaborarea raportului privind bunurile si veniturile sale, se precizeaza in proiectul de act normativ. In special, creditorii vor mentiona cuantumul creantelor cu defalcarea acestora in principal, dobanda si alte costuri aferente.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

Tag-uri:adoptare tacita, avocat achizitii, avocat adoptii, avocat bucuresti, avocat cristian ioan, avocat exequator, avocat offshore, avocat online, bucharest lawyer, camera deputatilor, exeqatur lawer, exequatur lawyer bucharest, falimentul personal, insolventa, lawyer bucharest, legea falimentului, legea falimentului persoanelor fiyice, legea insolventei persoanelor fiyice, online lawey, senat