Proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice, care are aviz favorabil de la Guvern, a atins termenul de adoptare tacită în Senat luni şi va merge în dezbatere la Camera Deputaţilor, acolo unde se mai află şi alte astfel de iniţiative.
Arhive pe etichete: insolventa
Câte firme au fost suspendate sau radiate la începutul lui 2013?
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) a publicat, recent, câteva date statistice referitoare la cererile de suspendare temporară a activităţii, dizolvare, radiere a firmelor intrate sub incidenţa Legii nr. 85/2006 în perioada 1-31 ianuarie 2013 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012.
Conform datelor ONRC, publicate pe adresa proprie de internet, în prima lună a anului 2013 s-a înregistrat un număr de 2.686 suspendări de activitate. Prin comparaţie, în ianuarie 2012 s-a înregistrat un număr de 1.906 suspendări de activitate la nivelul întregii ţări, ceea ce înseamnă că începutul acestui an a adus o creştere de peste 40% la acest capitol.
În ceea ce priveşte dizolvările, acestea au crescut cu 100% faţă de anul 2012. Astfel, în ianuarie 2013 aproape 2000 de firme au fost dizolvate, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut s-a înregistrat un număr de 949 dizolvări la nivelul întregii ţări.
În schimb, radierile au crescut cu doar 2% faţă de 2012. ONRC arată că în 2013 au fost puţin 7600 radieri, faţă de 7.500, cât au fost în 2012.
La capitolul insolvenţe, anul 2013 a început mai bine, întrucât s-a înregistrat o scădere de aproape 4,3%. Concret, dacă în ianuarie 2012, un număr de 1.474 firme au intrat în insolventă, în prima lună a anului 2013 s-a înregistrat un număr de 1.411 insolvenţe.
SURSĂ: avocatnet.ro
Modificarea legii insolvenței și urgentarea procedurilor de executare silită – cerută de bănci
Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, a declarat în cadrul conferinţei Anul Financiar Bancar 2013, că băncile susţin că legea insolv
enţei ar trebui să fie modificată.
Propunerile privind modificările la legea insolvenţei au fost înaintate de mai multe ori şi la Ministerul Justiţiei şi la Parlament de către ARB. Propunerile de modificări se referă la procedură, la problemele procedurale, şi anume desfăşurarea lor într-o manieră care să nu mai permită întârzierea executării de maniera în care se produc astăzi întârzierile în executare. Executarea este practic o problemă mai de detaliu. Modificările se referă la toate fazele insolvenţei pornind de la aprobarea planului de reorganizare şi până la punerea lui în aplicare, iar dacă e cazul să se ajungă la faliment.
SURSA: dreptitate.net
Recuperarea drepturilor salariale
Pe fondul crizei economice tot mai multe firme își închid porțile intrând în faliment sau pur și simplu angajatorii „uită” să achite salariile la timp, lucru ce are consecințe directe asupra angajatului care se trezește peste noapte fără un loc de muncă și nevoit să lupte pentru a recupera salariile restante de la angajator.
Un prieten de-al meu îmi tot spunea că nu și-a mai primit salariul de 4 luni și angajatorul îl tot ducea cu zăhărelul, asigurându-l că luna viitoare își va primi toți banii. Omul de bună-credință l-a crezut și iată că au trecut 4 luni în care a muncit fără să fie retribuit. Și după 4 luni de „voluntariat” a aflat că angajatorul a intrat în faliment, moment în care l-a cuprins deznădejdea și a venit să mă întrebe dacă are vreo posibilitatea de a mai vedea vreun ban!
Știți cum se zice că „românului până nu-i ajunge cuțitul la os, nu face nimic! “
Ce faci când angajatorul „se face că uită” să-ți plătească salariul?
Pasul 1: notifici în scris angajatorul
În primul rând, salariul este un drept al angajatului prevăzut în contractul individual de muncă, acesta plătindu-se lunar. Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată sau dacă salariul se virează în cont, se probează cu extrasul de cont. Conform legii, angajatorul este obligat să achite salariul înaintea oricăror altor obligații de plată.
Dacă nu vi se achită drepturile salariale (salariul de bază, sporuri, indemnizații etc. conform contractului individual de muncă), faceți o sesizare scrisă către angajator în care îl informați că nu și-a îndeplinit obligația de a vă plăti salariul (de parcă el n-ar ști!) și că în situația în care nu se va conforma, îl veți acționa în instanță. Firește că acest demers este util doar ca să arătați instanței de judecată că nu ați stat în pasivitate și v-ați cerut dreptul, neacceptând senini nedreptatea din partea angajatorului ! Nu vă faceți iluzii, de cele mai multe ori, angajatorul rămâne insensibil la cererea dumneavoastră!
Pasul 2 : notifici în scris Inspectoratul Teritorial de Muncă
În momentul în care cei de la Inspectoratul Teritorial de Muncă primesc sesizarea dvs scrisă sunt obligați să vă răspundă în 30 zile ( de obicei răspund în 45 zile, fiindcă spun ei că cele 30 zile sunt lucrătoare, nu calendaristice!). Vin în control la angajatorul dumneavoastră și verifică dacă acesta și-a îndeplinit obligația de plată a drepturilor salariale. Constată că nu ați primit salariile, că aveți dreptate, că angajatorul a încălcat obligația din contract și vă îndrumă să vă adresați instanței de judecată pentru a vă recupera drepturile bănești restante. Adresa pe care o primiți de la ITM este o probă utilă în instanță și arată că angajatorul nu și-a îndepinit obligațiile legale.
De la 1 feruarie 2013 s-a dispus ca salariul minim brut pe țară să fie de 750 lei, iar din 1 iulie 2013 acesta să fie de 800 lei. Dacă erați încadrat cu salariul minim și după 1 feruarie 2013 nu vi se achită salariul în noul cuantum, puteți sesiza ITM cu o cerere. Dacă ITM constată că angajatorul a nesocotit obligația legală de respectare a salariului minim brut pe țară îl va sancționa contravențional cu o amendă de la 1.000 -2.000 lei.
Pasul 3 : te adresezi instanței de judecată
Este foarte important să știți că litigiile de muncă sunt scutite de plata taxei de timbru și cel care are sarcina probei este angajatorul (de exemplu îl acționați pe angajator în instanță pentru a vă plăti salariile restante, iar acesta va trebui să probeze că vi le-a plătit!).
Dacă angajatorul v-a plătit o parte din salariile restante și apoi a uitat să plătească diferența, acest lucru nu vă limitează dreptul de a-l da în judecată pentru a vă recupera restul de bani. O plată parțială a drepturilor salariale, nu îl scuteșete pe angajator de a fi acționat în judecată.
Rețineți că cererea de chemare în judecată pentru recuperarea drepturilor salariale se poate face în termen de 3 ani de la momentul la care erau datorate (de exemplu dacă vă datorează salarii restante din ianuarie 2012, îi puteți cere sumele respective în instanță până în ianuarie 2015!). Dacă depășiți 3 ani, acțiunea este prescrisă și practic ați pierdut banii ce vi se cuveneau! Ideal ar fi să nu stați în pasivitate aproape 3 ani sperând că poate veți primi banii luna viitoare! Acționați!
Legea vă dă dreptul ca în acțiunea formulată în instanță să solicitați de la angajator ca pe lângă salariile restante să fie obligat să vă achite o dobândă legală corespunzătoare acestor drepturi salariale. Această plată a dobânzii pentru întârzierea plății salariului este egală cu rata dobânzii BNR plus patru puncte procentuale. De asemenea, aveți dreptul să cereți ca drepturile salariale restante să fie actualizate cu indicele de rată a inflației. Legea vă oferă aceste drepturi pentru a descuraja abuzul angajatorului care nu achită salariile și pentru a vă oferi posibilitatea de a vă recupera creanța la valoarea reală.
Practic, doar în cadrul unei acțiuni în instanță puteți beneficia de dreptul de a primi suma actualizată cu rata inflației la care se adaugă și dobânda legală.
Ce faci dacă angajatorul nu respectă hotărârea judecatorească prin care este obligat să-ți achite salariile restante?
În cazul în care în 15 zile de la data la care angajatorul primește solicitarea de a achita salariile restante actualizate cu rata inflației plus dobânda legală (aspecte stabilite de instanță printr-o hotărâre judecatorească definitivă și irevocabilă) și refuză acest lucru, atunci este pasibil de închisoare de la 3 luni la 6 luni sau amendă.
Cum îți recuperezi drepturile bănești dacă angajatorul este în faliment, insolvență?
Dacă angajatorul este în faliment și acest lucru este stabilit prin hotărâre judecatorească definitivă și dreptul de administrare al societăți este ridicat, atunci se poate accesa Fondul pentru plata creanțelor salariale. Din păcate puțini patroni cunosc faptul că au dreptul de a primi bani de la stat pentru a plăti salariile restante. Dacă patronul nu întreprinde nimic, o pot face angajații care în caz de faliment sau lichidare judiciară dobândesc calitatea de creditori privilegiați pentru drepturile lor bănești care se vor plăti înaintea altor creditori ai angajatorului.
Rețineți că suma maximă acordată din acest Fond pentru fiecare angajat nu poate depăşi echivalentul a trei salarii medii brute pe economie și nu se pot plati salarii mai vechi de trei luni. Chiar dacă datoriile pe care angajatorul le are față de salariați depășesc această sumă sau dacă în contractul de muncă sunt prevăzute mai multe salarii compensatorii, suma care se primește nu poate depăşi trei salarii medii.
Cererea pentru aceste sume poate fi depusă atât de angajatorul care nu a mai avut bani să achite salariile înainte de a intra în faliment, cât şi de salariaţi ori de sindicat şi ar trebui să fie soluţionată în 45 de zile.
Solicitarea de accesare a Fondului se depune la agenţia locală de ocupare a forţei de muncă și trebuie să cuprindă:
– o cerere;
– o copie a hotărârii judecătorești definitive de deschidere a procedurii de insolvenţă;
– situaţia datoriilor salariale;
– copii de pe statele de plată, de pe fişele de lichidare ale persoanelor ale căror raporturi de muncă au încetat.
Ce este Fondul pentru plata creanțelor salariale?
Fondul are ca resurse financiare contribuţiile lunare plătite de către angajatori, dar şi veniturile reprezentând dobânzi şi majorări de întârziere pentru neachitarea în termenul de plată a acestei contribuţii de către angajatori. Fiecare angajator contribuie lunar cu suma de 0,25 % din fondul total de salarii brute lunare realizate de salariați.
Din resursele Fondului se achită următoarele categorii de creanţe salariale:
a) salariile restante;
b) compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;
c) plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
d) compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
e) indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.
Rețineți că din acest Fond nu se suportă contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă!
Chiar dacă angajatorul este în faliment, puteți să vă recuperați grație acestui fond o sumă de bani egală cu trei salarii medii pe economie. Dacă angajatorul nu accesează acest Fond din neștiință sau dezinteres, legea vă dă posibilitatea să vă cereți drepturile și să le obțineți!
Așadar, chiar dacă angajatorul este în faliment nu o să vă alegeți cu praful de pe tobe, măcar puteți obține o sumă de bani egală cu trei salarii medii pe economie. Tot e ceva, decât nimic!
Aflând despre posibilitățile pe care le are pentru a-și obține drepturile, prietenul meu a înțeles că stând în pasivitate fără să lupte pentru ce i se cuvine, nu va reuși să obțină nimic, pentru că în viață “dacă lupți poți să pierzi, dacă nu lupți ai pierdut deja.”
SURSA: lexcafe.ro
Producătorul Eugenia îşi cere insolvenţa
Producătorul de morărit şi panificaţie Dobrogea Grup, care deţine marca de biscuiţi cu cremă Eugenia, şi-a cerut insolvenţa, potrivit unui dosar înregistrat la Tribunalul Constanţa la începutul săptămânii.
Compania dobrogeană nu este singura din domeniul morărit-panificaţie care a ajuns î
ntr-o situaţie fiananciară dificilă din cauza crizei. Şi compania Spicul SA a intrat în procedura de insolvenţă în urmă cu câţiva ani.
Potrivit celor mai recente date publice, Dobrogea Grup a încheiat anul 2011 cu pierderi de aproape patru milioane de lei şi datorii de peste 95 de milioane de lei.
Dobrogea Grup este o companie privată cu capital 100% românesc şi reprezintă de 50 de ani unul din cei mai importanţi producători din domeniul morărit-panificaţie din România.
Grupul de firme Dobrogea oferă azi clienţilor şi consumatorilor săi peste 300 de produse din 5 domenii de activitate: morărit, panificaţie – patiserie, produse congelate, cereale mic dejun şi biscuiţi. Portofoliul de mărci al grupului conţine brand-uri ca: Bongrana, Bonpana, Eugenia, Merlin, Digesta, Neptun, Diet, Crantz, Saltza şi Prichindel.
SURSA: incomemagazine.ro
Vâlcea: Tribunalul judecă miercuri primul termen în cazul insolvenţei Oltchim
Tribunalul Vâlcea judecă miercuri cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă depusă de
Oltchim în urmă cu o săptămână, împreună cu declaraţia privind intenţia de reorganizare judiciară a SC Oltchim SA, pe baza unui plan de reorganizare, în conformitate cu prevederile Legii privind procedura insolvenţei.
Guvernul a aprobat miercuri, 23 ianuarie 2013, memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a SC Oltchim SA.
Potrivit ministrului Economiei, Varujan Vosganian, intrarea SC Oltchim SA în insolvenţă în vederea restructurării nu ar elimina însă necesitatea acordării unui ajutor de stat pentru repornirea combinatului la o capacitate de producţie de minim 65%.
”Chiar dacă SC Oltchim SA va intra în insolvenţă în vederea reorganizării, tot trebuie să facem o infuzie de capital, lucru cu care toată lumea este de acord. Acest aport de capital este considerat ajutor de stat şi trebuie notificat la Comisia Europeană. Am discutat cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cu cei ai Comisiei Europene şi i-am informat că vom depune documentaţia necesară pentru aprobarea acestui ajutor de stat de care combinatul are nevoie pentru repornirea producţiei la un nivel la care să fie asigurată profitabilitatea”, a spus ministrul.
La rândul său, Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim, a declarat că insolvenţa SC Oltchim SA trebuie sprijinită de stat printr-un aport de capital de minim 45 de milioane de euro.
”Cele 45 de milioane de euro sunt necesare pentru a reporni combinatul chimic vâlcean la o capacitate de peste 65%, care să-i asigure profitabilitatea. Fără aceşti bani, insolvenţa se va finaliza cu falimentul”, a mai spus liderul de sindicat.
Sindicaliştii speră că restructurarea prin insolvenţă nu va presupune disponibilizări masive şi au cerut autorităţilor să respecte contractul colectiv de muncă.
Remus Borza, cel care a prezis de altfel că insolvenţa de la Oltchim va fi câştigată de asociatul său, avocatul Gheorghe Piperea (asociat cu Remus Borza în casa de avocatură Borza şi asociaţii), a prognozat că cel puţin 1000 de angajaţi de la Oltchim vor trebui disponibilizaţi şi, mai mult de atât, că societatea nu va fi privatizabilă prea curând şi cea mai probabilă etapă după insolvenţă este falimentul. Angajaţii aşteaptă ca premierul Victor Ponta să semneze un memorandum pentru finanţarea societăţii cu 45 de milioane de euro. Mai exact, Guvernul ar trebui să dea 20 de milioane de euro, iar diferenţa va fi împrumutată de la bănci, dar garantată de stat.
Petro Carbo Chem SE, principalul acţionar minoritar al SC Oltchim SA, vrea să fie şi el implicat în administrarea companiei în insolvenţă.
”PCC SE înţelege situaţia dificilă în care se află SC Oltchim SA şi decizia statului român. Vom face tot posibilul şi ne vom folosi întreaga noastră expertiză să cooperăm pentru salvarea companiei şi pregătirea sa pentru o funcţionare normală. Am cerut autorităţilor române să ne lase să participăm la restructurarea SC Oltchim SA şi nu ne putem imagina să nu fim implicaţi într-un proces atât de important, într-o companie în care avem o participaţie de peste 30%”, a precizat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE în Consiliul de Administraţie de la SC Oltchim SA.
SURSA: agerpres
PROIECT LEGISLATIV-amânarea executării silite a datornicilor la creditele ipotecare!
O propunere legislativă a fost elaborată pentru amânarea executării silite a cetăţenilor datornici din locuinţele personale, pentru o perioadă de doi ani, potrivit informaţiilor postate pe blog
ul deputatului PSD Mihai Bogdan Diaconu, iniţiatorul documentului.
“Intenţia nu este de a încuraja neplata datoriilor, fie ele la credite sau la utilităţi, ci de a-i sprijini pe cei care nu reuşesc efectiv să îşi achite restanţele, oferindu-le posibilitatea să îşi revină. Aruncarea lor din locuinţe prin executare silită înseamnă sfârşitul şansei la normalitate. Vor trebui, desigur, stabilite nişte plafoane, în aşa fel încât această măsură să îi vizeze pe cei care sunt într-o situaţie socială delicată – şomeri, familii cu copii, persoane cu venituri mici”, menţionează deputatul în draftul proiectul de lege.
Potrivit situaţiei de la finele anului 2012, peste 100.000 de persoane se află în situaţia de risc de evacuare din locuinţe în urma contractării de credite şi a imposibilităţii de a achita ratele.
Situaţia se referă atât la creditele ipotecare, cât şi la restanţele contractate pentru alte tipuri de credite. O altă categorie de cetăţeni este ameninţată de evacuare din locuinţe din cauza neplăţii taxelor la utilităţi. Astfel, peste 100.000 de locuinţe din toată ţara pot fi executate silit de firmele de insolvenţă sau de firmele de recuperare pentru datorii la întreţinere de peste 10.000 de lei, adaugă iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului legislativ.
În ceea ce priveşte impactul socio-economic al proiectului de act normativ, Mihai Bogdan Diaconu precizează că măsura de amânare a evacuării de locuinţe, timp de doi ani, va da posibilitatea familiilor afectate să-şi refacă situaţia financiară şi să revină la normalitate.Propunerea a fost lansată în dezbatere publică, urmând ca proiectul rezultat în urma consultării cu cetăţenii şi cu specialiştii din domeniu să fie depus la debutul sesiunii parlamentare.
“Din punct de vedere al bugetului de stat, mulţi din cei afectaţi de măsura evacuării vor ajunge să fie asistaţi social, ceea ce ar constitui o presiune extremă asupra bugetului asigurărilor sociale. Vor apărea, de asemenea, complicaţii de sănătate, de insecuritate, iar foarte mulţi români vor cădea într-un cerc vicios al falimentului personal din care nu vor mai avea cum ieşi. În plus, măsura evacuării se va dovedi păguboasă pe termen lung şi pentru creditori, bănci, firme de utilităţi sau firme de recuperare de vreme ce preţul locuinţelor va scădea constant din cauza suprasaturării pieţei, aşa încât datoriile vor fi recuperate doar parţial prin valorificarea locuinţelor recuperate în contul datoriilor”, precizează deputatul.
SURSA: agerpres
CABINET DE AVOCAT CRISTIAN IOAN 