Arhive pe etichete: uniunea europeana

Creditele în valută ar putea fi convertite în lei!

Initiativa legislativa prin care creditele in valuta ar putea fi convertite in lei, la cursul din ziua conversiei, a primit ieri un aviz favorabil din partea Guvernului, se arata intr-un comunicat al institutiei, remis miercuri redactiei. Proiectul a fost adoptat in iunie de Senat, insa pentru a se aplica trebuie sa obtina si votul final al Camerei Deputatilor, care este for decizional in acest caz.

Continuă lectura

DREPTURILE DE AUTOR ŞI LIBERA CIRCULAŢIE A MĂRFURILOR

Un stat membru al UE poate să desfăşoare urmărirea penală împotriva transportatorului pentru complicitate la distribuirea pe teritoriul naţional de copii ale unor opere, chiar dacă aceste opere nu sunt protejate în statul membru al vânzătorului. Continuă lectura

Produsele etichetate “bio” şi “eco”. Reglementări comunitare

Legestart a prezentat Hotărârea Guvernului nr. 131/2013, publicată în Monitorul oficial nr. 194 din 5 aprilie 2013 (şi care va intra în vigoare la 5 mai) pentru stabilirea măsurilor şi sancţiunilor necesare în vederea respectării prevederilor comunitare privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice.bio

Vedeţi mai jos la ce reglementări comunitare se face trimitere în hotărârea de Guvern.

Hotărârea creează cadrul instituţional pentru stabilirea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor în sectorul de agricultură ecologică, având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 834/2007, şi ale Regulamentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 889/2008.

Prin această hotărâre, se instituie contravenţii pentru următoarele fapte:

a) folosirea frauduloasă a termenilor de “ecologic”, “biologic”, “organic” sau a abrevierilor acestora, precum “bio”, “eco”, ca mărci comerciale sau practici de utilizare în producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea şi distribuţia produselor, inclusiv pe eticheta produsului, materiale publicitare şi documentele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul şi care nu sunt obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică, prevăzute de art. 23-26 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

b) nerespectarea de către operatori a regulilor privind producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea, distribuţia şi importul din ţări terţe al produselor ecologice, prevăzute de art. 8-15, 18-20, 28, 29, 32 şi 33 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

c) lipsa documentelor operatorului, respectiv a înregistrărilor obligatorii prin care se poate identifica trasabilitatea produsului în toate etapele de producţie, procesare şi distribuţie, prevăzute de art. 66, 70, 71-73, 73a, 73b, 74-79, 79a, 79b, 79c, 83, 84, 86, 88 şi 89 din Regulamentul (CE) nr. 889/2008.

Norme aplicabile producţiei

Art.8 – cerinţe generale

Art. 9 – interzicerea utilizării OMG-urilor

Art. 10 – interzicerea utilizării radiaţiilor ionizante

Art. 11 – norme generale aplicabile producţiei ecologice agricole

Art. 12 – norme aplicabile producţiei ecologice vegetale (suplimentar faţă de normele generale aplicabile producţiei agricole)

Art. 13 – norme aplicabile producţiei ecologice de alge marine

Art. 14 – norme aplicabile producţiei ecologice animaliere (suplimentar faţă de normele agricole generale)

Art. 15 – norme aplicabile producţiei ecologice animaliere de acvacultură (suplimentar faţă de normele agricole generale)

Art. 18 – norme generale aplicabile producţiei de hrană procesată pentru animale

Art. 19 – norme generale aplicabile producţiei de alimente procesate

Art. 20 – norme generale aplicabile producţiei de drojdie ecologică

Art. 23 – utilizarea termenilor referitori la producţia ecologică: în sensul Regulamentului, un produs este considerat ca purtând termeni referitori la metoda de producţie ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sau materiile sale prime sunt descrise în termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile sale prime au fost obţinute în conformitate cu normele aplicabile producţiei prevăzute de regulament. În special, termenii enumeraţi în anexă, cuvintele derivate şi diminutivele acestora, precum “bio” şi “eco”, singure sau în combinaţie, pot fi folosite pe teritoriul Comunităţii şi în orice limbă comunitară pentru etichetarea şi promovarea unui produs ce răspunde exigenţelor prevăzute de regulament.

Art. 24 – indicaţii obligatorii. Atunci când se utilizează termenii precum “bio” şi “eco”, apare, de asemenea, pe etichetă numărul de cod menţionat la articolul 27 alineatul (10) al autorităţii sau al organismului de control care reglementează activitatea operatorului care a desfăşurat cea mai recentă operaţie de producţie sau procesare. De asemenea, pe ambalaj figurează sigla Comunităţii menţionată la articolul 25 alineatul (1), în ceea ce priveşte produsele alimentare preambalate. În cazul în care se utilizează sigla Comunităţii, o indicaţie a locului unde s-a cultivat materia primă agricolă din care se compune produsul apare în acelaşi câmp vizual cu sigla, sub una dintre următoarele forme, după cum este cazul: “Agricultură UE”, atunci când materia primă agricolă a fost cultivată în UE; “Agricultură non-UE”, atunci când materia agricolă primă a fost cultivată în ţări terţe; “Agricultură UE/non-UE”, atunci când o parte din materia agricolă primă a fost cultivată pe teritoriul Comunităţii, iar altă parte a fost cultivată în ţări terţe. Indicaţia “UE” sau “non-UE” de mai sus poate fi înlocuită sau completată cu numele unui stat, în cazul în care întreaga materie primă agricolă din care se compune produsul a fost cultivată în statul respectiv. Pentru indicaţia “UE” sau “non-UE” de mai sus, cantităţi reduse de ingrediente, măsurate după greutate, pot fi omise, cu condiţia ca întreaga cantitate de ingrediente omise, măsurată după greutate, să nu depăşească 2% din cantitatea totală de materii prime de origine agricolă.

Art. 25 – sigle pentru producţia ecologică: sigla comunitară pentru producţie ecologică poate fi utilizată în etichetarea, prezentarea şi promovarea produselor ce răspund exigenţelor enunţate în Regulament.

Art. 26 – cerinţe specifice de etichetare: Comisia stabileşte cerinţe specifice în privinţa etichetării şi compoziţiei aplicabile pentru hrană ecologică pentru animale, produse de conversie de origine vegetală, material de înmulţire vegetativ şi seminţe pentru cultivare.

Art. 28 – adeziunea la sistemul de control: orice operator care produce, prepară, depozitează sau importă dintr-o ţară terţă produse sau care introduce pe piaţă astfel de produse, înainte de a introduce pe piaţă orice astfel de produse ecologice sau de conversie la agricultura ecologică, trebuie să comunice această activitate autorităţilor competente din statul membru în care desfăşoară respectiva activitate şi, de asemenea, trebuie să supună exploataţia sistemului de control.

Art. 29 – documente justificative care permit cel puţin identificarea operatorului şi tipul sau gama de produse, precum şi perioada de valabilitate.

* Comerţul cu state terţe

Art. 32 – importul de produse conforme: condiţiile în care un produs importat dintr-o ţară terţă poate fi introdus pe piaţa comunitară.

Art. 33 – importul de produse ce oferă garanţii echivalente: condiţiile în care un produs importat dintr-o ţară terţă poate fi, de asemenea, introdus pe piaţa comunitară.

Regulamentul (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007

Art. 66 – documente contabile

* Cerinţe specifice de control pentru plante şi produse vegetale obţinute din producţia agricolă sau din colectarea plantelor spontane, şi anume:

– Art. 70 – măsuri de control

– Art. 71 – comunicări (în fiecare an, înainte de data indicată de autoritatea de control sau de organismul de control, operatorul notifică autorităţii sau organismului de control programul său de producţie de produse agricole, oferind o defalcare pe parcelă)

– Art. 72 – înregistrări privind producţia vegetală (sub forma unui registru care se păstrează la dispoziţia autorităţilor sau a organismelor de control în orice moment la localurile exploataţiei)

– Art. 73 – mai multe unităţi de producţie administrate de acelaşi operator: în cazul în care un operator administrează mai multe unităţi de producţie în aceeaşi regiune, unităţile producătoare de culturi neecologice, precum şi locaţiile de depozitare pentru inputurile agricole sunt, de asemenea, supuse cerinţelor de control generale şi specifice.

* Cerinţele de control pentru animale şi produse animaliere din activitatea de creştere a animalelor, şi anume:

– Art. 74 – măsuri de control

– Art. 75 – identificarea animalelor

– Art. 76 – înregistrările cu privire la animale

– Art. 77 – măsuri de control privind produsele medicamentoase veterinare pentru animale

– Art. 78 – măsuri specifice de control privind apicultura

– Art. 79 – exploatarea mai multor unităţi de producţie gestionate de către acelaşi operator

* Cerinţe de control privind importurile de plante, produse vegetale, animale, produse animaliere şi alimente compuse din produse vegetale şi/sau animaliere, furaje simple, furaje compuse şi materii prime pentru furaje provenind din ţări terţe: documente contabile (Art. 83); informaţii privind loturile importate (Art. 84)

* Cerinţe de control pentru unităţile implicate în producţia, pregătirea sau importul produselor ecologice şi care au contractat terţilor parţial sau total operaţiunile efectuate în cauză: Art. 86 – măsuri de control

* Cerinţe de control pentru unităţile care procesează hrană pentru animale: măsuri de control (art. 88) şi documente contabile (Art. 89).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: legestart.ro

Noul permis european de conducere intră în vigoare de sâmbătă

Toate noile permise de conducere eliberate în UE începând de sâmbătă vor arăta ca un ‘card de credit’ din plastic, având un format european standard şi elemente de securitate mai bune, şi va înlocui treptat cele peste 100 de modele diferite utilizate în prezent de peste 300 de milioane de şoferi în întreaga Uniune.permis auto

Acţiunea face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri – respectiv cea de a treia Directivă UE privind permisele de conducere – care intră în vigoare şi care sunt concepute pentru a ameliora libera circulaţie, a combate frauda şi a îmbunătăţi siguranţa rutieră pe întreg teritoriul UE.

‘Poliţia rutieră din Europa trebuie să recunoască în prezent peste 100 de tipuri diferite de permise de conducere din hârtie şi plastic. Fotografiile de identitate pot fi depăşite, categoriile pentru care conducătorul auto are permis pot fi neclare, iar documentul poate fi uşor de falsificat. Permisele de conducere contrafăcute reprezintă o invitaţie la crimă, motiv pentru care avem nevoie de permise care sunt uşor de citit, uşor de înţeles şi foarte greu de falsificat’, a declarat vineri la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, comisarul european pentru transport, Siim Kallas.

De sâmbătă, 19 ianuarie, 2013, toate noile permise europene de conducere vor fi eliberate după un nou format standard, un ‘card de credit’ din plastic, cu fotografie şi informaţii standard, uşor de citit şi recunoscut în întreaga UE.

Permisele existente nu sunt afectate, dar vor fi înlocuite cu noul format în momentul reînnoirii lor sau cel târziu până în 2033. Permisul european de conducere poate fi adaptat astfel încât să includă simboluri naţionale, decizia aparţinând fiecărui stat membru.

Noul permis de conducere include o serie de elemente de securitate menite să îl facă inviolabil şi să descurajeze falsificarea sa. În plus, măsura este însoţită de crearea unui sistem de schimb de date electronice la nivel european, pentru a facilita schimbul de informaţii între administraţiile naţionale. Procesul de gestionare a permiselor de conducere pentru persoanele care îşi schimbă reşedinţa în alt stat membru va fi astfel simplificat. De asemenea, aceasta va contribui în mod semnificativ la descurajarea ‘turismului pentru obţinerea permisului de conducere’ şi a fraudei, de exemplu prin punerea în aplicare a unei noi interdicţii, mai stricte, conform căreia un stat membru nu eliberează permisul unei persoane al cărei permis a fost deja retras, suspendat sau restricţionat de un alt stat membru.

Conform noilor norme, permisele de conducere trebuie reînnoite, pentru conducătorii de automobile şi motociclete, o dată la 10-15 ani, în funcţie de statele membre. Conducătorii de autobuze şi de camioane trebuie să-şi reînnoiască permisul din cinci în cinci ani şi să efectueze un control medical pentru reînnoirea sa.

Reînnoirea va fi una administrativă şi nu va necesita nicio testare suplimentară, a subliniat comisarul Siim Kallas. Astfel, va exista siguranţa că informaţiile, fotografiile şi alte date înscrise pe permise sunt actualizate, elementele de securitate ale cardurilor vor putea fi actualizate periodic pentru a ţine pasul cu noile tehnologii, iar statele membre vor avea în permanenţă informaţii actualizate referitoare la permisele aflate în circulaţie.

De asemenea, regimul specific permisului european de conducere consolidează protecţia categoriilor celor mai vulnerabile de participanţi la trafic. Printre măsuri se numără creşterea limitei de vârstă pentru accesul direct la permisele pentru motocicletele cele mai puternice, şi anume 24 de ani, în loc de 21, cât este în prezent. Limita de vârstă creşte şi sunt introduse etape suplimentare şi în cadrul accesului treptat. Noul regim impune acumularea unei experienţe de minim patru ani de conducere a unor motociclete mai puţin puternice înainte de obţinerea permisului pentru motocicletele cu cea mai mare capacitate cilindrică.

Mopedurile constituie o nouă categorie de vehicule, iar candidaţii la obţinerea permisului de conducere a acestora vor trebui de acum înainte să susţină un test teoretic. Statele membre pot introduce, de asemenea, teste de aptitudini şi de comportament şi examene medicale. UE stabileşte o vârstă minimă recomandată de 16 ani, vârstă de la care permisele sunt recunoscute reciproc de către toate statele membre, dar nivelul poate fi coborât la 14 ani pe teritoriul naţional. Este pentru prima dată când UE introduce cerinţe minime pentru mopeduri, precizează CE.

La rândul lor, examinatorii vor trebui să respecte standarde minime în ceea ce priveşte calificarea iniţială şi formarea continuă, măsura urmând să permită introducerea unui control al calităţii în cadrul noului sistem.

SURSA: agerpres

Comisia Europeană confirmă oficial faptul că raportul pe justiţie din cadrul MCV va fi prezentat în ianuarie

Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE), a confirmat luni pentru Agerpres că raportul pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) va fi prezentat de executivul comunitar în luna ianuarie, fără a preciza însă un calendar în acest sens.ue

Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că în luna ianuarie va avea loc o nouă vizită a CE privind raportul MCV, punctând că ar putea reveni problema că parlamentul se opune cercetării unor politicieni pe care Parchetul vrea să-i ancheteze.

‘În vederea raportului pe justiţie cu tot ce presupune aceasta, inclusiv auxiliari (avocatură), începând cu 11 ianuarie sau 11-12 ianuarie, vom avea o nouă vizită a Comisiei Europene. În modul cel mai sincer vă spun că mă îngrijorează faptul că avem restanţe parlamentare – şi nu vreau să le numesc, le ştiţi foarte bine. S-ar putea să revină problema de acum doi ani când în raport aveam menţiuni despre faptul că parlamentul se opune anchetării unor politicieni pe care parchetul vrea să-i ancheteze, nu să-i aresteze. Acest punct v-aş ruga să-l aveţi în atenţie ca o prioritate zero a viitorului parlament, dincolo de validarea guvernului”, a spus şeful statului.

Este pentru prima dată când Comisia Europeană confirmă în mod oficial faptul că raportul suplimentar din cadrul MCV va fi prezentat în ianuarie, după ce până în prezent executivul comunitar a preferat să reitereze public cel puţin în două rânduri termenul comunicat în iulie pentru publicarea acestuia, respectiv până la finalul lui 2012. Conform unor surse europene, motivul amânării, care nu a fost niciodată făcut public în mod oficial de CE, ar fi faptul că înainte de publicarea raportului trebuia să aibă loc o misiune de evaluare după alegeri, care însă nu putea să vină în România înainte de formarea unui guvern şi votarea lui de către parlament. Premierul Victor Ponta a fost nominalizat luni premier de către preşedintele Traian Băsescu şi guvernul său ar putea primi girul parlamentului până la finalul săptămânii.

A doua zi după alegerile de la 9 decembrie, purtătorul de cuvânt al CE Alejandro Ulzurrun de Asanza y Munoz a spus că raportul privind progresele din justiţie ale României din cadrul MCV va ţine cont de ceea ce va urma după alegerile parlamentare din România, în funcţie de care va fi stabilită şi data publicării acestuia.

‘Cum am precizat în vară, Comisia va da publicităţii raportul său care analizează progresele făcute de România după luna iulie. În acest raport va fi important să fie luată în considerare urmarea alegerilor de duminică şi data publicării raportului va fi determinată exact de ce va urma după alegeri. Deci nu pot furniza o dată exactă pentru raport pentru că trebuie luată în calcul urmarea alegerilor’, a declarat Alejandro Ulzurrun de Asanza y Munoz.

Întrebat dacă CE mai are timp să dea publicităţii raportul din cadrul MCV în acest an, în condiţiile în care săptămâna viitoare are loc ultima întrunire a Colegiului comisarilor, purtătorul de cuvânt al executivului comunitar a spus la 10 decembrie că nu poate comenta în acest moment asupra unei schimbări a datei publicării raportului. ‘Vom vedea ce urmează după alegeri şi în funcţie de asta vom lua o decizie privind data publicării raportului’, a adăugat el.

SURSA: AGERPRES

Comisia de la Veneția a formulat propuneri de revizuire a Constituției României

Comisia Europeana pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat vineri avizul cu privire la măsurile luate de Guvernul și Parlamentul României în ceea ce privește alte instituții ale statului și cu privire la Ordonanța de Urgența pentru amendarea Legii comisia de la venetia47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și vizând Ordonanța de Urgență pentru amendarea Legii 3/2000 privind organizarea referendumului, aviz solicitat de secretarul general al Consiliului Europei și de prim-ministrul Victor Ponta. Guvernul informează vineri, într-un comunicat de presa, că a luat notă de adoptarea avizului și că salută totodată „formularea de către Comisia de la Veneția a unui set de propuneri de revizuire a Constituției României, având drept scop consolidarea cadrului constituțional”.

Potrivit comunicatului, „Guvernul României consideră că este important faptul că aceste propuneri privesc unele dintre elementele cele mai importante ale Constituției, identificate de toți actorii politici ca impunând necesitatea unei viitoare revizuiri:

– regimul ordonanțelor de urgență, cu privire la care Comisia de la Veneția constată că acest instrument a fost utilizat în mod abuziv de guvernul anterior – 140 de ordonanțe de urgentă fiind adoptate in 2011 – și în privința cărora se recomandă, ca soluții alternative, accelerarea procedurii legislative și consolidarea utilizării ordonanțelor simple, pe bază de delegare legislativă;

– procedura suspendării Președintelui României, cu privire la care Comisia de la Veneția propune să fie transformată într-o procedură de răspundere juridică, inițiată de Parlament;

– instituția Avocatului Poporului, cu privire la care Comisia recomandă ca principalele elemente ale statutului și competențele cele mai importante să fie reglementate în Constituție;

– clarificarea departajării competențelor Primului-ministru și Președintelui, în special în ceea ce priveste politica externă și în relația cu Uniunea Europeană”.

Guvernul mai menționează în comunicat că „apreciază pozitiv salutarea, de către Comisia de la Veneția, a faptului că deciziile Curții Constituționale, în special cele referitoare la aspecte privind referendumul pentru demiterea Președintelui, au fost respectate. Totodată, Comisia de la Veneția a reținut că legislația referitoare la referendum a fost pusă în concordanță cu deciziile Curții Constituționale„.

„Guvernul a luat, de asemenea, notă de faptul că a fost salutată cu căldură de către  Comisia de la Veneția exprimarea de către toți actorii din România a necesității  reformelor constituționale și legale. Guvernul salută poziția exprimată de către Președintele Comisiei de la Veneția, dl. Gianni Buquicchio, în cadrul dezbaterii avizului, în sensul că interacțiunea Comisiei cu România a fost întotdeauna excelentă în ultimii 20 de ani și că ‘în acest moment, se bucură că situația de la București este pe calea cea bună și există o bună cooperare între instituțiile statului’ „, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Guvernul „își exprimă satisfacția pentru disponibilitatea arătată de Comisia de la Veneția de a oferi asistență autorităților române pentru implementarea acestor reforme”.

SURSA: hotnews.ro

Dreptul Uniunii reglementează exhaustiv condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească o cerere de somație europeană de plată

Creditorul trebuie să poată solicita totalitatea dobânzilor scadente până la data plății creanței principale

În scopul de a simplifica, de a accelera și de a reduce costurile de procedură în cauzele transfrontaliere referitoare la creanțele pecuniare necontestate, Regulamentul nr. 1896/2006 instituie o procedură europeană de somație de plată. Acesta stabilește în special elementele pe banicare trebuie să le cuprindă o cerere de somație europeană de plată, între care se numără valoarea creanței. Formularul prin care se solicită emiterea unei somații europene de plată este anexat la regulament (anexa V).

Codul de procedură civilă polonez prevede că, în cauzele privind drepturi patrimoniale, în vederea efectuării calculului cheltuielilor de judecată, cererea trebuie să indice valoarea obiectului litigiului, cu excepția cazului în care acest obiect corespunde sumei indicate. În lipsa acestei indicații, instanța solicită reclamantului să rectifice, să completeze sau să achite cheltuielile aferente actului de procedură în termen de o săptămână.

În 2011, doamna Szyrocka, cu domiciliul în Polonia, a introdus la o instanță poloneză o cerere de somație europeană de plată împotriva SiGer Technologie GmbH, cu sediul în Germania. Această cerere nu îndeplinea însă anumite condiții de formă prevăzute de dreptul polonez, în special cea privind indicarea valorii obiectului litigiului în monedă poloneză, valoarea creanței principale fiind indicată în euro. În plus, doamna Szyrocka a solicitat plata dobânzilor începând de la o
anumită dată și până la data plății creanței principale.

Sąd Okręgowy we Wrocławiu (Tribunalul Regional din Wroclaw, Polonia) solicită Curții de Justiție interpretarea acestui regulament.

Curtea a amintit că regulamentul, deși nu înlocuiește și nici nu armonizează mecanismele de recuperare a creanțelor necontestate existente în temeiul legislației naționale, urmărește să instituie un instrument uniform de recuperare a acestor creanțe. Acest obiectiv ar fi periclitat dacă statele membre ar putea prevedea în legislațiile lor naționale cerințe suplimentare care trebuie îndeplinite de cererea de somație europeană de plată. Astfel, aceste cerințe ar conduce nu numai la impunerea unor condiții neunitare ale acestei cereri în state membre diferite, ci ar conduce și la creșterea complexității, a duratei și a costurilor procedurii de somație europeană de plată. Curtea deduce de aici că regulamentul reglementează exhaustiv condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea de somație europeană de plată.

Curtea a examinat în continuare dacă, în împrejurări precum cele din acțiunea principală, instanța națională poate solicita ca reclamantul să își completeze cererea de somație europeană de plată cu indicarea valorii obiectului litigiului în monedă poloneză în scopul de a permite calcularea cheltuielilor de judecată. Curtea observă că, în lipsa armonizării mecanismelor naționale de recuperare a creanțelor necontestate, modalitățile procedurale de determinare a valorii cheltuielilor de judecată este de competența statelor membre. Instanța națională păstrează așadar libertatea de a determina valoarea cheltuielilor de judecată potrivit modalităților prevăzute de dreptul său național, cu condiția ca aceste modalități să nu fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor situații similare supuse dreptului intern și să nu facă imposibilă în practică sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de dreptul Uniunii.

În plus, în ceea ce privește aspectul dacă reclamantul poate solicita dobânzile scadente până la data plății creanței principale, Curtea a decis că regulamentul privind somația de plată nu se opune acestei posibilități. Curtea subliniază în această privință că o interpretare diferită nu ar corespunde obiectivului său, dat fiind că aceasta ar putea conduce la creșterea duratei și a complexității procedurii europene de somație de plată și la sporirea costurilor acesteia și ar putea descuraja
reclamantul de la inițierea unei astfel de proceduri și l-ar putea încuraja să prefere procedurile naționale, care îi permit obținerea tuturor dobânzilor. Curtea arată de asemenea că orice aspect privind dreptul material, inclusiv cel privind tipul dobânzilor care pot fi solicitate în cadrul acestei proceduri rămâne în principiu reglementat de dreptul aplicabil raportului juridic în temeiul căruia a luat naștere creanța respectivă.

În cele din urmă, Curtea a examinat modul în care instanța națională trebuie să completeze formularul de somație europeană de plată care nu prevede expres posibilitatea de a indica obligația debitorului de a plăti creditorului dobânzile scadente până la data plății creanței principale.

Curtea consideră în această privință că, în împrejurări precum cele din acțiunea principală, conținutul acestui formular trebuie adaptat la împrejurările speciale ale cauzei, astfel încât instanța să poată lua o astfel de decizie. Astfel, atunci când pârâtul este somat să plătească dobânzi scadente până la data plății creanței principale, instanța națională poate defini modalitățile concrete de a completa formularul menționat, în măsura în care formularul astfel completat permite
debitorului, pe de o parte, să înțeleagă fără niciun dubiu decizia potrivit căreia trebuie să plătească dobânzile scadente până la data plății capitalului și, pe de altă parte, să identifice clar rata dobânzii, precum și data începând de la care se solicită aceste dobânzi.

SURSA: juridice.ro