Arhive pe etichete: avocat

Dreptul Uniunii reglementează exhaustiv condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească o cerere de somație europeană de plată

Creditorul trebuie să poată solicita totalitatea dobânzilor scadente până la data plății creanței principale

În scopul de a simplifica, de a accelera și de a reduce costurile de procedură în cauzele transfrontaliere referitoare la creanțele pecuniare necontestate, Regulamentul nr. 1896/2006 instituie o procedură europeană de somație de plată. Acesta stabilește în special elementele pe banicare trebuie să le cuprindă o cerere de somație europeană de plată, între care se numără valoarea creanței. Formularul prin care se solicită emiterea unei somații europene de plată este anexat la regulament (anexa V).

Codul de procedură civilă polonez prevede că, în cauzele privind drepturi patrimoniale, în vederea efectuării calculului cheltuielilor de judecată, cererea trebuie să indice valoarea obiectului litigiului, cu excepția cazului în care acest obiect corespunde sumei indicate. În lipsa acestei indicații, instanța solicită reclamantului să rectifice, să completeze sau să achite cheltuielile aferente actului de procedură în termen de o săptămână.

În 2011, doamna Szyrocka, cu domiciliul în Polonia, a introdus la o instanță poloneză o cerere de somație europeană de plată împotriva SiGer Technologie GmbH, cu sediul în Germania. Această cerere nu îndeplinea însă anumite condiții de formă prevăzute de dreptul polonez, în special cea privind indicarea valorii obiectului litigiului în monedă poloneză, valoarea creanței principale fiind indicată în euro. În plus, doamna Szyrocka a solicitat plata dobânzilor începând de la o
anumită dată și până la data plății creanței principale.

Sąd Okręgowy we Wrocławiu (Tribunalul Regional din Wroclaw, Polonia) solicită Curții de Justiție interpretarea acestui regulament.

Curtea a amintit că regulamentul, deși nu înlocuiește și nici nu armonizează mecanismele de recuperare a creanțelor necontestate existente în temeiul legislației naționale, urmărește să instituie un instrument uniform de recuperare a acestor creanțe. Acest obiectiv ar fi periclitat dacă statele membre ar putea prevedea în legislațiile lor naționale cerințe suplimentare care trebuie îndeplinite de cererea de somație europeană de plată. Astfel, aceste cerințe ar conduce nu numai la impunerea unor condiții neunitare ale acestei cereri în state membre diferite, ci ar conduce și la creșterea complexității, a duratei și a costurilor procedurii de somație europeană de plată. Curtea deduce de aici că regulamentul reglementează exhaustiv condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea de somație europeană de plată.

Curtea a examinat în continuare dacă, în împrejurări precum cele din acțiunea principală, instanța națională poate solicita ca reclamantul să își completeze cererea de somație europeană de plată cu indicarea valorii obiectului litigiului în monedă poloneză în scopul de a permite calcularea cheltuielilor de judecată. Curtea observă că, în lipsa armonizării mecanismelor naționale de recuperare a creanțelor necontestate, modalitățile procedurale de determinare a valorii cheltuielilor de judecată este de competența statelor membre. Instanța națională păstrează așadar libertatea de a determina valoarea cheltuielilor de judecată potrivit modalităților prevăzute de dreptul său național, cu condiția ca aceste modalități să nu fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor situații similare supuse dreptului intern și să nu facă imposibilă în practică sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de dreptul Uniunii.

În plus, în ceea ce privește aspectul dacă reclamantul poate solicita dobânzile scadente până la data plății creanței principale, Curtea a decis că regulamentul privind somația de plată nu se opune acestei posibilități. Curtea subliniază în această privință că o interpretare diferită nu ar corespunde obiectivului său, dat fiind că aceasta ar putea conduce la creșterea duratei și a complexității procedurii europene de somație de plată și la sporirea costurilor acesteia și ar putea descuraja
reclamantul de la inițierea unei astfel de proceduri și l-ar putea încuraja să prefere procedurile naționale, care îi permit obținerea tuturor dobânzilor. Curtea arată de asemenea că orice aspect privind dreptul material, inclusiv cel privind tipul dobânzilor care pot fi solicitate în cadrul acestei proceduri rămâne în principiu reglementat de dreptul aplicabil raportului juridic în temeiul căruia a luat naștere creanța respectivă.

În cele din urmă, Curtea a examinat modul în care instanța națională trebuie să completeze formularul de somație europeană de plată care nu prevede expres posibilitatea de a indica obligația debitorului de a plăti creditorului dobânzile scadente până la data plății creanței principale.

Curtea consideră în această privință că, în împrejurări precum cele din acțiunea principală, conținutul acestui formular trebuie adaptat la împrejurările speciale ale cauzei, astfel încât instanța să poată lua o astfel de decizie. Astfel, atunci când pârâtul este somat să plătească dobânzi scadente până la data plății creanței principale, instanța națională poate defini modalitățile concrete de a completa formularul menționat, în măsura în care formularul astfel completat permite
debitorului, pe de o parte, să înțeleagă fără niciun dubiu decizia potrivit căreia trebuie să plătească dobânzile scadente până la data plății capitalului și, pe de altă parte, să identifice clar rata dobânzii, precum și data începând de la care se solicită aceste dobânzi.

SURSA: juridice.ro

Noile limite de despăgubire în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 840 din data de 13 decembrie 2012 a fost publicat Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 22/2012 pentru modificarea și completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011.accident4

Cele mai importante modificări se refera la:

Se introduce mențiunea ca pentru vehiculele pentru care se solicită asigurarea în vederea înmatriculării sau înregistrării în România, asigurătorii RCA au obligația să solicite dovada înregistrării fiscale a vehiculului respectiv pe numele noului proprietar.
Asigurătorii RCA au obligația să solicite toate informațiile necesare pentru evaluarea riscului, conform propriilor criterii stabilite în tariful de primă, și să verifice corectitudinea informațiilor privind datele de identificare și cele tehnice ale vehiculului, precum și ale proprietarului sau utilizatorului acestuia.

Se abrogă dispozițiile referitoare la sistemul de corectare a primei de asigurare de bază, care permitea până în prezent acordarea unor reduceri cumulate sau succesive până la un nivel de maximum 25%.

Noile limite de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sunt:
– pentru pagubele materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României;
– pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României.

Actul normativ mai stabilește că limitele de despăgubire vor fi revizuite din 5 în 5 ani, în funcție de evoluția indicelui european al preturilor de consum (IEPC) stabilit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum.

SURSA: juridice.ro

Modificarea unor acte normative în domeniul sănătății

În ședința de miercuri, 12 decembrie 2012, Guvernul a aprobat O.U.G. privind modificarea unor acte normative în domeniul sănătății.

În Uniunea Europeana se constată o creștere alarmantă a numărului de medicamente care sunt falsificate în ceea ce privește identitatea, istoricul sau sursa acestora. Această situație conturează necesitatea transpunerii urgente a Directivei 2011/62/UE a Parlamentului și a Consiliului din 8 iunie 2011.

Prin prezentul act normativ:
– se implementează un sistem național de înregistrare și monitorizare, cu scopul de a împiedica medicamentele suspecte să ajungă la pacienți
– se reglementează regimul juridic al activităților de brokeraj de medicamente
– se reglementează amănunțit cadrul de desfășurare și organizare a activităților în domeniu
– se reglementează și se incriminează o serie de fapte de încălcare a prevederilor legale în materie.

De asemenea, Ordonanța de urgență reglementează situația dificilă din unitățile sanitare publice în care se manifestă o lipsă de cadre și cu deosebire la posturile de farmacist șef, unde se cere vechime de cinci ani în specialitate.
– se propune ocuparea posturilor de farmacist-șef de către farmaciști cu doi ani de experiență profesională
– se permite și medicilor cetățeni ai statelor terțe să practice profesia în România pe o perioada de până la șase luni cumulate pe an, în scop demonstrativ sau ocazional.

Totodată, Ordonanța de urgență asigură cadrul legislativ pentru:
– reproiectarea cadrului general de organizare a programelor naționale de sănătate și orientarea acestora spre principalele domenii de intervenție ale asistenței de sănătate publică, în acord cu prioritățile identificate la nivel național
– clasificarea programelor naționale de sănătate în programe naționale de sănătate publică și, respectiv, programe naționale de sănătate curative
– direcționarea activităților programelor naționale de sănătate publică spre măsurile de prevenire, supraveghere ți control a sănătații publice
– direcționarea activităților programelor naționale de sănătate curative către intervențiile terapeutice din cadrul bolilor cu impact major asupra sănătății publice: cancer, diabet zaharat etc.
– redefinirea rolurilor și atribuțiilor actorilor implicați în implementarea, gestionarea resurselor și finanțarea programelor naționale de sănătate.

SURSA: juridice.ro

CEDO: Româncă despăgubită cu 15.000 de euro, după moartea soţului într-un accident de muncă

O româncă al cărei soţ a murit electrocutat într-un accident de muncă în 2002, ancheta în cazul său fiind şi în prezent în derulare, ar urma să fie despăgubită de statul român cu 15.000 de euro, potrivit unei decizii anunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Reclamanta, născută în 1974, din Bucureşti, a sesizat CEDO în 2009 privind durata anchetei în cazul morţii soţului ei, acţiunea începând în 2002 şi fiind în derulare şi acum.

Soţul femeii, I. D. C., a murit la 28 mai 2002, după ce s-a electrocutat în timp ce lucra la instalarea unor panouri publicitare. Bărbatul era angajat al societăţii Tornado Wind – specializată în alpinism industrial şi contractată de firma de comunicare şi organizare de evenimente Expoline, care se ocupa de promovarea unui salon naţional de transporturi organizat de compania de stat Romaero. Aceasta din urmă era proprietarul punctului de lucru unde se afla I. D. C. atunci când a atins o grindă metalică sub tensiune, el decedând ulterior în drum spre spital.

Văduva a înaintat o plângere penală contra celor responsabili de decesul soţului, iar ancheta a început în ziua decesului.

Conducerea Tornado Wind a declarat, la audieri, că reprezentanţii Expoline dăduseră asigurări că societatea Romaero scosese de sub tensiune punctul de lucru. La rândul lor, cei de la Expoline au dat vina pe Romaero, susţinând că aceasta ar fi trebuit să semnalizeze pericolele, în timp ce reprezentanţii Romaero au spus că nimeni nu a solicitat scoaterea de sub tensiune a locului unde s-a produs accidentul.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a dispus amendarea societăţii Tornado Wind cu 3.500 de lei, pentru că nu a luat în calcul riscurile prezente la punctul de lucru.

În 2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale contra directorului firmei Tornado Wind, pentru ucidere din culpă, ancheta fiind, şi în prezent, în derulare.

CEDO a constatat încălcarea dreptului la viaţă, stipulat în articolul 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi a dispus plata către reclamantă a 15.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Decizia a fost luată de o cameră inferioară a CEDO, oricare dintre părţi putând să o conteste şi să ceară rejudecarea cazului de către Marea Cameră.

SURSA: MEDIAFAX

CEDO condamnă România într-o speţă referitoare la condiţiile de detenţie şi interceptările telefonice ale unei judecătoare

România fost condamnată de CEDO la plata a 4.900 de euro în speţa Pop Blaga, fostă judecătoare din Oradea acuzată de corupţie, care s-a plâns instanţei de la Strasbourg pentru condiţiile de detenţie şi ascultări telefonice ilegale. Din suma ce trebuie plătită de statul român, 3.900 de euro reprezintă prejudiciu moral şi 1000 de euro cheltuieli de judecată.

Conform deciziei publicate marţi pe site-ul Curţii, în acest caz a fost încălcat articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane, precum şi articolul 8 referitor la respectarea vieţii private şi familiale.

Reclamanta Elena Pop Blaga, fostă judecătoare la Tribunalul Bihor, a fost acuzată de fapte de corupţie pasivă şi plasată în arest preventiv în perioada 24 mai – 22 iunie 2002, datele folosite împotriva ei fiind culese, pe lângă alte metode, şi pe baza unor interceptări telefonice. Reţinerea s-a produs după un flagrant organizat în urma sesizării unui expert judiciar căruia i-ar fi cerut o sumă de bani în schimbul plăţii unei expertize pe care acesta a realizat-o în cadrul unei proceduri comerciale.

Ea s-a plâns în mod special de condiţiile de detenţie de la secţia de poliţie din Oradea, unde avea dreptul la un singur duş pe săptămână, cu o durată de 10-15 minute şi numai sâmbăta. Reclamanta afirmă că celula în care a stat a trebuit deparazitată de mai multe ori şi era echipată cu un singur WC, în condiţiile în care acolo erau deţinute şi persoane infectate cu sifilis. De asemenea, a fost transferată pentru două zile la Bucureşti din motive procedurale, iar în timpul deplasării a fost nevoită să mănânce cu o singură mână pentru că poliţiştii au refuzat să-şi scoată complet cătuşele. Ea susţine că a fost ţinută închisă timp de două ore într-o toaletă la poliţia din Bucureşti, timp în care s-au efectuat formalităţile.

Celălalt element al plângerii sale l-a constituit interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. Pe lângă sesizarea adresată CEDO, reclamanta a înaintat o acţiune în instanţă împotriva Parchetului, în baza legii 544/2001 asupra liberului acces la informaţiile de interes public, pentru a obliga această instituţie să-i comunice numerele de telefon interceptate, numerele dosarelor pe baza cărora s-au efectuat interceptările, cât şi durata lor, solicitând şi o despăgubire de 150.000 RON pentru faptul că i s-a îngrădit accesul la aceste informaţii.

În plângerea către CEDO ea ceruse 1.000.000 de euro drept prejudiciu moral şi încă 112.000 de euro ca prejudiciu material reprezentat de cheltuielile medicale şi pierderea unor venituri viitoare, dar decizia Curţii europene obligă statul român să achite o despăgubire de numai 4.900 de euro.

SURSA: AGERPRES

Detinutii vor fi scutiti de la plata cheltuielilor de eliberare a actelor de identitate

Cei care executa pedepse privative de libertate si nu dispun de  mijloace financiare nu vor mai suporta din surse proprii cheltuielile generate de eliberarea actelor de identitate, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Justitiei aprobat marti in sedinta Executivului.

Proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea  Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani a fost aprobat in sedinta de marti a Guvernului, la cateva saptamani dupa ce a fost lansat in consultare publica de Ministerul Justitiei.

Potrivit actului normativ, persoanele care executa pedepse privative de libertate si nu dispun de mijloace financiare NU vor mai suporta din surse proprii cheltuielile generate de producerea si eliberarea actelor de identitate.

Conform notei de fundamentare a ordonantei, in acest fel se inlatura  tratamentul discriminatoriu aplicat persoanelor care executa o pedeapsa privativa de libertate.

Mai mult, initiatorii puncteaza faptul ca pe parcursul executarii pedepsei inchisorii si a masurii preventive a arestului preventiv, pentru multe persoane private de libertate expira termenul de valabilitate al actelor de identitate. Astfel, la referendumul din 29  iulie 2012 un numar mare de persoane private de libertate nu si-au putut exercita dreptul de vot intrucat nu au avut documente de identitate  valabile.

Din acest motiv, explica inititorii, se impune crearea unui cadru legal care sa permita eliberarea gratuita a actelor de identitate pentru detinuti. 

„Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor retinute, arestate sau care executa o pedeapsa privativa de libertate in temeiul unei hotarari judecatoresti de condamnare, care nu poseda asemenea documente si care nu dispun de mijloace financiare, precum si persoanelor cu handicap si celor fara venituri, seful serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere si eliberare a actelor de identitate”, se arata in proiectul de OUG.

Conform prevederilor legale in vigoare, persoanele care sunt in executarea unei pedepse privative de libertate, respectiv persoanele aflate in arest preventiv in unitatile sistemului administratiei penitenciare, dar care nu si-au pierdut  drepturile electorale, pot vota prin intermediul unor urne speciale in interiorul locului de detinere, numai in baza unui act de identitate.

SURSA: AVOCATNET.RO

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe