Conform deciziei publicate marţi pe site-ul Curţii, în acest caz a fost încălcat articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane, precum şi articolul 8 referitor la respectarea vieţii private şi familiale.

Reclamanta Elena Pop Blaga, fostă judecătoare la Tribunalul Bihor, a fost acuzată de fapte de corupţie pasivă şi plasată în arest preventiv în perioada 24 mai – 22 iunie 2002, datele folosite împotriva ei fiind culese, pe lângă alte metode, şi pe baza unor interceptări telefonice. Reţinerea s-a produs după un flagrant organizat în urma sesizării unui expert judiciar căruia i-ar fi cerut o sumă de bani în schimbul plăţii unei expertize pe care acesta a realizat-o în cadrul unei proceduri comerciale.

Ea s-a plâns în mod special de condiţiile de detenţie de la secţia de poliţie din Oradea, unde avea dreptul la un singur duş pe săptămână, cu o durată de 10-15 minute şi numai sâmbăta. Reclamanta afirmă că celula în care a stat a trebuit deparazitată de mai multe ori şi era echipată cu un singur WC, în condiţiile în care acolo erau deţinute şi persoane infectate cu sifilis. De asemenea, a fost transferată pentru două zile la Bucureşti din motive procedurale, iar în timpul deplasării a fost nevoită să mănânce cu o singură mână pentru că poliţiştii au refuzat să-şi scoată complet cătuşele. Ea susţine că a fost ţinută închisă timp de două ore într-o toaletă la poliţia din Bucureşti, timp în care s-au efectuat formalităţile.

Celălalt element al plângerii sale l-a constituit interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. Pe lângă sesizarea adresată CEDO, reclamanta a înaintat o acţiune în instanţă împotriva Parchetului, în baza legii 544/2001 asupra liberului acces la informaţiile de interes public, pentru a obliga această instituţie să-i comunice numerele de telefon interceptate, numerele dosarelor pe baza cărora s-au efectuat interceptările, cât şi durata lor, solicitând şi o despăgubire de 150.000 RON pentru faptul că i s-a îngrădit accesul la aceste informaţii.

În plângerea către CEDO ea ceruse 1.000.000 de euro drept prejudiciu moral şi încă 112.000 de euro ca prejudiciu material reprezentat de cheltuielile medicale şi pierderea unor venituri viitoare, dar decizia Curţii europene obligă statul român să achite o despăgubire de numai 4.900 de euro.

SURSA: AGERPRES