Arhive pe etichete: avocat bucuresti

DIICOT – Rețea româno-israeliană pentru trafic de celule umane

STIRI 19 februarie 2013 Comentarii: 2

Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Bucuresti, impreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.C.C.O. şi  B.C.C.O. Bucureşti, au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 11 persoane, cetăţeni români şi israelieni, specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de celule de origine umană.trafic celule

În acest sens, procurorii D.I.I.C.O.T. efectuează 6 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti.

Se reţine că membrii grupării, reprezentanţi ai unei clinici private din municipiul Bucureşti, împreună cu cetăţeni israelieni specialişti în domeniul reproducerii asistate, au obţinut beneficii financiare considerabile din activitatea infracțională, constând în procurarea materialului genetic necesar realizării procedurilor ce presupun  fertilizarea „in vitro”, prin încălcarea prevederilor legale care reglementează procedura prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană.

Învinuiţii au racolat, prin diverse mijloace, persoane de sex feminin care, în schimbul sumei de 600 de Euro, şi-au dat acordul  în vederea urmării procedurilor ce presupun extracţia de ovocite, materialul genetic obţinut fiind utilizat ulterior la realizarea de embriotransferuri, în beneficiul unor persoane aflate în dificultate de a procrea pe cale naturală şi care doreau să fie  supuse, contra cost, tehnicilor de reproducere umană asistată.

În cauză sunt efectuate cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de celule de origine umană,  prevazute de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 şi art. 158 alin. 1 din Legea 95/2006.

Procurorii D.I.I.C.O.T. vor proceda la audierea învinuiţilor şi vor dispune măsurile legale în cauză după finalizarea audierilor.

La realizarea acțiunii procurorii DIICOT au fost sprijiniţi de lucrători din cadrul  Jandarmeriei Române.

Suportul informativ a fost asigurat de către DGIPI.

Facem precizarea ca faptele învinuiților urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile art. 66 Cod procedură penală, referitoare la prezumția de nevinovăție.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: diicot.ro

Guvernul a decis: TIMBRUL DE MEDIU se plăteşte din martie!

STIRI 19 februarie 2013 Comentarii: 3

Guvernul a avizat introducerea timbrului de mediu care va fi perceput la înmatricularea maşinilor, înlocuind actuala taxă auto.timbru mediu 3

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat la sfârşitul şedinţei de Guvern că timbrul de mediu se va plăti de la 15 martie.

Anterior, Rovana Plumb, ministrul Mediului, a declarat  la Interviurile Gândul. că şoferii vor plăti noul timbru de mediu la sfârşitul lunii martie,.

Guvernul a anunţat recent că definitivat forma noii taxe auto, aplicată sub forma timbrului de mediu, cu o formulă de calcul diferită, care conduce la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro.

Conform noii formule de calcul, suma de plată va scădea cu 60% pentru Euro 2, cu 80% pentru Euro 1 şi cu 90% pentru non-euro.

Cuantumul taxei pentru maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2, cu tehnologii mai învechite, va fi totuşi mai mic decât cel actual, mergându-se pe ideea că aceste maşini au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.

Într-un document elaborat de Ministerul Mediului şi transmis presei se arată că taxa va rămâne la aceleaşi cote pentru maşini Euro 5, în timp ce pentru Euro 6, maşini hibride şi electrice, nu va fi plătit nimic.

Taxa va fi însă calculată diferit pentru maşinile cu motoare pe benzină şi pentru cele cu motoare diesel, conform ultimelor declaraţii ale ministrului Mediului.

Timbrul de mediu va fi calculat în principal în funcţie de emisia de CO2, luat în calcul în întregime pentru timbru faţă de 30% în legea în vigoare, înscrisa în cartea de identitate a maşinii sau documentele de omologare.

Timbrul va fi plătit o singură dată, la prima înmatriculare pe piaţa din România sau la prima transcriere, dar nu şi în cazul tranzacţiilor civile (moştenire sau partaj).

Cei care au plătit actuala taxă de poluare nu vor mai plăti timbrul de mediu.

Modificările sunt argumentate de Guvern prin faptul că actuala formulă avea valori disproporţionat de mari pentru anumite zone de poluare, care nu ţineau cont de puterea de cumpărare a românilor, conţinea în calculul său, în afară de emisia de CO2, şi capacitatea cilindrică (deşi acest criteriu era deja taxat la impozitul pe maşină, plătit la administraţia locală), era discriminatorie şi atragea ameninţări cu infringementul din partea UE.

Prin aplicarea timbrului de mediu, Fondul de Mediu este estimat să crească faţă de 2012 cu 100 de milioane de lei, dacă românii vor cumpăra aceleaşi tipuri de maşini.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: gandul.info

Fiscul blochează «fuga în offshore» cu un impozit de 50%

STIRI 16 februarie 2013 Comentarii: 4

Codul fiscal aduce modificări vizând impozitarea banilor care merg spre destinații offshore. Pentru a nu se rata nimic, impozitarea se va face la bancă, înainte de realizarea transferului bancar.offshore

„De moarte și de fisc nu scapă nimeni!” este o veche zicală americană. Și la români, Fiscul a început să se perfecționeze pentru a se apropia de acest deziderat. În nota de fundamentare a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, la capitolul „Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România“, apar câteva modificări legate de modalitățile de impozitare a serviciilor pe care firmele românești le plătesc unor firme din străinătate (modalitatea prin care foarte multe firme își exportă veniturile în regiuni offshore pentru a scăpa de o impozitare excesivă).

Mai exact, așa cum explică reprezentanții firmelor de audit și contabilitate, se introduc toate cele trei situații în care veniturile care caută cea mai favorabilă condiție de impozitare în alte state sunt totuși taxate.

 Între țările lumii există diverse convenții și tratate de evitare a dublei impuneri. Astfel, dacă există convenție între România și statul X, dar nerezidentul nu face dovada rezidenței, atunci impunerea se face cu 16%. Dacă nerezidentul prezintă certificatul, atunci se aplică cel mai favorabil impozit dintre 16% și cel din țara cu care există convenție (multe convenții au 10%, așa-numitele offshoruri gri, cum sunt Cipru și chiar Bulgaria).

În schimb, dacă nu există convenție cu statul respectiv, intervine o cotă majorată de impozit de 50%. „Se urmărește schimbul de informații între țări și impozitarea veniturilor cu țările cu care nu sunt încheiate tratate de evitare a dublei impuneri (paradisurile fiscale, în special)“, precizeză un expert în contabilitate și audit.

Offshore-ul de după offshore

Un exemplu de stat cu care România nu are niciun instrument (convenție de dublă impunere) poate fi Monaco (off­shore cu impozit de 0%). Dacă o firmă înregistrată în Monaco emite o factură către o firmă din România, adică dacă se fac plăți din România în Monaco, atunci se plătește acest impozit suplimentar de 50%. Suma se reține automat de către bancă în momentul plății (exact ca impozitul pe dobânzi pe care îl reține și virează banca la stat).

Există totuși și soluția evitării acestui impozit uriaș aplicat la sursă: dacă nu facem plata direct din firma din România către entitatea din Monaco, ci întâi către un offshore dintr-un stat cu care avem convenție (spre exemplu, Olanda sau Cipru, unde nu plătim 50%, ci doar 10%) și apoi din acesta se face o nouă plată în Monaco, devine aplicabil regimul juridic din Olanda. În total, impozitul se reduce de la 50%, cât ar fi prin virament direct, la 20%, prin virament via Olanda.

În general, Cipru era aleasă pentru  că are o legislație simplă, birocrație redusă și costuri scăzute, iar Olanda, de către investitorii care vor să folosească holdingul (nereglementat la noi încă). Elveția sau Luxemburg pot fi alte exemple de offshore: sunt mai scumpe, dar asigură o mare confidențialitate. Exemple de paradis fiscal unde nu există convenție și unde s-ar aplica impozitul de 50% sunt Insulele Cayman, Insulele Virgine Britanice, Brazilia, Argentina, Chile, Seychelles, Panama, Bahamas, Cayman, Mauritius, Belize, Aruba etc.

Cei care își făceau un off­shore preferau până acum Cipru  (6.000 de firme dintr-un total de 11.000 înregistrate în țări cu regim fiscal permisiv) sau state cu care există convenții, de exemplu Malta. Una dintre cele mai căutate destinații pentru offshore este Singapore. Din cauza noului Cod fiscal, milionarii români vor avea cheltuieli suplimentare pentru mișcarea banilor și taxe ceva mai mari pentru banii scoși din țară.

4.440 euro costă întreținerea anuală pentru o firmă în Cipru și una în Belize (se poate evita impozitarea cu 50% din România trecând veniturile prin Cipru).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: capital.ro

ICCJ: Prințului Paul de România i-au fost recunoscute drepturile

STIRI 16 februarie 2013 Comentarii: 3

Prinţul Paul de România ar putea primi peste 60% din averea Casei Regale. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis că acesta este nepotul legitim al Regelui Carol al II-lea. Motivarea sentinţei a durat aproape un an. Decizia magistraţilor români este definitivă şi irevocabilă şi recasa regalaprezintă o recunoaştere a sentinţei pronunţate de Tribunalul din Lisabona la 6 februarie 1955. 

Anularea căsătoriei dintre Regele Carol al II-lea şi prima sa soţie Zizi Lambrino nu retrage dreptul la moşteniere al descendenţilor lor. Este verdictul dat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un proces care a durat mai bine de 20 de ani.

Verdictul îi permite Prinţului Paul de România să revendice o parte din averea Casei Regale.

„Soluţia instanţei străine, din 6 februarie 1955, prin care s-a statuat că anularea căsătoriei nu împietează asupra filiaţiei faţă de tată prin declararea reclamantului ca fiu nelegitim al defunctului rege, în limitele legale şi în special pentru a fi admis în procedura de inventar pendinte, ca urmare a decesului acestuia, şi nu contravine ordinii publice de drept internaţional privat român de la momentul litigiului”, susţin magistraţii Curţii Supreme.

Magistraţii portughezi au stabilit încă din 1955 că prinţul Paul de România este nepotul legitim al regelul Carol al II-lea. Între anii 1950 şi 1960, nu mai puţin de trei tribunale europene au decis că averea Regelui Carol al II-lea al României să fie împărţită în mod egal între cei doi fii ai săi, Carol Mircea şi Mihai, şi ultima sa soţie, Elena Lupescu.

Fiecăruia dintre cei doi fii îi revenea 37,5% din avere, în timp ce Elena Lupescu ar fi avut dreptul la 25%. Ulterior, prinţului Paul, fiul lui Carol Mircea, i-a revenit şi partea moştenită de văduva Regelui, în total, 62,5% din averea Casei Regale.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: b1.ro

Recuperarea drepturilor salariale

ARTICOLE 16 februarie 2013 Comentarii: 2

Pe fondul crizei economice tot mai multe firme își închid porțile intrând în faliment sau pur și simplu angajatorii „uită” să achite salariile la timp, lucru ce are consecințe directe asupra angajatului care se trezește peste noapte fără un loc de muncă și nevoit să lupte pentru a recupera salariile restante de la angajator.salarii

Un prieten de-al meu îmi tot spunea că nu și-a mai primit salariul de 4 luni și angajatorul îl tot ducea cu zăhărelul, asigurându-l că luna viitoare își va primi toți banii. Omul de bună-credință l-a crezut și iată că au trecut 4 luni în care a muncit fără să fie retribuit. Și după 4 luni de „voluntariat” a aflat că angajatorul a intrat în faliment, moment în care l-a cuprins deznădejdea și a venit să mă întrebe dacă are vreo posibilitatea de a mai vedea vreun ban!

Știți cum se zice că „românului până nu-i ajunge cuțitul la os, nu face nimic! “

Ce faci când angajatorul „se face că uită” să-ți plătească salariul?

 Pasul 1: notifici în scris angajatorul

În primul rând, salariul este un drept al angajatului prevăzut în contractul individual de muncă, acesta plătindu-se lunar. Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată sau dacă salariul se virează în cont, se probează cu extrasul de cont. Conform legii, angajatorul este obligat să achite salariul înaintea oricăror altor obligații de plată.

Dacă nu vi se achită drepturile salariale (salariul de bază, sporuri, indemnizații etc. conform contractului individual de muncă), faceți o sesizare scrisă către angajator în care îl informați că nu și-a îndeplinit obligația de a vă plăti salariul (de parcă el n-ar ști!) și că în situația în care nu se va conforma, îl veți acționa în instanță. Firește că acest demers este util doar ca să arătați instanței de judecată că nu ați stat în pasivitate și v-ați cerut dreptul, neacceptând senini nedreptatea din partea angajatorului ! Nu vă faceți iluzii, de cele mai multe ori, angajatorul rămâne insensibil la cererea dumneavoastră!

Pasul 2 : notifici în scris Inspectoratul Teritorial de Muncă

În momentul în care cei de la Inspectoratul Teritorial de Muncă primesc sesizarea dvs scrisă sunt obligați să vă răspundă în 30 zile ( de obicei răspund în 45 zile, fiindcă spun ei că cele 30 zile sunt lucrătoare, nu calendaristice!). Vin în control la angajatorul dumneavoastră și verifică dacă acesta și-a îndeplinit obligația de plată a drepturilor salariale. Constată că nu ați primit salariile, că aveți dreptate, că angajatorul a încălcat obligația din contract și vă îndrumă să vă adresați instanței de judecată pentru a vă recupera drepturile bănești restante. Adresa pe care o primiți de la ITM este o probă utilă în instanță și arată că angajatorul nu și-a îndepinit obligațiile legale.

De la 1 feruarie 2013 s-a dispus ca salariul minim brut pe țară să fie de 750 lei, iar din 1 iulie 2013 acesta să fie de 800 lei. Dacă erați încadrat cu salariul minim și după 1 feruarie 2013 nu vi se achită salariul în noul cuantum, puteți sesiza ITM cu o cerere. Dacă ITM constată că angajatorul a nesocotit obligația legală de respectare a salariului minim brut pe țară îl va sancționa contravențional cu o amendă de la 1.000 -2.000 lei.

Pasul 3 : te adresezi instanței de judecată

Este foarte important să știți că litigiile de muncă sunt scutite de plata taxei de timbru și cel care are sarcina probei este angajatorul (de exemplu îl acționați pe angajator  în instanță pentru a vă plăti salariile restante, iar acesta va trebui să probeze că vi le-a plătit!).

Dacă angajatorul v-a plătit o parte din salariile restante și apoi a uitat să plătească diferența, acest lucru nu vă limitează dreptul de a-l da în judecată pentru a vă recupera restul de bani. O plată parțială a drepturilor salariale, nu îl scuteșete pe angajator de a fi acționat în judecată.

Rețineți că cererea de chemare în judecată pentru recuperarea drepturilor salariale se poate face în termen de 3 ani de la momentul la care erau datorate (de exemplu dacă vă datorează salarii restante din ianuarie 2012, îi puteți cere sumele respective în instanță până în ianuarie 2015!). Dacă depășiți 3 ani, acțiunea este prescrisă și practic ați pierdut banii ce vi se cuveneau! Ideal ar fi să nu stați în pasivitate aproape 3 ani sperând că poate veți primi banii luna viitoare! Acționați!

Legea vă dă dreptul ca în acțiunea formulată în instanță să solicitați de la angajator ca pe lângă salariile restante să fie obligat să vă achite o dobândă legală corespunzătoare acestor drepturi salariale. Această plată a dobânzii pentru întârzierea plății salariului este egală cu rata dobânzii BNR plus patru puncte procentuale. De asemenea, aveți dreptul să cereți ca drepturile salariale restante să fie actualizate cu indicele de rată a inflației. Legea vă oferă aceste drepturi pentru a descuraja abuzul angajatorului care nu achită salariile și pentru a vă oferi posibilitatea de a vă recupera creanța la valoarea reală.

Practic, doar în cadrul unei acțiuni în instanță puteți beneficia de dreptul de a primi suma actualizată cu rata inflației la care se adaugă și dobânda legală.

Ce faci dacă angajatorul nu respectă hotărârea judecatorească prin care este obligat să-ți achite salariile restante?

În cazul în care în 15 zile de la data la care angajatorul primește solicitarea de a achita salariile restante actualizate cu rata inflației plus dobânda legală (aspecte stabilite de instanță printr-o hotărâre judecatorească definitivă și irevocabilă) și refuză acest lucru, atunci este pasibil de închisoare de la  3 luni la 6 luni sau amendă.

Cum îți recuperezi drepturile bănești dacă angajatorul este în faliment, insolvență?

 Dacă angajatorul este în faliment și acest lucru este stabilit prin hotărâre judecatorească definitivă și dreptul de administrare al societăți este ridicat, atunci se poate accesa Fondul pentru plata creanțelor salariale. Din păcate puțini patroni cunosc faptul că au dreptul de a primi bani de la stat pentru a plăti salariile restante. Dacă patronul  nu întreprinde nimic, o pot face angajații care în caz de faliment sau lichidare judiciară dobândesc calitatea de creditori privilegiați pentru drepturile lor bănești care se vor plăti înaintea altor creditori ai angajatorului.

Rețineți că suma maximă acordată din acest Fond pentru fiecare angajat nu poate depăşi echivalentul a trei salarii medii brute pe economie și nu se pot plati salarii mai vechi de trei luni. Chiar dacă datoriile pe care angajatorul le are față de salariați depășesc această sumă sau dacă în contractul de muncă sunt prevăzute mai multe salarii compensatorii, suma care se primește nu poate depăşi trei salarii medii.

Cererea pentru aceste sume poate fi depusă atât de angajatorul care nu a mai avut bani să achite salariile înainte de a intra în faliment, cât şi de salariaţi ori de sindicat şi ar trebui să fie soluţionată în 45 de zile.

Solicitarea de accesare a Fondului se depune la agenţia locală de ocupare a forţei de muncă și trebuie să cuprindă:

– o cerere;

– o copie a hotărârii judecătorești definitive de deschidere a procedurii de insolvenţă;

– situaţia datoriilor salariale;

– copii de pe statele de plată, de pe fişele de lichidare ale persoanelor ale căror raporturi de muncă au încetat.

Ce este Fondul pentru plata creanțelor salariale?

Fondul are ca resurse financiare contribuţiile lunare plătite de către angajatori, dar şi veniturile reprezentând dobânzi şi majorări de întârziere pentru neachitarea în termenul de plată a acestei contribuţii de către angajatori. Fiecare angajator contribuie lunar cu suma de 0,25 % din fondul total de salarii brute lunare realizate de salariați.

Din resursele Fondului se achită următoarele categorii de creanţe salariale:

a) salariile restante;

b) compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;

c) plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;

d) compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;

e) indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.

Rețineți că din acest Fond nu se suportă contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă!

Chiar dacă angajatorul este în faliment, puteți să vă recuperați grație acestui fond o sumă de bani egală cu trei salarii medii pe economie. Dacă angajatorul nu accesează acest Fond din neștiință sau dezinteres, legea vă dă posibilitatea să vă cereți drepturile și să le obțineți!

Așadar, chiar dacă angajatorul este în faliment nu o să vă alegeți cu praful de pe tobe, măcar puteți obține o sumă de bani egală cu trei salarii medii pe economie. Tot e ceva, decât nimic!

Aflând despre posibilitățile pe care le are pentru a-și obține drepturile, prietenul meu a înțeles că stând în pasivitate fără să lupte pentru ce i se cuvine, nu va reuși să obțină nimic, pentru că în viață “dacă lupți poți să pierzi, dacă nu lupți ai pierdut deja.”

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: lexcafe.ro

AMR, proces la Curtea de Apel București pentru revocarea din funcţie a membrilor CSM Ghica şi Danileţ

STIRI 16 februarie 2013 Comentarii: 4

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) anunţă că a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, prin care solicită judecătorilor să oblige Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să îi revoce din funcţie pe Alina Ghica şi Cristi Danileţ, membrii ai CSM.amr

„Având în vedere sfidarea dispoziţiilor legale şi nesocotirea votului exprimat de peste 1.600 de judecători de către Consiliul Superior al Magistraturii, (…) AMR a registrat vineri, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. 1309/2/2013, o acţiune prin care solicită obligarea CSM să pronunţe de îndată o hotărâre de revocare din funcţie a celor doi membri”, se arată într-un comunicat al AMR remis vineri AGERPRES.

AMR transmite că, separat, s-a formulat o altă solicitare, în temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, adresată Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentând procedura prealabilă.

„Asociaţia Magistraţilor din România, prin demersurile menţionate mai sus, înţelege să fie alături de toate adunările generale de la nivelul instanţelor care au declanşat şi continuat procedura de revocare a celor doi membri CSM şi să acţioneze, în numele membrilor săi, pentru reintrarea în legalitate şi respectarea legii de către Consiliul Superior al Magistraturii„, mai declară AMR.

Asociaţia Magistraţilor din România cere Consiliul Superior al Magistraturii, să pună capăt „încercărilor de tergiversare” a finalizării procedurii de revocare a membrilor aleşi Alina Ghica şi Cristi Danileţ, „întrucât nu este în puterea acestei instituţii să cenzureze votul exprimat de judecători”.

Consiliul Superior al Magistraturii a amânat pe 13 februarie discutarea solicitărilor venite din partea adunărilor generale ale instanţelor privind revocarea din funcţia de membru al CSM a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ.

CSM a amânat acest punct de pe ordinea de zi pentru ca documentele să fie analizate de Comisia nr. 2 – Eficientizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate, parteneriatul cu instituţiile interne şi societatea civilă.

Potrivit unui comunicat de presă al Judecătoriei Vâlcea din 23 ianuarie, 135 de judecători din ţară s-au pronunţat în legătură cu revocarea lui Danileţ, dintre care 103 au fost favorabile propunerii de revocare, iar 32 nu au aderat.

În 30 ianuarie, Curtea de Apel Cluj a anunţat că un număr de 424 de judecători de la 13 Curţi de Apel din ţară au votat pentru revocarea din CSM a judecătorului Alina Ghica şi că doar 39 de magistraţi au fost împotriva măsurii.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Constituționalitatea Statutului parlamentarilor va fi dezbătută în data de 27 februarie

STIRI 16 februarie 2013 Comentarii: 5

În data de 27 februarie, Curtea Constituţională va lua în dezbatere sesizarea de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Statutului parlamentarilor referitoare la majorarea de la 15 la 45 de zile a termenului în care un ales poate contesta un raport al ANI în cazul unei decizii de incompatibilitate.ccr

În data de 14 februarie un grup de parlamentari au depus la Curtea Constituţională sesizarea privind proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, adoptat de plenul comun al celor două Camere.

Senatorul Cristian Rădulescu a declarat că sesizarea depusă la CCR este semnată de 25 de parlamentari.

“Am depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse ieri (13 februarie – n.r.), în şedinţa Parlamentului, Statutului parlamentarilor. În principal, este vorba despre un termen care este în afara normelor constituţionale, un termen de 45 de zile pe care modificarea la Statut îl introduce, termen în care un parlamentar poate să conteste un raport venit de la ANI şi care ar determina în mod obişnuit demisia parlamentarului respectiv”, a precizat Cristian Rădulescu.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSĂ: infolegal.ro

Producătorul Eugenia îşi cere insolvenţa

STIRI 15 februarie 2013 Comentarii: 2

Producătorul de morărit şi panificaţie Dobrogea Grup, care deţine marca de biscuiţi cu cremă Eugenia, şi-a cerut insolvenţa, potrivit unui dosar înregistrat la Tribunalul Constanţa la începutul săptămânii.

Compania dobrogeană nu este singura din domeniul morărit-panificaţie care a ajuns îinsolventa eugeniantr-o situaţie fiananciară dificilă din cauza crizei. Şi compania Spicul SA a intrat în procedura de insolvenţă în urmă cu câţiva ani.

Potrivit celor mai recente date publice, Dobrogea Grup a încheiat anul 2011 cu pierderi de aproape patru milioane de lei şi datorii de peste 95 de milioane de lei.

Dobrogea Grup este o companie privată cu capital 100% românesc şi reprezintă de 50 de ani unul din cei mai importanţi producători din domeniul morărit-panificaţie din România.

Grupul de firme Dobrogea oferă azi clienţilor şi consumatorilor săi peste 300 de produse din 5 domenii de activitate: morărit, panificaţie  – patiserie, produse congelate, cereale mic dejun şi biscuiţi. Portofoliul de mărci al grupului conţine brand-uri ca: Bongrana, Bonpana, Eugenia, Merlin,  Digesta, Neptun, Diet, Crantz, Saltza şi Prichindel.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: incomemagazine.ro

Noul Cod de Procedură Civilă intră astăzi în vigoare!

STIRI 15 februarie 2013 Comentarii: 7

Noul Cod de Procedură Civilă, ce se va aplica începând de astăzi, aduce o serie de schimbări în mediul juridic autohton, obiectivele fiind de a elimina practica neunitară de la nivelul instanţelor, precum şi de a asigura soluţionarea cu rapiditate a cauzelor. Intrarea în vigoare a actului normativ a fost amânată de nenumărate ori de autorităţi, motivul invocat fiind lipsa fondurilor pentru implncpc 1ementarea noului sistem la nivelul instanţelor din România.

După un an de zile de amânări, Noul Cod de Procedură Civilă intră astăzi în vigoare, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 68, din 31 ianuarie 2013.

Noul Cod aduce o serie de modificări în mediul juridic românesc, schimbări ce, potrivit unor precizări ale Ministerului Justiţiei din vara anului 2012, vor conduce la eliminarea practicii neunitare de la nivelul instanţelor, precum şi la accelerarea soluţionării cauzelor. Instituţia menţiona, de asemenea, că noile reglementări, aplicabile de astăzi, reprezintă expresia unui efort susţinut, desfăşurat pe parcursul mai multor ani, care a avut drept scop esenţial crearea în materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

„Noul cod urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa CEDO”, mai arăta MJ la data respectivă.

Care au fost motivele elaborării unui nou cod?

NCPC a avut ca premisă tocmai deficienţele sistemului judiciar civil român constatate în rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene sau rezultând din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României. Concret, este vorba despre supraîncărcarea instanţelor, durata excesivă a procedurilor şi existenţa unei practici neunitare.

În acest context, s-a înţeles că este necesar ca un nou cod de procedură civilă să consacre, în mod expres şi în premieră pentru sistemul procesual-civil român, un ansamblu de reguli procedurale care să aibă ca finalitate un proces echitabil într-un termen optim şi previzibil.

~ Noul Cod de Procedură Civilă: Puncte tari şi puncte slabe ~

Noua reglementare este superioară vechiului Cod de Procedură Civilă prin definirea clară şi detaliată a principiilor procesului civil şi codificarea unor principii consacrate până la această dată doar în doctrină şi în jurisprudenţă.

Totuşi, în ciuda faptului că scopul este de a asigura reglementarea concepţiilor moderne privind desfăşurarea procesului civil prin prisma asigurării celerităţii actului de justiţie, actul normativ aplicabil de astăzi nu este la adăpost total de critici.

Un exemplu în acest sens este cel privind procedura de citare/comunicare. Astfel, NCPC a reformat maniera de citare a părţilor şi de comunicare a înscrisurilor, în scopul eficientizării acestor proceduri. Cu toate acestea, în forma nou reglementată, procedura de citare este susceptibilă să dureze mai mult şi să implice mai multe subiecte pentru monitorizarea stadiului procedurii de citare/comunicare.

Din aceste considerente, efectul legal urmărit – eficientizarea procedurii de comunicare a actelor de procedură – nu va putea fi obţinut atâta timp cât, din punct de vedere logistic, economic şi al resurselor umane, nu este pregătită introducerea acestor dispoziţii.

Pe de altă parte, trebuie subliniat şi faptul că, prin intermediul noilor reglementări, se acordă o mai mare importanţă mecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor, a căror utilizare va conduce la reducerea numărului de litigii înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi, implicit, la accelerarea soluţionării cauzelor. Ne referim la elementele de noutate în materia obligaţiei judecătorilor de a le recomanda părţilor soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, prin mediere, la recunoaşterea incidenţei medierii asupra procedurii divorţului şi la extinderea sferei disputelor ce pot fi soluţionate prin arbitraj.

O altă critică adusă actului normativ priveşte instituirea obligaţiei informării despre mediere, măsură ce are drept scop degrevarea instanţelor de litigiile care se pot soluţiona prin acordul părţilor.

Pe scurt, principala critică adusă obligativităţii parcurgerii procedurii prealabile este neconstituţionalitatea acestei măsuri, care încalcă dispoziţiile art. 21 al Constituţiei, respectiv <<Accesul liber la justiţie>>, alin.2: <<Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept>> şi alin. 4 <<Jurisdicţiile speciale şi administrative sunt facultative şi gratuite>>.

În sprijinul neconsitutionalitatii acestei dispoziţii legale se invocă exemplul Curţii Consitutionale a Italiei, care, în octombrie 2012, a declarat  neconstituţională obligativitatea parcurgerii procedurii medierii, pe motivul restricţionării liberului acces la justiţie.
~ Cele mai importante modificări în Noul Cod de Procedură Civilă ~

Modificări de competenţă

Actul normativ ce intră astăzi în vigoare aduce schimbări majore în materia competenţei jurisdicţionale. Spre deosebire de actualul sistem procesual-civil, care conferă plenitudine de competenţă judecătoriilor, tribunalele devin instanţe cu plenitudine de competenţă pentru judecata în fond, de primă Instanţă. Astfel, în competenţa judecătoriilor va intra soluţionarea cauzelor de valoare mică şi/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecvenţă în practică.

Curţile de apel au  competenţa de a soluţiona, în principal, apelurile, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este  instanţă de recurs de drept comun, îndeplinindu-şi astfel şi rolul constituţional de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii la nivel naţional.

Citarea părţilor

Eficientizarea procedurii de citare şi comunicare a actelor de procedură – ale cărei disfuncţionalităţi au contribuit la tergiversarea soluţionării litigiilor – are loc prin  suplimentarea modalităţilor tradiţionale de comunicare a actelor procedurale prin agenţi procedurali sau alţi salariaţi ai instanţei, ori prin poştă, devenind posibilă, la cererea părţii interesate şi pe cheltuiala acesteia, şi comunicarea prin executori judecătoreşti sau prin servicii de curierat rapid.

De asemenea, NCPC prevede, în mod expres, posibilitatea comunicării actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia.

Ca element de noutate legislativă, Codul instituie, ca modalitate alternativă şi voluntară, comunicarea actelor de procedură, îndeplinite ulterior sesizării instanţei, între avocaţi.

Căile de atac

Apelul reprezintă, în NCPC, singura cale ordinară de atac cu caracter devolutiv, având ca obiect controlul judecăţii asupra fondului cauzei. Ca element de noutate, trebuie amintită mărirea duratei termenului de apel, ca regulă, de la 15 la 30 de zile, soluţie menită să asigure timpulnecesar întocmirii şi motivării corespunzătoare a cererii de apel.

Recursul este gândit că o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată, ca regulă, în cazurile în care legalitatea a fost înfrântă. Printre noutăţile aduse de noul cod la acest capitol, se numără:

♦ Nu este deschisă în cazul hotărârilor pronunţate în anumite categorii de litigii, ori cu privire la cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv;

♦ Competenţa de soluţionare a recursului va reveni, ca regulă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

♦ Redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea recursului se realizează numai prin avocat sau consilier juridic. Soluţia normativă impune  disciplina procesuale şi evitarea introducerii unor recursuri în mod abuziv sau informe;

♦ Reducerea numărului motivelor de exercitare a acestei căi extraordinare de atac – ce vizează exclusiv înfrângerea legalităţii, iar nu chestiuni de fapt ;

♦ Introducerea procedurii de filtrare a recursurilor, de natură să evite supraîncărcarea nejustificată a volumului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin formularea de recursuri vădit nefondate;

Şi în privinţa soluţiilor pronunţate în recurs sunt  modificări de substanţă, în sensul că a fost eliminată soluţia modificării hotărârii recurate, în caz de admitere a recursului hotărârea urmând a fi casată, în tot sau în parte.

Asigurarea unei practici judiciare unitare

Codul a urmărit două coordonate fundamentale: amendarea dispoziţiilor privitoare la recursul în interesul legii şi consacrarea unui instrument procedural nou, şi anume sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.

Hotărârea pronunţată în vederea dezlegării unei probleme de drept produce efecte în cauza în legătură cu care a fost pronunţată, fiind obligatorie deopotrivă şi pentru celelalte instanţe judecătoreşti, având astfel ca finalitate şi îndeplinirea funcţiei rezervate instituţiei recursului în interesul legii.
~ Intrarea în vigoare a NCPC, amânată de 3 ori ~

Noul Cod de Procedură Civilă a trecut prin mai multe amânări în decursul ultimului an, unul dintre motivele invocate de autorităţi fiind acela ca legea privind degrevarea instanţelor judecătoreşti nu a fost gata. Amintim că această lege, publicată recent în Monitorul Oficial, intră tot astăzi în vigoare.

Mai precis, în luna ianuarie 2012, Guvernul de la acea dată a propus Parlamentului data de 1 iunie 2012 pentru aplicarea dispoziţiilor din Noul Cod de Procedură Civilă. Senatul a agreat această propunere, însă Camera Deputaţilor nu a fost de acord şi a decis că noul cod de procedură civilă se va aplica din 1 septembrie 2012, şi nu din 1 iunie 2012, cum a propus iniţial Guvernul.

Ulterior, în luna august 2012, Executivul a stabilit, prin ordonanţă de urgenţă, că intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă se va amâna până la 1 februarie 2013.

Tot prin OUG, Guvernul a decis, în 31 ianuarie 2013, să proroge din nou termenul, până la 15 februarie.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSĂ: avocatnet.ro

NCPC: Caracterul executoriu al contractului de închiriere

ARTICOLE 14 februarie 2013 Comentarii: 2

Potrivit dispoziţiilor Codului Civil contractele de închiriere (locaţiunea de bunuri mobile şi imobile) încheiate prin înscris sub semnătură privată şi înregistrate la organele fiscale, precum şi cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru (i) plata chiriei şi (ii) restituirea bunulcontract inchiriereui închiriat la expirarea duratei contractuale.

Plata chiriei şi restituirea bunului închiriat

În măsura în care s-au îndeplinit condiţiile de formă ale contractului de închiriere, chiriaşul poate fi executat silit în temeiul acestui titlu executoriu dacă nu a plătit chiria la termenele şi în modalităţile stabilite în contract sau lege . Din economia textului de lege, înţelegem că executarea silită se face numai pentru valoarea chiriei datorate, nu şi pentru alte sume care s-ar datora în baza contractului (dobânzi, costuri de întreţinere etc.)

În ceea ce priveşte obligaţia de restituire a bunului închiriat, observăm că s-a conferit titlu executoriu contractului de închiriere numai în cazul în care obligaţia de restituire survine la expirarea duratei contractuale (încetare de drept prin ajungere la termen, respectiv împlinirea termenului de preaviz, în cazul contractelor de închiriere pe durată nedeterminată) nu şi în cazul unei încetări anticipate a contractului de închiriere.

O dată cu intrarea în vigoarea noului Cod de Procedură Civilă locatorul va avea la îndemână o procedură specială şi urgenţă de evacuare a chiriaşului care va fi aplicabilă indiferent de cauza de încetare a contractului de închiriere.

Procedura de înregistrare la organele fiscale

Procedura de înregistrare a contractelor de închiriere la organele fiscale este prevăzută prin Ordin nr. 1985/2012 privind aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor de fiducie, a Procedurii de înregistrare a contractelor de locaţiune, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare („Ordinul nr. 1985/2012„) emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Acesta procedură se aplică contractelor de închiriere încheiate atât de către locatori persoane fizice cât şi profesionişti.

În ceea ce priveşte contractele de închiriere încheiate de profesionişti, organul competent este organul fiscal în a cărui evidentă este înregistrat locatorul ca plătitor de impozite şi taxe. Locatorul trebuie să depună o declaraţie de înregistrare a contractelor de locaţiune (anexa nr. 4 la Ordinul nr. 1985/2012), însoţită de contractul de închiriere (original şi copie). Originalul contractului va fi restituit locatorului după certificarea conformităţii copiei.

Documentele pot fi depuse la organul fiscal competent sau transmise prin poştă (în acest din urmă caz, declaraţia de înregistrare a contractelor de închiriere fiind însoţită de o copie legalizată de pe contractul de închiriere).

De asemenea, orice modificare/încetare a contractului de închiriere poate fi înregistrată de locator la organul fiscal competent prin depunerea unei noi declaraţii însoţită de documentele justificative.

Data înregistrării contractelor de închiriere (sau după caz, a modificărilor sau a încetării acestora) este data depunerii la registratură organului fiscal competent sau data poştei.

Dovada înregistrării o constituie copia declaraţiei având înscrise numărul şi data înregistrării la organul fiscal, sau în cazul în care au fost transmise prin poştă, copia declaraţiei însoţită de confirmarea de primire semnată de reprezentantul organului fiscal competent.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSĂ: euroavocatura.ro

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe