Noul Cod de Procedură Civilă, ce se va aplica începând de astăzi, aduce o serie de schimbări în mediul juridic autohton, obiectivele fiind de a elimina practica neunitară de la nivelul instanţelor, precum şi de a asigura soluţionarea cu rapiditate a cauzelor. Intrarea în vigoare a actului normativ a fost amânată de nenumărate ori de autorităţi, motivul invocat fiind lipsa fondurilor pentru implementarea noului sistem la nivelul instanţelor din România.

După un an de zile de amânări, Noul Cod de Procedură Civilă intră astăzi în vigoare, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 68, din 31 ianuarie 2013.

Noul Cod aduce o serie de modificări în mediul juridic românesc, schimbări ce, potrivit unor precizări ale Ministerului Justiţiei din vara anului 2012, vor conduce la eliminarea practicii neunitare de la nivelul instanţelor, precum şi la accelerarea soluţionării cauzelor. Instituţia menţiona, de asemenea, că noile reglementări, aplicabile de astăzi, reprezintă expresia unui efort susţinut, desfăşurat pe parcursul mai multor ani, care a avut drept scop esenţial crearea în materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

„Noul cod urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa CEDO”, mai arăta MJ la data respectivă.

Care au fost motivele elaborării unui nou cod?

NCPC a avut ca premisă tocmai deficienţele sistemului judiciar civil român constatate în rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene sau rezultând din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României. Concret, este vorba despre supraîncărcarea instanţelor, durata excesivă a procedurilor şi existenţa unei practici neunitare.

În acest context, s-a înţeles că este necesar ca un nou cod de procedură civilă să consacre, în mod expres şi în premieră pentru sistemul procesual-civil român, un ansamblu de reguli procedurale care să aibă ca finalitate un proces echitabil într-un termen optim şi previzibil.

~ Noul Cod de Procedură Civilă: Puncte tari şi puncte slabe ~

Noua reglementare este superioară vechiului Cod de Procedură Civilă prin definirea clară şi detaliată a principiilor procesului civil şi codificarea unor principii consacrate până la această dată doar în doctrină şi în jurisprudenţă.

Totuşi, în ciuda faptului că scopul este de a asigura reglementarea concepţiilor moderne privind desfăşurarea procesului civil prin prisma asigurării celerităţii actului de justiţie, actul normativ aplicabil de astăzi nu este la adăpost total de critici.

Un exemplu în acest sens este cel privind procedura de citare/comunicare. Astfel, NCPC a reformat maniera de citare a părţilor şi de comunicare a înscrisurilor, în scopul eficientizării acestor proceduri. Cu toate acestea, în forma nou reglementată, procedura de citare este susceptibilă să dureze mai mult şi să implice mai multe subiecte pentru monitorizarea stadiului procedurii de citare/comunicare.

Din aceste considerente, efectul legal urmărit – eficientizarea procedurii de comunicare a actelor de procedură – nu va putea fi obţinut atâta timp cât, din punct de vedere logistic, economic şi al resurselor umane, nu este pregătită introducerea acestor dispoziţii.

Pe de altă parte, trebuie subliniat şi faptul că, prin intermediul noilor reglementări, se acordă o mai mare importanţă mecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor, a căror utilizare va conduce la reducerea numărului de litigii înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi, implicit, la accelerarea soluţionării cauzelor. Ne referim la elementele de noutate în materia obligaţiei judecătorilor de a le recomanda părţilor soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, prin mediere, la recunoaşterea incidenţei medierii asupra procedurii divorţului şi la extinderea sferei disputelor ce pot fi soluţionate prin arbitraj.

O altă critică adusă actului normativ priveşte instituirea obligaţiei informării despre mediere, măsură ce are drept scop degrevarea instanţelor de litigiile care se pot soluţiona prin acordul părţilor.

Pe scurt, principala critică adusă obligativităţii parcurgerii procedurii prealabile este neconstituţionalitatea acestei măsuri, care încalcă dispoziţiile art. 21 al Constituţiei, respectiv <<Accesul liber la justiţie>>, alin.2: <<Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept>> şi alin. 4 <<Jurisdicţiile speciale şi administrative sunt facultative şi gratuite>>.

În sprijinul neconsitutionalitatii acestei dispoziţii legale se invocă exemplul Curţii Consitutionale a Italiei, care, în octombrie 2012, a declarat  neconstituţională obligativitatea parcurgerii procedurii medierii, pe motivul restricţionării liberului acces la justiţie.
~ Cele mai importante modificări în Noul Cod de Procedură Civilă ~

Modificări de competenţă

Actul normativ ce intră astăzi în vigoare aduce schimbări majore în materia competenţei jurisdicţionale. Spre deosebire de actualul sistem procesual-civil, care conferă plenitudine de competenţă judecătoriilor, tribunalele devin instanţe cu plenitudine de competenţă pentru judecata în fond, de primă Instanţă. Astfel, în competenţa judecătoriilor va intra soluţionarea cauzelor de valoare mică şi/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecvenţă în practică.

Curţile de apel au  competenţa de a soluţiona, în principal, apelurile, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este  instanţă de recurs de drept comun, îndeplinindu-şi astfel şi rolul constituţional de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii la nivel naţional.

Citarea părţilor

Eficientizarea procedurii de citare şi comunicare a actelor de procedură – ale cărei disfuncţionalităţi au contribuit la tergiversarea soluţionării litigiilor – are loc prin  suplimentarea modalităţilor tradiţionale de comunicare a actelor procedurale prin agenţi procedurali sau alţi salariaţi ai instanţei, ori prin poştă, devenind posibilă, la cererea părţii interesate şi pe cheltuiala acesteia, şi comunicarea prin executori judecătoreşti sau prin servicii de curierat rapid.

De asemenea, NCPC prevede, în mod expres, posibilitatea comunicării actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia.

Ca element de noutate legislativă, Codul instituie, ca modalitate alternativă şi voluntară, comunicarea actelor de procedură, îndeplinite ulterior sesizării instanţei, între avocaţi.

Căile de atac

Apelul reprezintă, în NCPC, singura cale ordinară de atac cu caracter devolutiv, având ca obiect controlul judecăţii asupra fondului cauzei. Ca element de noutate, trebuie amintită mărirea duratei termenului de apel, ca regulă, de la 15 la 30 de zile, soluţie menită să asigure timpulnecesar întocmirii şi motivării corespunzătoare a cererii de apel.

Recursul este gândit că o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată, ca regulă, în cazurile în care legalitatea a fost înfrântă. Printre noutăţile aduse de noul cod la acest capitol, se numără:

♦ Nu este deschisă în cazul hotărârilor pronunţate în anumite categorii de litigii, ori cu privire la cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv;

♦ Competenţa de soluţionare a recursului va reveni, ca regulă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

♦ Redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea recursului se realizează numai prin avocat sau consilier juridic. Soluţia normativă impune  disciplina procesuale şi evitarea introducerii unor recursuri în mod abuziv sau informe;

♦ Reducerea numărului motivelor de exercitare a acestei căi extraordinare de atac – ce vizează exclusiv înfrângerea legalităţii, iar nu chestiuni de fapt ;

♦ Introducerea procedurii de filtrare a recursurilor, de natură să evite supraîncărcarea nejustificată a volumului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin formularea de recursuri vădit nefondate;

Şi în privinţa soluţiilor pronunţate în recurs sunt  modificări de substanţă, în sensul că a fost eliminată soluţia modificării hotărârii recurate, în caz de admitere a recursului hotărârea urmând a fi casată, în tot sau în parte.

Asigurarea unei practici judiciare unitare

Codul a urmărit două coordonate fundamentale: amendarea dispoziţiilor privitoare la recursul în interesul legii şi consacrarea unui instrument procedural nou, şi anume sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.

Hotărârea pronunţată în vederea dezlegării unei probleme de drept produce efecte în cauza în legătură cu care a fost pronunţată, fiind obligatorie deopotrivă şi pentru celelalte instanţe judecătoreşti, având astfel ca finalitate şi îndeplinirea funcţiei rezervate instituţiei recursului în interesul legii.
~ Intrarea în vigoare a NCPC, amânată de 3 ori ~

Noul Cod de Procedură Civilă a trecut prin mai multe amânări în decursul ultimului an, unul dintre motivele invocate de autorităţi fiind acela ca legea privind degrevarea instanţelor judecătoreşti nu a fost gata. Amintim că această lege, publicată recent în Monitorul Oficial, intră tot astăzi în vigoare.

Mai precis, în luna ianuarie 2012, Guvernul de la acea dată a propus Parlamentului data de 1 iunie 2012 pentru aplicarea dispoziţiilor din Noul Cod de Procedură Civilă. Senatul a agreat această propunere, însă Camera Deputaţilor nu a fost de acord şi a decis că noul cod de procedură civilă se va aplica din 1 septembrie 2012, şi nu din 1 iunie 2012, cum a propus iniţial Guvernul.

Ulterior, în luna august 2012, Executivul a stabilit, prin ordonanţă de urgenţă, că intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă se va amâna până la 1 februarie 2013.

Tot prin OUG, Guvernul a decis, în 31 ianuarie 2013, să proroge din nou termenul, până la 15 februarie.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSĂ: avocatnet.ro

Tag-uri:avocat, avocat bucuresti, monitorul oficial, ncpc, noul cod civil, noul cod de procedura civila, oug 4/2013, recurs avocat