Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis miercuri că un medic angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public, în consecință el poate fi inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție.
Arhive pe etichete: avocat bun
O.U.G. privind completarea Statutului judecătorilor şi procurorilor
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 303 din data de 28 mai 2013 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2013 pentru completarea art. 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Proiectul privind plata pensiilor militare recalculate – avizat favorabil
Guvernul a avizat favorabil proiectul legislativ cu privire la plata pensiilor militare recalculate la nivelul din luna decembrie 2010, însă cu condiţia ca legea să fie aplicată din ianuarie 2014.
Proiectul legislativ a fost depus în martie la Parlament de către mai mulţi deputaţi şi senatori, printre care Gabriel Oprea, Corneliu Dobriţoiu şi Radu Stroe.
În forma depusă de Parlament, proiectul presupune că pensiile militare sau revizuite, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru decembrie 2010, să fie achitate totuşi în cuantumul cuvenit pentru acea lună.
Actul normativ menţionează că plata în acest cuantum va fi realizată începând cu luna următoare celei în care intră în vigoare această lege.
Surse oficiale au declarat însă, că Guvernul a avizat favorabil proiectul legislativ, dar cu condiţia ca legea să fie aplicată din luna ianuarie 2014.
Decizia a fost luată după ce premierul Victor Ponta a afirmat, că Guvenul nu are în acest moment resurse pentru a acoperi suma de 8 milioane de lei lunar reprezentând pierderi ale militarilor la calcularea pensiilor, el specificând că această sumă ar putea fi găsită eventual din ajustări în bugetele de pensii ale ministerelor.
SURSA: lexcafe.ro
Termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta raportul ANI – neconstituţional
CCR a decis miercuri că este neconstituţională modificarea la Statutul deputaţilor şi senatorilor referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanţă raportul de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate. Totodată, CCR a declarat neconstituţional articolul referitor la conflictul de interese.
„CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate, în raport de criticile formulate şi constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea legii nr. 96 /2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt neconstituţionale după cum urmează: art. I pct.3 în ceea ce priveşte art.7 alin. 2 lit. din legea astfel cum a fost modificată, referitoare la termenul de 45 de zile în care deputatul sau senatorul poate contesta la instanţa de contencios administrativ raportul de evaluare al ANI; şi art. I pct.14 în ceea ce priveşte art.19 indice 1 alin. 1 şi 2 referitor la ‘Conflictul de interese'”, se arată în minuta deciziei CCR de miercuri.
Decizia este definitivă şi general obligatorie, se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
Potrivit unor surse judiciare, argumentul neconstituţionalităţii în legătură cu termenul de 45 de zile ar fi fost faptul că se creează discriminare între celelalte categorii de cetăţeni şi parlamentari şi cu privire la celălalt articol, care se referă la suspendarea pe o perioadă de până la şase luni de la lucrările Parlamentului a deputatului sau senatorului găsit de ANI în stare de conflict de interese, pentru că s-ar crea o confuzie în legătură cu raportul ANI iar pe perioada suspendării cetăţenii nu ar mai fi reprezentaţi în Legislativ.
Pe 14 februarie, Partidul Democrat Liberal a depus la CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse la Statutul deputaţilor şi senatorilor, aceasta fiind semnată de 24 de parlamentari democrat-liberali şi de liderul grupului PP-DD de la Senat.
SURSA: agerpres
Detinutii vor fi scutiti de la plata cheltuielilor de eliberare a actelor de identitate
Cei care executa pedepse privative de libertate si nu dispun de mijloace financiare nu vor mai suporta din surse proprii cheltuielile generate de eliberarea actelor de identitate, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Justitiei aprobat marti in sedinta Executivului.
Proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani a fost aprobat in sedinta de marti a Guvernului, la cateva saptamani dupa ce a fost lansat in consultare publica de Ministerul Justitiei.
Potrivit actului normativ, persoanele care executa pedepse privative de libertate si nu dispun de mijloace financiare NU vor mai suporta din surse proprii cheltuielile generate de producerea si eliberarea actelor de identitate.
Conform notei de fundamentare a ordonantei, in acest fel se inlatura tratamentul discriminatoriu aplicat persoanelor care executa o pedeapsa privativa de libertate.
Mai mult, initiatorii puncteaza faptul ca pe parcursul executarii pedepsei inchisorii si a masurii preventive a arestului preventiv, pentru multe persoane private de libertate expira termenul de valabilitate al actelor de identitate. Astfel, la referendumul din 29 iulie 2012 un numar mare de persoane private de libertate nu si-au putut exercita dreptul de vot intrucat nu au avut documente de identitate valabile.
Din acest motiv, explica inititorii, se impune crearea unui cadru legal care sa permita eliberarea gratuita a actelor de identitate pentru detinuti.
„Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor retinute, arestate sau care executa o pedeapsa privativa de libertate in temeiul unei hotarari judecatoresti de condamnare, care nu poseda asemenea documente si care nu dispun de mijloace financiare, precum si persoanelor cu handicap si celor fara venituri, seful serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere si eliberare a actelor de identitate”, se arata in proiectul de OUG.
Conform prevederilor legale in vigoare, persoanele care sunt in executarea unei pedepse privative de libertate, respectiv persoanele aflate in arest preventiv in unitatile sistemului administratiei penitenciare, dar care nu si-au pierdut drepturile electorale, pot vota prin intermediul unor urne speciale in interiorul locului de detinere, numai in baza unui act de identitate.
SURSA: AVOCATNET.RO