Arhive pe categorii: STIRI

Modificarea unor acte normative în domeniul sănătății

În ședința de miercuri, 12 decembrie 2012, Guvernul a aprobat O.U.G. privind modificarea unor acte normative în domeniul sănătății.

În Uniunea Europeana se constată o creștere alarmantă a numărului de medicamente care sunt falsificate în ceea ce privește identitatea, istoricul sau sursa acestora. Această situație conturează necesitatea transpunerii urgente a Directivei 2011/62/UE a Parlamentului și a Consiliului din 8 iunie 2011.

Prin prezentul act normativ:
– se implementează un sistem național de înregistrare și monitorizare, cu scopul de a împiedica medicamentele suspecte să ajungă la pacienți
– se reglementează regimul juridic al activităților de brokeraj de medicamente
– se reglementează amănunțit cadrul de desfășurare și organizare a activităților în domeniu
– se reglementează și se incriminează o serie de fapte de încălcare a prevederilor legale în materie.

De asemenea, Ordonanța de urgență reglementează situația dificilă din unitățile sanitare publice în care se manifestă o lipsă de cadre și cu deosebire la posturile de farmacist șef, unde se cere vechime de cinci ani în specialitate.
– se propune ocuparea posturilor de farmacist-șef de către farmaciști cu doi ani de experiență profesională
– se permite și medicilor cetățeni ai statelor terțe să practice profesia în România pe o perioada de până la șase luni cumulate pe an, în scop demonstrativ sau ocazional.

Totodată, Ordonanța de urgență asigură cadrul legislativ pentru:
– reproiectarea cadrului general de organizare a programelor naționale de sănătate și orientarea acestora spre principalele domenii de intervenție ale asistenței de sănătate publică, în acord cu prioritățile identificate la nivel național
– clasificarea programelor naționale de sănătate în programe naționale de sănătate publică și, respectiv, programe naționale de sănătate curative
– direcționarea activităților programelor naționale de sănătate publică spre măsurile de prevenire, supraveghere ți control a sănătații publice
– direcționarea activităților programelor naționale de sănătate curative către intervențiile terapeutice din cadrul bolilor cu impact major asupra sănătății publice: cancer, diabet zaharat etc.
– redefinirea rolurilor și atribuțiilor actorilor implicați în implementarea, gestionarea resurselor și finanțarea programelor naționale de sănătate.

SURSA: juridice.ro

Şoferii pot contesta hotărârea judecătorească de soluţionare a plângerii împotriva amenzii rutiere

Conducătorii auto vor putea contesta hotărârea judecătorească prin care sunt soluţionate plângerile depuse împotriva proceselor verbale de constatare a contravenţiilor rutiere, în condiţiile în care, până în prezent, o astfel de hotărâre judecătorească era definitivă şi irevocabilă.

Noua regulă a fost introdusă de Guvern în Codul rutier, prin ordonanţă de urgenţă.

„Modificările aprobate de Guvern au fost determinate de decizia Curţii Constituţionale din 15 mai 2012, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a alin. 3(1) al art. 118 din Codul rutier, care stabileşte că hotărârea judecătorească privind plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie (în domeniul rutier) este definitivă şi irevocabilă. Practic, prin decizia Curţii Constituţionale şi prin modificările adoptate în acest sens de Guvern, se dă dreptul conducătorilor auto să conteste hotărârea judecătoarească prin care se soluţionează plângerile pe care le depun împotriva proceselor verbale de constatare a contravenţiilor rutiere”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Odată cu aplicarea noilor prevederi, conducătorii auto vor avea o cale de recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care instanţa soluţionează plângerile împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiilor de circulaţie.

SURSA: MEDIAFAX

CEDO: Româncă despăgubită cu 15.000 de euro, după moartea soţului într-un accident de muncă

O româncă al cărei soţ a murit electrocutat într-un accident de muncă în 2002, ancheta în cazul său fiind şi în prezent în derulare, ar urma să fie despăgubită de statul român cu 15.000 de euro, potrivit unei decizii anunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Reclamanta, născută în 1974, din Bucureşti, a sesizat CEDO în 2009 privind durata anchetei în cazul morţii soţului ei, acţiunea începând în 2002 şi fiind în derulare şi acum.

Soţul femeii, I. D. C., a murit la 28 mai 2002, după ce s-a electrocutat în timp ce lucra la instalarea unor panouri publicitare. Bărbatul era angajat al societăţii Tornado Wind – specializată în alpinism industrial şi contractată de firma de comunicare şi organizare de evenimente Expoline, care se ocupa de promovarea unui salon naţional de transporturi organizat de compania de stat Romaero. Aceasta din urmă era proprietarul punctului de lucru unde se afla I. D. C. atunci când a atins o grindă metalică sub tensiune, el decedând ulterior în drum spre spital.

Văduva a înaintat o plângere penală contra celor responsabili de decesul soţului, iar ancheta a început în ziua decesului.

Conducerea Tornado Wind a declarat, la audieri, că reprezentanţii Expoline dăduseră asigurări că societatea Romaero scosese de sub tensiune punctul de lucru. La rândul lor, cei de la Expoline au dat vina pe Romaero, susţinând că aceasta ar fi trebuit să semnalizeze pericolele, în timp ce reprezentanţii Romaero au spus că nimeni nu a solicitat scoaterea de sub tensiune a locului unde s-a produs accidentul.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a dispus amendarea societăţii Tornado Wind cu 3.500 de lei, pentru că nu a luat în calcul riscurile prezente la punctul de lucru.

În 2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale contra directorului firmei Tornado Wind, pentru ucidere din culpă, ancheta fiind, şi în prezent, în derulare.

CEDO a constatat încălcarea dreptului la viaţă, stipulat în articolul 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi a dispus plata către reclamantă a 15.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Decizia a fost luată de o cameră inferioară a CEDO, oricare dintre părţi putând să o conteste şi să ceară rejudecarea cazului de către Marea Cameră.

SURSA: MEDIAFAX

CEDO condamnă România într-o speţă referitoare la condiţiile de detenţie şi interceptările telefonice ale unei judecătoare

România fost condamnată de CEDO la plata a 4.900 de euro în speţa Pop Blaga, fostă judecătoare din Oradea acuzată de corupţie, care s-a plâns instanţei de la Strasbourg pentru condiţiile de detenţie şi ascultări telefonice ilegale. Din suma ce trebuie plătită de statul român, 3.900 de euro reprezintă prejudiciu moral şi 1000 de euro cheltuieli de judecată.

Conform deciziei publicate marţi pe site-ul Curţii, în acest caz a fost încălcat articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane, precum şi articolul 8 referitor la respectarea vieţii private şi familiale.

Reclamanta Elena Pop Blaga, fostă judecătoare la Tribunalul Bihor, a fost acuzată de fapte de corupţie pasivă şi plasată în arest preventiv în perioada 24 mai – 22 iunie 2002, datele folosite împotriva ei fiind culese, pe lângă alte metode, şi pe baza unor interceptări telefonice. Reţinerea s-a produs după un flagrant organizat în urma sesizării unui expert judiciar căruia i-ar fi cerut o sumă de bani în schimbul plăţii unei expertize pe care acesta a realizat-o în cadrul unei proceduri comerciale.

Ea s-a plâns în mod special de condiţiile de detenţie de la secţia de poliţie din Oradea, unde avea dreptul la un singur duş pe săptămână, cu o durată de 10-15 minute şi numai sâmbăta. Reclamanta afirmă că celula în care a stat a trebuit deparazitată de mai multe ori şi era echipată cu un singur WC, în condiţiile în care acolo erau deţinute şi persoane infectate cu sifilis. De asemenea, a fost transferată pentru două zile la Bucureşti din motive procedurale, iar în timpul deplasării a fost nevoită să mănânce cu o singură mână pentru că poliţiştii au refuzat să-şi scoată complet cătuşele. Ea susţine că a fost ţinută închisă timp de două ore într-o toaletă la poliţia din Bucureşti, timp în care s-au efectuat formalităţile.

Celălalt element al plângerii sale l-a constituit interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. Pe lângă sesizarea adresată CEDO, reclamanta a înaintat o acţiune în instanţă împotriva Parchetului, în baza legii 544/2001 asupra liberului acces la informaţiile de interes public, pentru a obliga această instituţie să-i comunice numerele de telefon interceptate, numerele dosarelor pe baza cărora s-au efectuat interceptările, cât şi durata lor, solicitând şi o despăgubire de 150.000 RON pentru faptul că i s-a îngrădit accesul la aceste informaţii.

În plângerea către CEDO ea ceruse 1.000.000 de euro drept prejudiciu moral şi încă 112.000 de euro ca prejudiciu material reprezentat de cheltuielile medicale şi pierderea unor venituri viitoare, dar decizia Curţii europene obligă statul român să achite o despăgubire de numai 4.900 de euro.

SURSA: AGERPRES

Calcularea termenului de 30 de zile în care trebuie aplicată sancțiunea disciplinară

În Monitorul Oficial Partea I nr. 817/2012 a fost publicată Decizia nr. 15 din 12 noiembrie 2012 cu privire la calcularea termenului de 30 de zile în care trebuie aplicată sancțiunea disciplinară conform dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, respectiv momentul de la care începe să curgă acest termen.

Analiza cuprinsului sesizărilor Avocatului Poporului și procurorului general al Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție relevă că obiectul recursurilor în interesul legii priveste calcularea termenului de 30 de zile în care trebuie aplicată sancțiunea disciplinară conform dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, respectiv momentul de la care începe să curgă acest termen. Interpretarea dispozițiilor legale menționate s-a realizat în mod diferit de către instanțele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită și la pronunțarea unor soluții neunitare.

Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație si Justiție cu prezentele recursuri în interesul legii s-a conturat în soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de sancționare disciplinară, în cadrul cărora a fost invocată excepția prescripției dreptului angajatorului de a emite respectivele decizii.
În urma verificarii jurisprudenței la nivelul întregii țări în aceste litigii, s-a constatat că instanțele nu au un punct de vedere unitar cu privire la calcularea termenului de 30 de zile în care trebuia aplicată sancțiunea disciplinară potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, statuând diferit asupra momentului de la care începe să curgă acest termen.

Textul integral al Deciziei ICCJ – recurs în interesul legii admis: Decizia ICCJ nr. 15 din 12 noiembrie 2012 recurs în interesul legii admis

SURSA: dreptonline.ro

Articole din Codul de procedură civilă declarate neconstituționale

Marţi, 20 noiembrie 2012, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 pct. 1 indice 1 şi art. 299 alin. 1 indice 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari bloc 1, str. Alunişului nr. 180, sector 4 din Bucureşti în dosarul nr. 18420/4/2010 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă, potrivit unui comunicat al Curţii Constituţionale.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate.

SURSA: juridice.ro

CEDO. Condamnări România 11 decembrie 2012

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis marți, 11 decembrie 2012, condamnarea României în următoarele cauze:

1. Gheorghe Banu: Curtea a constatat încălcarea art. 3 (interzicerea torturii) din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Au fost acordate daune morale (3.750 EUR).

2. Gina Ionescu: Curtea a constatat încălcarea art. 2 (dreptul la viață) din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Au fost acordate daune morale (15.000 EUR).

3. Ileana Constantinescu: Curtea a constatat încălcarea art. 10 (libertatea de exprimare) din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Au fost acordate daune materiale (1.000 EUR), daune morale (7.000 EUR) și cheltuieli de judecată (140 EUR).

SURSA: juridice.ro

Detinutii vor fi scutiti de la plata cheltuielilor de eliberare a actelor de identitate

Cei care executa pedepse privative de libertate si nu dispun de  mijloace financiare nu vor mai suporta din surse proprii cheltuielile generate de eliberarea actelor de identitate, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Justitiei aprobat marti in sedinta Executivului.

Proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea  Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani a fost aprobat in sedinta de marti a Guvernului, la cateva saptamani dupa ce a fost lansat in consultare publica de Ministerul Justitiei.

Potrivit actului normativ, persoanele care executa pedepse privative de libertate si nu dispun de mijloace financiare NU vor mai suporta din surse proprii cheltuielile generate de producerea si eliberarea actelor de identitate.

Conform notei de fundamentare a ordonantei, in acest fel se inlatura  tratamentul discriminatoriu aplicat persoanelor care executa o pedeapsa privativa de libertate.

Mai mult, initiatorii puncteaza faptul ca pe parcursul executarii pedepsei inchisorii si a masurii preventive a arestului preventiv, pentru multe persoane private de libertate expira termenul de valabilitate al actelor de identitate. Astfel, la referendumul din 29  iulie 2012 un numar mare de persoane private de libertate nu si-au putut exercita dreptul de vot intrucat nu au avut documente de identitate  valabile.

Din acest motiv, explica inititorii, se impune crearea unui cadru legal care sa permita eliberarea gratuita a actelor de identitate pentru detinuti. 

„Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor retinute, arestate sau care executa o pedeapsa privativa de libertate in temeiul unei hotarari judecatoresti de condamnare, care nu poseda asemenea documente si care nu dispun de mijloace financiare, precum si persoanelor cu handicap si celor fara venituri, seful serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere si eliberare a actelor de identitate”, se arata in proiectul de OUG.

Conform prevederilor legale in vigoare, persoanele care sunt in executarea unei pedepse privative de libertate, respectiv persoanele aflate in arest preventiv in unitatile sistemului administratiei penitenciare, dar care nu si-au pierdut  drepturile electorale, pot vota prin intermediul unor urne speciale in interiorul locului de detinere, numai in baza unui act de identitate.

SURSA: AVOCATNET.RO

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe