Arhive pe etichete: stat

ICCJ. Garanţia pentru evicţiune în domeniul imobilelor preluate abuziv de stat

STIRI 12 martie 2013 Comentarii: 3

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu dispoziţiile art. 50legea 112 din Legea nr. 10/2001, calitatea procesuală pasivă pentru restituirea preţului plătit de către chiriaşii cumpărători ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, o are Ministerul Finanţelor Publice, iar nu primăria care a fost, prin mandatarul său, parte în contractul de vânzare-cumpărare. Înalta Curte a reţinut în acest  sens că dispoziţiile legale menţionate, prin derogare de la dreptul comun, particularizează instituţia răspunderii pentru evictiune în domeniul imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 şi înstrăinate de stat unor chiriaşi în baza Legii nr. 112/1995. În speţă, s-a reţinut că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare al autorilor reclamanţilor au fost eludate dispoziţiile Legii nr. 112/1995, care nu permiteau înstrăinarea imobilelor preluate fără titlu, astfel că Ministerul Finanţelor Publice a fost obligat la restituirea preţului actualizat plătit de către chiriaşi, iar nu la restituirea preţului de piaţă al imobilului. (Decizia nr. 6389 din 18 octombrie 2012 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect restituirea preţului plătit de către chiriaşii cumpărători).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: juridice.ro

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 a intrat în vigoare

STIRI 26 februarie 2013 Un comentariu

În Monitorul Oficial nr. 107 din 22 februarie 2013 a fost publicată Legea nr. 6/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013.

În cadrul actului normative se arată:asigurari sociale

Prezenta lege prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2013 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi pe ordonatori principali de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2013.

Dispoziţii referitoare la bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2013

Bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, se stabileşte la venituri în sumă de 1.476 milioane lei, iar la cheltuieli, în sumă de 1.689 milioane lei.

Deficitul sistemului de asigurări pentru şomaj înregistrat la sfârşitul anului 2013 se acoperă din disponibilităţile înregistrate de bugetul asigurărilor pentru şomaj în anii precedenţi.

Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale instituit prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, se stabileşte la venituri în sumă de 252,3 milioane lei, iar la cheltuieli, în sumă de 26,3 milioane lei, cu un excedent de 226 milioane lei.

În anul 2013, plata titlurilor executorii se efectuează în cuantumul prevăzut pentru acest an prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013, din sumele aprobate la titlul „Cheltuieli de personal“, în mod eşalonat în tranşe trimestriale egale.

Pentru aplicarea prevederilor anterioare în bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, la titlul „Cheltuieli de personal“, sunt incluse şi fondurile aferente plăţii titlurilor executorii, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012, cu modificările ulterioare, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSĂ: infolegal.ro

Fiscul blochează «fuga în offshore» cu un impozit de 50%

STIRI 16 februarie 2013 Comentarii: 4

Codul fiscal aduce modificări vizând impozitarea banilor care merg spre destinații offshore. Pentru a nu se rata nimic, impozitarea se va face la bancă, înainte de realizarea transferului bancar.offshore

„De moarte și de fisc nu scapă nimeni!” este o veche zicală americană. Și la români, Fiscul a început să se perfecționeze pentru a se apropia de acest deziderat. În nota de fundamentare a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, la capitolul „Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România“, apar câteva modificări legate de modalitățile de impozitare a serviciilor pe care firmele românești le plătesc unor firme din străinătate (modalitatea prin care foarte multe firme își exportă veniturile în regiuni offshore pentru a scăpa de o impozitare excesivă).

Mai exact, așa cum explică reprezentanții firmelor de audit și contabilitate, se introduc toate cele trei situații în care veniturile care caută cea mai favorabilă condiție de impozitare în alte state sunt totuși taxate.

 Între țările lumii există diverse convenții și tratate de evitare a dublei impuneri. Astfel, dacă există convenție între România și statul X, dar nerezidentul nu face dovada rezidenței, atunci impunerea se face cu 16%. Dacă nerezidentul prezintă certificatul, atunci se aplică cel mai favorabil impozit dintre 16% și cel din țara cu care există convenție (multe convenții au 10%, așa-numitele offshoruri gri, cum sunt Cipru și chiar Bulgaria).

În schimb, dacă nu există convenție cu statul respectiv, intervine o cotă majorată de impozit de 50%. „Se urmărește schimbul de informații între țări și impozitarea veniturilor cu țările cu care nu sunt încheiate tratate de evitare a dublei impuneri (paradisurile fiscale, în special)“, precizeză un expert în contabilitate și audit.

Offshore-ul de după offshore

Un exemplu de stat cu care România nu are niciun instrument (convenție de dublă impunere) poate fi Monaco (off­shore cu impozit de 0%). Dacă o firmă înregistrată în Monaco emite o factură către o firmă din România, adică dacă se fac plăți din România în Monaco, atunci se plătește acest impozit suplimentar de 50%. Suma se reține automat de către bancă în momentul plății (exact ca impozitul pe dobânzi pe care îl reține și virează banca la stat).

Există totuși și soluția evitării acestui impozit uriaș aplicat la sursă: dacă nu facem plata direct din firma din România către entitatea din Monaco, ci întâi către un offshore dintr-un stat cu care avem convenție (spre exemplu, Olanda sau Cipru, unde nu plătim 50%, ci doar 10%) și apoi din acesta se face o nouă plată în Monaco, devine aplicabil regimul juridic din Olanda. În total, impozitul se reduce de la 50%, cât ar fi prin virament direct, la 20%, prin virament via Olanda.

În general, Cipru era aleasă pentru  că are o legislație simplă, birocrație redusă și costuri scăzute, iar Olanda, de către investitorii care vor să folosească holdingul (nereglementat la noi încă). Elveția sau Luxemburg pot fi alte exemple de offshore: sunt mai scumpe, dar asigură o mare confidențialitate. Exemple de paradis fiscal unde nu există convenție și unde s-ar aplica impozitul de 50% sunt Insulele Cayman, Insulele Virgine Britanice, Brazilia, Argentina, Chile, Seychelles, Panama, Bahamas, Cayman, Mauritius, Belize, Aruba etc.

Cei care își făceau un off­shore preferau până acum Cipru  (6.000 de firme dintr-un total de 11.000 înregistrate în țări cu regim fiscal permisiv) sau state cu care există convenții, de exemplu Malta. Una dintre cele mai căutate destinații pentru offshore este Singapore. Din cauza noului Cod fiscal, milionarii români vor avea cheltuieli suplimentare pentru mișcarea banilor și taxe ceva mai mari pentru banii scoși din țară.

4.440 euro costă întreținerea anuală pentru o firmă în Cipru și una în Belize (se poate evita impozitarea cu 50% din România trecând veniturile prin Cipru).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: capital.ro

CCR dezbate astăzi sesizarea PDL privind Legea bugetului de stat pe 2013

STIRI 13 februarie 2013 Comentarii: 6

Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea Partidului Democrat Liberal privind Legea bugetului de stat pe 2013, după ce a preschimbat termenul stabilit iniţial din 20 februarie înbuget 13 februarie, au confirmat, reprezentanţi ai CCR.

Preschimbarea termenului de judecată a fost cerută de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor care a invocat urgenţa intrării în vigoare a actului normativ.

PDL a contestat, pe 8 februarie, la Curtea Constituţională Legea bugetului de stat pe 2013, invocând în sesizare trei argumente legate de nerespectarea procedurilor parlamentare în cursul dezbaterilor la buget din plenul reunit al celor două Camere şi un argument legat de lipsa de predictibilitate a bugetului pe 2013, după cum declara deputatul Andreea Paul, vicepreşedinte PDL.

„PDL a depus la Curtea Constituţională o sesizare legată de trei aspecte de încălcare gravă, procedurală, în adoptarea bugetului de stat, invocând şi un alt argument, de fond. Cele trei argumente de încălcare procedurală gravă ţin de absenţa amendamentelor pe care membrii PDL le-au depus în comisie, iar acestea nu s-au regăsit în raportul final al Comisiei de buget-finanţe. Al doilea argument ţine de absenţa Statutului parlamentarilor pe baza căruia se fundamentează bugetele Camerei Deputaţilor şi Senatului. Al treilea argument procedural ţine de lipsa cvorumului, lucru care a fost evident la adoptarea bugetului în noaptea trecută (noaptea de 6 spre 7 februarie – n.r.). Al patrulea argument, care este unul de fond, ţine de lipsa de predictibilitate fiscală pe care s-a fundamentat bugetul pentru anul 2013”, susţinea vicepreşedintele PDL.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Tranzacțiile financiare nu vor fi taxate in România

STIRI 25 ianuarie 2013 Comentarii: 2

Secretarul de stat Claudiu Dotranzactii financiareltu, reprezentantul României la reuniunea Ecofin, de la Bruxelles, a declarat că România nu va introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, dar nu se opune iniţiativei ţărilor din UE care doresc şi susţin acest lucru.

“Şi acum, dar şi anul trecut, România şi-a susţinut în cadrul Consiliului Ecofin punctul de vedere, plecând de la faptul că, pe de o parte, înţelegem interesul şi argumentele partenerilor noştri din UE care au iniţiat acest demers, dar, pe de altă parte, condiţiile noastre specifice ne conduc spre o abordare prudentă şi pragmatică în sensul neparticipării la extinderea aplicării taxei pe tranzacţii financiare”, a afirmat Doltu.

În acest moment, însă, orice potenţială creştere a costurilor de tranzacţie pentru clienţii sistemului financiar ar putea afecta semnificativ mediul economic din România, care este încă fragil, a arătat secretarul de stat.

Evaluările făcute de experţii români arată că, în situaţia reducerii intermedierii financiare, ar fi afectate nu doar potenţialele venituri ale unei asemenea taxe, dar, mai mult, taxa pe tranzacţii financiare ar putea afecta negativ dezvoltarea sistemului financiar.

“Continuăm să evaluăm potenţialul impact al introducerii unei taxe pe tranzacţiile financiare, conform intenţiei Comisiei Europene. Dar, în acest moment, nu este iminentă introducerea ei”, a mai afirmat Claudiu Doltu.

SURSĂ: infolegal.ro

Guvernul acordă ajutoare umanitare de urgență

STIRI 19 ianuarie 2013 Comentarii: 2

Conform Monitorul Oficial, Partea I, nr. 38 si 39 – 17 ianuarie 2013 Guvernul României a adoptat o Hotărâre cu privire la aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor produse şi acordacombustibilrea lor ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia din judeţele Botoşani, Neamţ şi Vaslui.

Conform acestei Hotărârii se acordă cu titlu gratuit, ca ajutoare umanitare de urgență, 60 de tone de motorină în sprijinul populației din județele Botoșani (20 de tone), Neamț (20 de tone) și Vaslui (20 de tone). Aceste ajutoare vor fi scoase din rezervele de stat, încadrându-se în suma totală de 420 mii lei.
În acelaşi timp, prin Hotărârea menționată, se aprobă reîntregirea stocului rezervei de stat, în anul 2013, cu cantitatea de 480 de tone de motorină, finanțarea (2.200 mii lei) fiind asigurată din veniturile proprii ale Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Rezervele statului au fost folosite și în anul 2010, când guvernul a acordat un ajutor important Ministerului Apărării Naționale. Acea măsură a fost luată în vederea contracarării efectelor crizei economice.

Avocat Cristian Ioan

Recursul lui Aurel Frăţilă, românul suspectat de SUA pentru terorism, la instanţa supremă

STIRI 15 ianuarie 2013 Comentarii: 2

Instanţa supremă ia în discuţie în 21 ianuarie contestaţia privind arestarea fostului angajat al MApN, Aurel Frăţilă, pentru care autorităţile americane au solicitat extrădarea către SUA, unde românul este cercetat pentru terorism.terorism

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a primit, marţi, de la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul în care a decis extrădarea lui Aurel Fărţilă şi a dispus arestarea provizorie a acestuia în vederea predării lui către Statele Unite ale Americii.

Aurel Frăţilă (41 de ani) este acuzat că a comercializat în Iran echipamente pentru avioane, care pot fi montate şi pe aparate civile, dar şi militare. Astfel, Aurel Frăţilă a intrat în atenţia autorităţilor judiciare americane, care au cerut sprijinul autorităţilor de la Bucureşti, având în vedere afacerile derulate de român prin firmele sale.

În urma solicitării americane, Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 11 ianuarie, cererea de extrădare a românului.

„Admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă Frăţilă Aurel. Dispune extrădarea numitului Frăţilă Aurel către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii. Ia act că persoana extrădabilă Frăţilă Aurel se prevalează de regula specialităţii. Dispune arestarea persoanei extrădabile Frăţilă Aurel în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 11.01.2013 până la data de 9.02.2013, inclusiv. În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, se arată în minuta instanţei.

Frăţilă a făcut recurs la ICCJ.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că acţiunea de extrădare în SUA a cetăţeanului român Aurel Frăţilă, fost angajat MApN, pentru comerţ cu produse militare în Iran, reprezintă „rezultatul cooperării româno-americane”.

„Această acţiune reprezintă rezultatul cooperării româno-americane, atât pe dimensiunea de informaţii, cât şi pe dimensiunea de aplicare a legii, privind DIICOT. Aurel Frăţilă a fost avut în atenţie de către SRI, pentru implicarea în intermedierea tranzacţionării prin firmele pe care le controla a unor produse duale către state aflate sub incidenţa unor restricţii internaţionale”, a afirmat oficialul SRI.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au investigat afacerile lui Frăţilă, cu ajutorul SRI, documente şi probe fiind, în final, transmise autorităţilor judiciare ale SUA.

Ministerul Apărării precizează că Aurel Frăţilă a fost, după absolvirea Academiei Tehnice Militare, inginer pentru exploatare la o escadrilă de aviaţie, între 25 mai – 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă şi că pe durata activităţii în MApN nu a participat la misiuni în străinătate.

„Aurel A. Frăţilă a urmat cursurile Secţiei Aeronave a Academiei Tehnice Militare, din Bucureşti, în perioada 1990-1996, în anul 1993 acordându-i-se gradul de locotenent. După absolvire a fost repartizat la o escadrilă de aviaţie a Forţelor Aeriene ca inginer pentru exploatare, funcţie pe care a ocupat-o între 25 mai şi 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă”, se arată în precizarea transmisă marţi de MApN.

Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu, a precizat, pentru MEDIAFAX, că Aurel Frăţilă a fost trecut în rezervă după ce a fost declarat „inapt militar”.

Potrivit unui site care monitorizează capacităţile militare iraniene, www.iranwatch.org, generalul iranian Jamshid Ghassemi şi Frăţilă au fost inculpaţi în 17 octombrie 2006 pentru spălare de bani şi pentru conspiraţie în vederea exportului de articole incluse în catalogul produselor de război din SUA către Iran, via România, fără a avea licenţele de la Departamentul de Stat american.

Acelaşi site menţionează că cei doi au încercat să exporte către România giroscoape militare şi accelerometre pentru ghidarea rachetelor balistice, desinaţia finală fiind Iranul.

Jamshid Ghassemi a fost arestat în Bangkok în noiembrie 2006, dar a fost eliberat în septembrie 2008 după ce cererea SUA de extrădare a sa a fost respinsă. El este general al forţelor aeriene iraniene.

SURSA: mediafax

Tratatul fiscal al UE a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013

STIRI 6 ianuarie 2013 Scrie un comentariu

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare, cunoscut şi sub numele de ‘pactul fiscal’, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013, după ratificarea sa de către Finlanda. Scopul tratatului este de a întări disciplina fiscală în zona euro prin aşa-nutratat fiscalmită ‘regulă a echilibrului bugetar’ şi printr-un mecanism de corecţie automat.

Pentru ca tratatul fiscal să intre în vigoare, acesta trebuia să fie ratificat de 12 state membre. Condiţia a fost îndeplinită după ce Finlanda, cel de al 12-lea stat din zona euro care a adoptat tratatul, a depus instrumentele de ratificare la 21 decembrie 2012, informează un comunicat de pe site-ul Consiliului UE.

Tratatul a fost conceput după ce şefii de stat şi de guvern din zona euro au decis în decembrie 2011 că sunt necesare măsuri mai puternice pentru a întări stabilitatea în zona euro. Pactul fiscal a fost semnat la 2 martie 2012 de 25 de state membre UE, mai puţin Cehia şi Marea Britanie.

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa ar urma să fie încorporat cât mai curând posibil în tratatele UE existente, iar paşii necesari pentru realizarea acestui lucru ar trebui să fie făcuţi în următorii cinci ani.

Noul tratat stipulează că bugetele naţionale ale statelor care au aderat trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Scopul se consideră a fi îndeplinit dacă deficitul lor structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB. În plus, deficitul trebuie să fie în conformitate cu obiectivul minim pentru sustenabilitate pe termen lung al ţării, stabilit prin Pactul de stabilitate şi creştere.

Abaterea temporară de la această ‘regulă de aur’ a echilibrului bugetar este permisă numai în circumstanţe economice excepţionale, de exemplu în cazul unor decline economice. Dacă datoria guvernamentală este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, limita pentru deficit poate fi stabilită la 1% din PIB.

Dacă un stat membru deviază de la regula de aur a echilibrului bugetar, se va declanşa un mecanism automat de corecţie. Statul membru va trebui să corecteze abaterile într-o perioadă de timp clar definită. Pe de altă parte, mecanismul automat de corecţie va trebui să respecte prerogativele parlamentelor naţionale.

Statele membre vor trebui să încorporeze prevederile privind disciplina bugetară şi mecanismul automat de corecţie în legislaţia naţională, preferabil chiar în Constituţie, în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului fiscal, în acest caz de la 1 ianuarie 2014.

Dacă un stat membru va eşua în transpunerea în legislaţia naţională a regulii privind echilibrul bugetar şi a reglementării referitoare la mecanismul automat de corecţie, Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţie să ia o decizie în cazul respectiv. Verdictul Curţii este obligatoriu, iar dacă acesta nu este respectat se poate aplica o penalitate de până la 0,1% din PIB.

Suma respectivă va intra direct în visteria Mecanismului European de Stabilitate (MES) dacă statul face parte din zona euro sau va merge la bugetul general al UE, dacă ţara în cauză nu a trecut încă la moneda unică.

Luarea deciziilor în contextul procedurii de deficit excesiv va fi mai rapidă decât în prezent, în contextul în care membrele zonei euro au fost de acord să susţină recomandările Comisiei Europene şi propunerile Consiliului UE, cu excepţia cazurilor în care o majoritate calificată dintre ele este împotrivă. În plus, un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv va trebui să întocmescă ‘un program de parteneriat bugetar şi economic’.

Programul va include o descriere detaliată a reformelor structurale pe care statul membru va trebui să le implementeze pentru a asigura o corectare eficientă şi durabilă a deficitului său. Astfel de programe vor fi supuse Consiliului UE şi CE pentru aprobare, iar implementarea lor va fi monitorizată conform regulilor Pactului de stabilitate şi creştere.

Statele membre care au ratificat tratatul vor informa CE şi Consiliul UE asupra emisiunilor publice de obligaţiuni. În plus, acestea vor discuta şi, dacă va fi necesar, se vor coordona între ele şi cu instituţiile UE înaintea tuturor reformelor economice majore pe care intenţionează să le aplice.

Tratatul mai stipulează că şefii de stat şi de guvern ai zonei euro trebuie să se întâlnească cel puţin de două ori pe an în summit-uri ale zonei euro, la care vor participa şi reprezentanţii Comisiei Europene. În cadrul acestora, ar urma să fie ales cu o majoritate simplă un preşedinte al summitului. Nu în ultimul rând, menţionează pactul fiscal, preşedinţii Băncii Centrale Europene şi respectiv al Parlamentului European pot fi invitaţi la aceste summituri ale zonei euro.

Atunci când se va considera necesar şi cel puţin o dată pe an, liderii statelor non-euro care au aderat la tratat pot participa la şi ei la aceste reuniuni.

Parlamentul European şi legislativele naţionale ale statelor care au aderat la tratatul fiscal vor coopera în chestiuni legate de politicile bugetare sau alte situaţii prevăzute de tratat. În acest scop, aceste instituţii vor înfiinţa un organism alcătuit din reprezentanţi ai comisiilor relevante ale PE, precum şi din cei ai parlamentelor naţionale, care ar urma să decidă singur asupra modului în care îşi va desfăşura activitatea.

Tratatul fiscal al UE semnat la 2 martie la Bruxelles a fost ratificat de Senatul României, forul decizional în acest caz, la 21 mai, fiind promulgat de preşedintele Traian Băsescu la 13 iunie.

SURSA: agerpres

CEDO condamnă România într-o speţă referitoare la condiţiile de detenţie şi interceptările telefonice ale unei judecătoare

STIRI 12 decembrie 2012 Scrie un comentariu

România fost condamnată de CEDO la plata a 4.900 de euro în speţa Pop Blaga, fostă judecătoare din Oradea acuzată de corupţie, care s-a plâns instanţei de la Strasbourg pentru condiţiile de detenţie şi ascultări telefonice ilegale. Din suma ce trebuie plătită de statul român, 3.900 de euro reprezintă prejudiciu moral şi 1000 de euro cheltuieli de judecată.

Conform deciziei publicate marţi pe site-ul Curţii, în acest caz a fost încălcat articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane, precum şi articolul 8 referitor la respectarea vieţii private şi familiale.

Reclamanta Elena Pop Blaga, fostă judecătoare la Tribunalul Bihor, a fost acuzată de fapte de corupţie pasivă şi plasată în arest preventiv în perioada 24 mai – 22 iunie 2002, datele folosite împotriva ei fiind culese, pe lângă alte metode, şi pe baza unor interceptări telefonice. Reţinerea s-a produs după un flagrant organizat în urma sesizării unui expert judiciar căruia i-ar fi cerut o sumă de bani în schimbul plăţii unei expertize pe care acesta a realizat-o în cadrul unei proceduri comerciale.

Ea s-a plâns în mod special de condiţiile de detenţie de la secţia de poliţie din Oradea, unde avea dreptul la un singur duş pe săptămână, cu o durată de 10-15 minute şi numai sâmbăta. Reclamanta afirmă că celula în care a stat a trebuit deparazitată de mai multe ori şi era echipată cu un singur WC, în condiţiile în care acolo erau deţinute şi persoane infectate cu sifilis. De asemenea, a fost transferată pentru două zile la Bucureşti din motive procedurale, iar în timpul deplasării a fost nevoită să mănânce cu o singură mână pentru că poliţiştii au refuzat să-şi scoată complet cătuşele. Ea susţine că a fost ţinută închisă timp de două ore într-o toaletă la poliţia din Bucureşti, timp în care s-au efectuat formalităţile.

Celălalt element al plângerii sale l-a constituit interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. Pe lângă sesizarea adresată CEDO, reclamanta a înaintat o acţiune în instanţă împotriva Parchetului, în baza legii 544/2001 asupra liberului acces la informaţiile de interes public, pentru a obliga această instituţie să-i comunice numerele de telefon interceptate, numerele dosarelor pe baza cărora s-au efectuat interceptările, cât şi durata lor, solicitând şi o despăgubire de 150.000 RON pentru faptul că i s-a îngrădit accesul la aceste informaţii.

În plângerea către CEDO ea ceruse 1.000.000 de euro drept prejudiciu moral şi încă 112.000 de euro ca prejudiciu material reprezentat de cheltuielile medicale şi pierderea unor venituri viitoare, dar decizia Curţii europene obligă statul român să achite o despăgubire de numai 4.900 de euro.

SURSA: AGERPRES