Arhive pe etichete: cod fiscal
ANAF: Modificări privind depunerea deconturilor de TVA
Persoanele impozabile (cu perioada fiscală luna), care nu depun niciun decont de taxă pentru şase luni consecutive, şi persoanele impozabile (cu perioada fiscală trimestrul), care nu depun niciun decont de taxă pentru două trimestre calendaristice consecutive
, se scot din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, din oficiu, de către organul fiscal competent, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Noile reguli se aplică începând cu decontul de TVA aferent lunii iulie 2012, respectiv trimestrului al III-lea al anului 2012.
De asemenea, persoanele impozabile care, în deconturile depuse pentru şase luni consecutive sau pentru două trimestre calendaristice consecutive nu au evidenţiat operaţiuni realizate în cursul acestor perioade de raportare, se scot din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, din oficiu, de organul fiscal competent.
Anterior acestor modificări, organele fiscale anulau înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care, pe parcursul unui semestru calendaristic, nu au depus niciun decont de taxă sau care, în deconturile depuse pentru şase luni consecutive în cursul unui semestru calendaristic sau pentru două trimestre consecutive în cursul unui semestru calendaristic, nu au evidenţiat operaţiuni efectuate în aceste perioade.
Astfel, potrivit vechilor reglementări, organele fiscale verificau îndeplinirea condiţiilor de două ori pe an, respectiv după expirarea termenelor de depunere al celui de-al 6-lea decont lunar/al 2-lea decont trimestrial din cadrul aceluiaşi semestru calendaristic. În noile condiţii legislative, organele fiscale urmează să verifice lunar îndeplinirea condiţiilor pentru anularea înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor impozabile cu perioada fiscală luna, respectiv trimestrial îndeplinirea condiţiilor pentru anularea înregistrării în cazul persoanelor impozabile cu perioada fiscală trimestrul.
Întrucât procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este aprobată prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 700/2012 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare, a fost necesară adaptarea acestei proceduri la noile prevederi legale, fapt pentru care a fost elaborat respectivul un proiect de act normativ pentru modificarea Ordinului iniţial.
De asemenea, având în vedere dispoziţiile Codului Fiscal privind sistemul TVA la încasare, ANAF consideră necesară completarea formularelor de decizii de înregistrare în scopuri de TVA, din oficiu, şi de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, din oficiu, cu precizări privind înscrierea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, respectiv radierea din acest registru.
SURSA: agerpres
Condiţiile în care este anulată, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat un comunicat de presă prin care reaminteşte contribuabililor condiţiile în care este anulată, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile, aşa cum sunt prevăzute în Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
În temeiul art.153 alin.(9) lit c) sau art.1531 alin.(11) din Codul fiscal, organele fiscale anulează, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile, în cazul în care asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăşi au înscrise în cazierul fiscal una din următoarele fapte:
– infracţiuni de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
– atragerea răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, stabilită prin decizie a organului fiscal competent rămasă definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau prin hotărâre judecătorească, după caz.
În aceste cazuri, anularea înregistrării în scopuri de TVA este valabilă de la data comunicării Deciziei privind anularea, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA. Cu aceeaşi dată se anulează şi certificatul de înregistrare în scopuri de TVA.
Începând cu data anulării înregistrării în scopuri de TVA se anulează şi înregistrările efectuate în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare şi Registrul operatorilor intracomunitari, în măsura în care persoanele sunt înscrise în aceste registre.
De asemenea, începând cu data de 1 februarie 2013 (data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale) a fost introdusă obligaţia persoanelor impozabile înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari de a depune la organul fiscal competent cazierul judiciar al noilor administratori, precum şi al noilor asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul social al societăţii (cu excepţia societăţilor pe acţiuni), în termen de 30 de zile de la data modificării listei administratorilor/asociaţilor.
Persoanele impozabile care nu respectă această obligaţie sunt radiate, din oficiu, de organul fiscal competent, din Registrul operatorilor intracomunitari.
SURSA: legestart.ro
Fiscul blochează «fuga în offshore» cu un impozit de 50%
Codul fiscal aduce modificări vizând impozitarea banilor care merg spre destinații offshore. Pentru a nu se rata nimic, impozitarea se va face la bancă, înainte de realizarea transferului bancar.
„De moarte și de fisc nu scapă nimeni!” este o veche zicală americană. Și la români, Fiscul a început să se perfecționeze pentru a se apropia de acest deziderat. În nota de fundamentare a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, la capitolul „Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România“, apar câteva modificări legate de modalitățile de impozitare a serviciilor pe care firmele românești le plătesc unor firme din străinătate (modalitatea prin care foarte multe firme își exportă veniturile în regiuni offshore pentru a scăpa de o impozitare excesivă).
Mai exact, așa cum explică reprezentanții firmelor de audit și contabilitate, se introduc toate cele trei situații în care veniturile care caută cea mai favorabilă condiție de impozitare în alte state sunt totuși taxate.
În schimb, dacă nu există convenție cu statul respectiv, intervine o cotă majorată de impozit de 50%. „Se urmărește schimbul de informații între țări și impozitarea veniturilor cu țările cu care nu sunt încheiate tratate de evitare a dublei impuneri (paradisurile fiscale, în special)“, precizeză un expert în contabilitate și audit.
Offshore-ul de după offshore
Un exemplu de stat cu care România nu are niciun instrument (convenție de dublă impunere) poate fi Monaco (offshore cu impozit de 0%). Dacă o firmă înregistrată în Monaco emite o factură către o firmă din România, adică dacă se fac plăți din România în Monaco, atunci se plătește acest impozit suplimentar de 50%. Suma se reține automat de către bancă în momentul plății (exact ca impozitul pe dobânzi pe care îl reține și virează banca la stat).
Există totuși și soluția evitării acestui impozit uriaș aplicat la sursă: dacă nu facem plata direct din firma din România către entitatea din Monaco, ci întâi către un offshore dintr-un stat cu care avem convenție (spre exemplu, Olanda sau Cipru, unde nu plătim 50%, ci doar 10%) și apoi din acesta se face o nouă plată în Monaco, devine aplicabil regimul juridic din Olanda. În total, impozitul se reduce de la 50%, cât ar fi prin virament direct, la 20%, prin virament via Olanda.
În general, Cipru era aleasă pentru că are o legislație simplă, birocrație redusă și costuri scăzute, iar Olanda, de către investitorii care vor să folosească holdingul (nereglementat la noi încă). Elveția sau Luxemburg pot fi alte exemple de offshore: sunt mai scumpe, dar asigură o mare confidențialitate. Exemple de paradis fiscal unde nu există convenție și unde s-ar aplica impozitul de 50% sunt Insulele Cayman, Insulele Virgine Britanice, Brazilia, Argentina, Chile, Seychelles, Panama, Bahamas, Cayman, Mauritius, Belize, Aruba etc.
Cei care își făceau un offshore preferau până acum Cipru (6.000 de firme dintr-un total de 11.000 înregistrate în țări cu regim fiscal permisiv) sau state cu care există convenții, de exemplu Malta. Una dintre cele mai căutate destinații pentru offshore este Singapore. Din cauza noului Cod fiscal, milionarii români vor avea cheltuieli suplimentare pentru mișcarea banilor și taxe ceva mai mari pentru banii scoși din țară.
4.440 euro costă întreținerea anuală pentru o firmă în Cipru și una în Belize (se poate evita impozitarea cu 50% din România trecând veniturile prin Cipru).
SURSA: capital.ro
Normele de venit pentru impozitarea persoanelor fizice din agricultură au fost publicate în Monitorul Oficial
Normele de venit pentru impozitul care va fi aplicat persoanelor fizice din agricultură de la 1 februarie au fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, perioada impozabilă fiind până la 31 dec
embrie 2013.
Conform Ordonanţei de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, adoptată miercuri de Guvern, nivelul normei de venit a fost stabilit pe fiecare cultură vegetală în parte pentru o suprafaţă mai mare de două hectare, iar în sectorul creşterii animalelor, nivelul normei este în funcţie de specie şi de numărul de animale deţinute. Normele de venit au fost stabilite pe unitatea de suprafaţă (hectar)/cap de animal sau familie de albine. De asemenea, actul normativ precizează şi care sunt limitele neimpozabile în funcţie de suprafeţele agricole sau de numărul de animale deţinute.
Astfel, în cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafaţă mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafaţă, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 3.488 lei, sfecla de zahăr – 697 de lei.
În cazul tutunului, norma de venit a fost stabilită la 1.060 lei, pentru o suprafaţă mai mare de un hectar.
Conform actului normativ, la legumele de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 4.001 lei. Legumele în spaţii protejate au o normă de venit de 8.033 lei pentru suprafeţele ce depăşesc 0,2 hectare.
În ceea ce priveşte pomii şi viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafaţă mai mare de 1,5 hectare, respectiv 0,5 hectare, iar normele de venit au fost stabilite la 4.709 lei şi 1.385 de lei pe unitatea de suprafaţă. Limita neimpozabilă la aceste culturi este sub 1,5 hectare (pomi fructiferi) şi de sub 0,5 hectare la vii.
Pentru flori şi plantele ornamentale norma de venit a fost stabilită la 11.773 lei pentru o suprafaţă mai mare de 0,3 hectare.
În sectorul de creştere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci şi bivoliţe) este de două capete, iar pentru ceea ce depăşeşte acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal. La ovine şi caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care deţin până în 10 capete, iar între 10 şi 50 de capete, norma de venit este de 23 lei. Pentru mai mult de 50 de capete norma este de 65 de lei. La porcii pentru îngrăşat, limita neimpozabilă este de şase capete, iar între şase şi zece capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, peste 10 capete fiind de 177 de lei. La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr între 100 şi 500 de capete şi de 2 lei dacă pentru ceea ce depăşeşte 500 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care deţin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care deţin între 50 şi 100 de familii, norma de venit stabilită fiind de 70 de lei, iar peste 100 de familii de 98 de lei. Limita neimpozabilă este până la 50 de familii de albine.
Conform actului normativ, începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi se aprobă de direcţiile generale ale finanţelor publice, acestea fiind calculate în funcţie de venitul brut obţinut de agricultori din activităţile agricole din care se scad cheltuielile.
Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea şi din creşterea şi exploatare animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.
Fermierii care plăteau impozitele prin sistemul de contabilitate în partidă simplă vor fi impozitaţi după modificările Codului fiscal numai pe baza normelor anuale de venit. Impozitul de 16% se va aplica normelor de venit, 5,5 procente din sumele colectate din impozitare urmând să ajungă la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Agricultorii, persoane fizice, vor plăti impozitul după ce încasează banii din producţie, în două tranşe, pe 25 octombrie şi pe 15 decembrie.
Guvernul a decis modificarea impozitarea în agricultura prin utilizarea mai largă a normelor de venit, în vederea lărgirii bazei de impozitare.
SURSA: agerpres
Modificări la Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, privind antrepozitele fiscale
Ministerul Finanţelor Publice a supus dezbaterii publice un proiect de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodolo
gice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 – publicat în data de 10 ianuarie 2013, prin care sunt vizate aspectele referitoare la TVA la încasare şi accesul operatorilor economici la autorizarea antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.
Principalele elemente urmărite de proiectul de act normativ fac referire la Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice şi Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale” din Normele metodologice.
1. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”
Având în vedere modificările aduse Ordonanţei Guvernului nr. 15/2012 care reglementează, între altele, sistemul TVA la încasare, prin Legea nr. 208/2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se impune corelarea în regim de urgenţă a legislaţiei secundare, respectiv a Normelor metodologice de aplicarea a Codului fiscal cu legislaţia primară.
De asemenea, în vederea aplicării unitare a prevederilor legale care reglementează sistemul TVA la încasare, se impune clarificarea situaţiilor în care, ulterior implementării sistemului TVA la încasare, beneficiarul nu menţionează pe documentul de plată facturile achitate, caz în care se aplică prevederile Codului civil cu privire la imputaţia legală a plăţii.
2. Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale”
Conform Notei de fundamentare a proiectului de hotărâre, modificările prevăzute în acest proiect, asigură compatibilitatea cu prevederile Codului fiscal în ceea ce priveşte noile reglementări în domeniul antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.
Astfel, normele de corelare prevăzute în acest proiect de act normativ se referă la:
* Precizarea grupelor de produse accizabile ce pot fi depozitate în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal de depozitare.
* Corelarea prevederilor privind reautorizarea antrepozitarilor după expirarea perioadei de valabilitate a autorizaţiei.
* Precizarea volumului mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile ce trebuie îndeplinit pentru funcţionarea antrepozitelor fiscale de depozitare, respectiv:
– bere – 1.500 hl de produs;
– vinuri şi băuturi fermentate – 1.500 hl de produs;
– produse intermediare – 1.250 hl de produs;
– băuturi spirtoase – 250 hl de alcool pur;
– alcool etilic – 1.000 hl de alcool pur;
– băuturi alcoolice în general – 300 hl de alcool pur;
– ţigarete – o cantitate a cărei valoare la preţul de vânzare cu amănuntul să nu fie mai mică de 2.500.000 euro;
– produse energetice – 3.500 tone;
– arome alimentare, extracte şi concentrate alcoolice – 15 hl de alcool pur.
Fac excepţie de la aceste limite: antrepozitele fiscale autorizate în exclusivitate pentru a efectua operaţiuni de distribuţie a băuturilor alcoolice şi de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vânzării la bordul navelor şi aeronavelor; antrepozitele fiscale de depozitare destinate exclusiv aprovizionării cu produse energetice a aeronavelor şi, respectiv, a navelor şi ambarcaţiunilor; rezerva de stat şi de mobilizare.
* Stabilirea cuantumului garanţiei minime, ce trebuie constituită de antrepozitarii autorizaţi pentrudepozitarea produselor accizabile, respectiv 6% aplicat accizelor aferente volumului mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile, raportat la nivelul unui an. Prin această măsură s-a realizat corelarea nivelului minim al garanţiei cu condiţiile generale de funcţionare a antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.
* Precizarea cuantumului capitalului social minim subscris şi vărsat ce trebuie constituit de antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile, respectiv:
– pentru depozitarea de bere – 10.000 lei;
– pentru depozitarea de vinuri – 2.000 lei;
– pentru depozitarea de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri – 50.000 lei;
– pentru depozitarea de produse intermediare – 100.000 lei;
– pentru depozitarea de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase – 100.000 lei;
– pentru depozitarea de arome alimentare – 5.000 lei;
– pentru depozitarea de tutun prelucrat – 500.000 lei;
– pentru depozitarea de produse energetice, exceptând depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi depozitarea de GPL – 500.000 lei;
– pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor – 20.000 lei;
– pentru depozitarea de GPL – 50.000 lei;
– pentru depozitarea exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi – 20.000 lei.
În vederea stabilirii cuantumurilor pentru capitalul social minim subscris şi vărsat, au fost luate în considerare natura produselor accizabile ce urmează a fi depozitate în antrepozitele fiscale, volumul mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile ce trebuie îndeplinit pentru funcţionarea antrepozitelor fiscale de depozitare, precum şi riscurile fiscale inerente activităţii de depozitare a produselor accizabile.
Principiul care a stat la baza stabilirii cuantumului minim al capitalului social subscris şi vărsat constă în necesitatea acoperirii riscului de neplată a accizelor aferente activităţii desfăşurate de un antrepozitar autorizat pe parcursul unei luni, ţinând cont că, prin instituirea garanţiei minime, se acoperă în proporţie 72% din accizele potenţiale (6% x 12 luni).
Nivelurile propuse pentru capitalul social minim subscris şi vărsat au fost dimensionate astfel încât cuantumul rezultat din însumarea acestora şi a garanţiei minime să acopere cel puţin 80% din valoarea accizelor potenţiale la nivelul unei luni.
Totodată, la stabilirea acestor cuantumuri au fost luate în considerare şi măsurile deja reglementate în legislaţia specifică în scopul preveniri eventualelor pagube la bugetul de stat, printre care:
– monitorizarea prin intermediul sistemului informatic EMCS a întregii activităţi desfăşurate în antrepozitul fiscal, precum şi a deplasărilor în regim suspensiv de accize;
– verificarea faptică de către autoritatea vamală a calităţii şi cantităţii produselor accizabile primite în regim suspensiv de către antrepozitarii autorizaţi;
– suspendarea activităţii desfăşurate de către antrepozitarul autorizat şi sigilarea utilajelor în cazul neplăţii accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal de plată;
– executarea garanţiei în situaţia în care antrepozitarul autorizat nu respectă obligaţiile legale privind plata accizelor sau înregistrează orice alte obligaţii fiscale restante, de natura celor administrate de A.N.A.F., cu mai mult de 30 de zile faţă de termenul legal de plată. Executarea garanţiei atrage suspendarea autorizaţiei de antrepozit fiscal până la momentul reîntregirii acesteia;
– revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal în cazul în care antrepozitarul autorizat înregistrează obligaţii fiscale restante, de natura celor administrate de A.N.A.F., cu mai mult de 60 de zile faţă de termenul legal de plată;
– livrarea, din antrepozitele fiscale, a produselor energetice de natura benzinelor, motorinelor, GPL, kerosenului şi păcurii, numai în baza documentului de plată care atestă virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii de produse energetice ce urmează a fi facturată.
* Acordarea posibilităţii stabilirii şi declarării preţurilor de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete, tuturor antrepozitarilor autorizaţi pentru producţie şi depozitare de asemenea produse.
* Stabilirea posibilităţii de efectuare în antrepozitele fiscale de depozitare a operaţiunilor de aditivare a produselor energetice şi de amestec a acestora cu produse realizate din biomasă, precum şi amestecul în vrac între biocarburanţi şi carburanţii tradiţionali şi amestecurile dintre biocombustibili şi combustibilii tradiţionali, în regim suspensiv de accize.
* Eliminarea prevederilor privind cota de piaţă în cazul antrepozitelor de producţie a ţigaretelor, ţinând cont de faptul că autorizarea antrepozitelor pentru depozitarea acestor produse nu mai este condiţionată de deţinerea unei cote de piaţă de 5%.
* Enumerarea informaţiilor ce trebuie conţinute în declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea de depozitare.
* Corelarea prevederilor privind scutirile de la plata accizelor pentru produsele energetice destinate alimentării navelor cu noile modificări referitoare la antrepozitele fiscale pentru depozitare.
De asemenea, acest proiect are în vedere necesitatea adoptării unor măsuri cu scopul creşterii veniturilor colectate din accize prin reducerea evaziunii fiscale din sfera alcoolului etilic, potrivit angajamentelor asumate de România prin Scrisoarea de intenţie adresată instituţiilor financiare internaţionale.
Astfel, scutiri de la plata accizelor vor fi acordate prin restituire pentru utilizarea alcoolului etilic şi produselor alcoolice în următoarele situaţii:
– în procese de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;
– direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu ori fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse.
SURSA: legestart.ro
Facturile conțin din acest an mai multe elemente obligatorii!
Reglementările în ceea ce priveşte facturarea au fost modificate de la începutul a
cestui an. Noile reguli, care se aplică deja din prima zi a anului, modifică formatul facturilor, stabilind noi informaţii ce trebuie menţionate obligatoriu în aceste documente, şi clarifică prevederile referitoare la emiterea lor.
Codul fiscal, modificat prin OG nr. 15/2012, conţine noi prevederi la art. 155 care conţine regulile privind facturarea.
De la 1 ianuarie 2013, dată la care noile reglementări au intrat în vigoare, facturile trebuie să conţină câteva elemente în plus. Pe lângă informaţiile care sunt obligatorii şi în momentul de faţă , facturile vor mai conţine, potrivit Codului fiscal şi:
menţiunea «TVA la încasare», în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii;
menţiunea «taxare inversă», în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA;
menţiunea «autofactura», în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului;
dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă,
obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile «regimul marjei – bunuri second-hand», «regimul marjei – opere de artă» sau «regimul marjei – obiecte de colecţie şi antichităţi», după caz;
HG nr. 1071/2012, actul normativ prin care au fost modificate Normele de aplicare a Codului fiscal, stabileşte că, în situaţia în care denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu poate fi înscrisă pe o singură pagină, factura poate fi întocmită pe mai multe pagini.
Pe prima pagină este obligatoriu să apară:
numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
data emiterii facturii;
data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
menţiunea «autofactura» , în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului,
referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune
De asemenea, tot pe prima pagină a facturii este obligatoriu să fie menţionat numărul de pagini pe care le conţine factura şi numărul total de poziţii cuprinse în factura respectivă.
„Pe facturile emise şi achitate pe bază de bonuri fiscale emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările ulterioare, nu este necesară menţionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficientă menţiunea „conform bon fiscal nr./data”, explică normele de aplicare a Codului fiscal.
SURSĂ: avocatnet.ro
Noi modificări la Codul Fiscal
Ministerul Finanţelor Publice a lansat spre dezbatere un proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea articolului 292 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, conform unui anunţ publicat pe site-ul instituţiei.
În prezent, în concordanţă cu prevederile art. 292 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nivelul impozitelor şi 
taxelor locale se indexează o dată la trei ani, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare.
Prin modificarea propusă în cadru proiectului legislativ, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale au posibilitatea de a hotărî indexarea impozitelor şi taxelor locale odată la 3 ani, iar asupra amenzilor şi taxelor de timbru nu se pot stabili cote adiţionale.
Astfel, în cadrul proiectului de act normativ se prevede aspectul potrivit căruia noul conţinut al articolul 292 se are următorul cuprins:
(1) Nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale se pot indexa odată la 3 ani, prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.
(2) În situaţia în care autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale hotărăsc indexarea potrivit alin. (1), atunci nivelurile indexate nu pot fi mai mici decât cele stabilite prin hotărârea Guvernului, prevăzută la alin. (3), în vigoare la data la care se hotărăşte indexarea.
(3) Prin hotărâre a Guvernului se reglementează o dată la 3 ani, de regulă până la data de 30 aprilie, nivelurile indexate ale valorilor impozabile, ale impozitelor şi taxelor locale, ţinând cont de evoluţia nivelului ratei inflaţiei de la ultima indexare
(4) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin.(3), se actualizează amenzile prevăzute la Titlul IX din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi taxele prevăzute la art.295 alin.(11) lit. c) şi d), ţinând cont de evoluţia nivelului ratei inflaţiei de la ultima indexare şi sunt obligatorii, asupra acestora neputându-se stabili cote adiţionale.
SURSA: legestart.ro
CABINET DE AVOCAT CRISTIAN IOAN 