Arhive pe etichete: avocati online

Condiţiile în care este anulată, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile

STIRI 18 martie 2013 Comentarii: 2

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat un comunicat de presă prin care reaminteşte contribuabililor condiţiile în care este anulată, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile, aşa cum sunt prevăzute în Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.TVA 1

În temeiul art.153 alin.(9) lit c) sau art.1531 alin.(11) din Codul fiscal, organele fiscale anulează, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile, în cazul în care asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăşi au înscrise în cazierul fiscal una din următoarele fapte:

– infracţiuni de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;

– atragerea răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, stabilită prin decizie a organului fiscal competent rămasă definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau prin hotărâre judecătorească, după caz.

În aceste cazuri, anularea înregistrării în scopuri de TVA este valabilă de la data comunicării Deciziei privind anularea, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA. Cu aceeaşi dată se anulează şi certificatul de înregistrare în scopuri de TVA.

Începând cu data anulării înregistrării în scopuri de TVA se anulează şi înregistrările efectuate în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare şi Registrul operatorilor intracomunitari, în măsura în care persoanele sunt înscrise în aceste registre.

De asemenea, începând cu data de 1 februarie 2013 (data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale) a fost introdusă obligaţia persoanelor impozabile înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari de a depune la organul fiscal competent cazierul judiciar al noilor administratori, precum şi al noilor asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul social al societăţii (cu excepţia societăţilor pe acţiuni), în termen de 30 de zile de la data modificării listei administratorilor/asociaţilor.

Persoanele impozabile care nu respectă această obligaţie sunt radiate, din oficiu, de organul fiscal competent, din Registrul operatorilor intracomunitari.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: legestart.ro

Termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta raportul ANI – neconstituţional

STIRI 27 februarie 2013 Comentarii: 2

CCR a decis miercuri că este neconstituţională modificarea la Statutul deputaţilor şi senatorilor referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanţă ccr 1raportul de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate. Totodată, CCR a declarat neconstituţional articolul referitor la conflictul de interese.

„CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate, în raport de criticile formulate şi constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea legii nr. 96 /2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt neconstituţionale după cum urmează: art. I pct.3 în ceea ce priveşte art.7 alin. 2 lit. din legea astfel cum a fost modificată, referitoare la termenul de 45 de zile în care deputatul sau senatorul poate contesta la instanţa de contencios administrativ raportul de evaluare al ANI; şi art. I pct.14 în ceea ce priveşte art.19 indice 1 alin. 1 şi 2 referitor la ‘Conflictul de interese'”, se arată în minuta deciziei CCR de miercuri.

Decizia este definitivă şi general obligatorie, se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

Potrivit unor surse judiciare, argumentul neconstituţionalităţii în legătură cu termenul de 45 de zile ar fi fost faptul că se creează discriminare între celelalte categorii de cetăţeni şi parlamentari şi cu privire la celălalt articol, care se referă la suspendarea pe o perioadă de până la şase luni de la lucrările Parlamentului a deputatului sau senatorului găsit de ANI în stare de conflict de interese, pentru că s-ar crea o confuzie în legătură cu raportul ANI iar pe perioada suspendării cetăţenii nu ar mai fi reprezentaţi în Legislativ.

Pe 14 februarie, Partidul Democrat Liberal a depus la CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse la Statutul deputaţilor şi senatorilor, aceasta fiind semnată de 24 de parlamentari democrat-liberali şi de liderul grupului PP-DD de la Senat.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Hotărârea CEDO în cauza Vârtic împotriva României

STIRI 3 februarie 2013 Comentarii: 4

În Monitorul Oficial nr. 38 din 17 ianuarie 2013 a fost publicată hotărârea din 10 iulie 2012 a CEDO în cauza Vârtic împotriva României.decizie cedo

La originea cauzei se află Cererea nr. 12.152/05 îndreptată împotriva României, prin care un cetăţean moldovean, domnul Ghennadii Vârtic (reclamantul) a sesizat Curtea la 30 martie 2005, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Circumstanţele cauzei

La 30 ianuarie 1996, reclamantul a fost arestat preventiv, fiind suspectat de comiterea infracţiunii de omor.

La 3 noiembrie 1998, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă cu închisoarea de 20 de ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor.

La 14 aprilie 1999, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de parchet şi a majorat pedeapsa reclamantului la 25 de ani de închisoare.

La 28 octombrie 1999, în faţa Curţii Supreme (în prezent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), reclamantul şi-a retras verbal recursul, după cum se poate observa din decizia instanţei. Conform acelei decizii, reclamantul a fost asistat de un avocat din oficiu, dar nu şi de un interpret. Hotărârea din 14 aprilie 1999 a rămas definitivă.

Reclamantul pretinde că, în timp ce se afla în Penitenciarul Jilava, erau 60 de persoane într-o celulă şi câte două sau 3 persoane erau nevoite să împartă un pat. Acesta a fost mutat de multe ori în celule diferite, toate fiind supraaglomerate.

Apa era contaminată şi avea viermi în ea, iar mâncarea era de o calitate foarte slabă. Aceasta a cauzat spitalizarea reclamantului pentru 10 zile în aprilie 1998, pentru enterocolită.

Încălzirea era foarte slabă în timpul iernii şi nu există ventilaţie în timpul verii. Jumătate dintre duşuri nu funcţionau şi din această cauză, precum şi din cauza supraaglomerării, era foarte dificil să facă duş.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie

Reclamantul s-a plâns de condiţiile detenţiei sale în penitenciarele Jilava şi Rahova, care încălcau art. 3 din Convenţie.

Cu privire la admisibilitate

Guvernul a declarat că plângerea cu privire la condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Rahova înainte de 9 februarie 1999 ar trebui respinsă ca fiind tardivă.

Curtea reiterează că art. 35 § 1 din Convenţie îi permite să analizeze o cauză numai dacă cererea a fost depusă în termen de 6 luni de la data deciziei definitive în procedura de epuizare a căilor de atac interne. Aceasta reaminteşte, de asemenea, că în cauzele în care există o situaţie continuă termenul de 6 luni curge de la data încetării situaţiei respective [a se vedea Koval împotriva Ucrainei (dec.) nr. 65.550/01, 30 martie 2004]. În prezenta cauză, în timpul detenţiei sale, reclamantul a fost deţinut în două penitenciare şi a fost transferat între acestea de mai multe ori.

Curtea reţine în continuare faptul că, anterior, a statuat că dacă transferul reclamatului de la un stabiliment la altul nu i-a schimbat în niciun fel circumstanţele, este vorba de o situaţie continuă (Seleznev împotriva Rusiei, nr. 15.591/03, pct. 36, 26 iunie 2008).

Curtea observă că reclamantul s-a plâns în mod constant de condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Rahova, care par să fie în esenţă identice. Plângerile lui nu sunt legate de un eveniment anume, ci privesc tot ansamblul de probleme referitoare la condiţiile sanitare, temperatura din celule, supraaglomerarea şi aşa mai departe, care l-au afectat în cursul întregii perioade de detenţie. Rezultă că detenţia reclamantului în penitenciarele Jilava şi Rahova poate fi privită ca o situaţie continuă. În consecinţă, Curtea respinge excepţia Guvernului.

Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 a) din Convenţie. De asemenea, constată că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil.

Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenţiei

Reclamantul a formulat capete de cerere în temeiul art. 3,art. 5 § 1 (c), art. 5 § 3, art. 6 §§ 1–3, art. 13,art. 8,art. 14,art. 34 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.

Cu toate acestea, având în vedere toate elementele de care dispune şi în măsura în care este competenţa să se pronunţe în legătură cu aspectele vizate de plângere, Curtea constată că acestea nu indică nicio încălcare a drepturilor şi a libertăţilor stabilite în Convenţie sau în protocoalele la aceasta.

Rezultă că această parte a cererii este în mod vădit nefondată şi trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi art. 35 § 4 din Convenţie.

Astfel, Curtea, în unanimitate:

1. declară admisibile capetele de cerere privind art. 3, în măsura în care se referă la condiţiile materiale de detenţie în penitenciarele Jilava şi Rahova, iar celelalte capete de cerere, inadmisibile;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 3 din Convenţie;

3. hotărăşte:

că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitivă a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume care trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:

– 12.000 EUR (douăsprezece mii euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

– 350 EUR (trei sute cincizeci euro), plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamant cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată.

SURSĂ: infolegal.ro

Actul normativ privind scumpirea gazelor naturale a fost publicat în Monitotul Oficial

STIRI 25 ianuarie 2013 Scrie un comentariu

Actul normativ pentru majorarea preţurilor finale reglementate la gazele naturale cu 5% de la 1 februarie 2013 pentru clienţii noncasnici a fost publicat în Monitorul Oficial al Româgazeniei.

Documentul prevede etapele de majorare în perioada 2013-2014 şi creşterile estimative ale preţurilor finale reglementate la clienţii casnici şi noncasnici de gaze naturale în corelare cu procentele previzionate în cuprinsul Memorandumului cu tema Calendar de eliminare a preţurilor reglementate la gaze naturale, aprobat de către Guvern în iunie 2012.

Preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă curentă pentru furnizorii care asigură în mod direct acoperirea consumului pe piaţa reglementată de gaze naturale se cifrează la 49 lei/MWh pentru non-casnici şi la 45,71 lei/MWh pentru clienţi casnici, de la 1 februarie 2013. Până la finalul anului 2014, preţul va ajunge la 119 lei/MWh pentru non-casnici şi 54 lei/MWh pentru casnici.

Majorarea preţurilor de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru furnizorii care asigură în mod direct acoperirea consumului pe piaţa reglementată de gaze naturale este în conformitate cu nivelul preţurilor din calendarul asumat prin acordurile încheiate cu organismele internaţionale.

SURSA: agerpres

India: Avocatii din New Delhi refuză să-i apere pe suspecții de viol

STIRI 6 ianuarie 2013 Scrie un comentariu

Avocaţii tribunalului unde se va desfăşura procesul a şase bărbaţi acuzaţi de violarea şi uciderea unei studente într-un autobuz din New Delhi boicotează procesul şi refuză să-i aindiapere pe aceştia.

Audierile trebuie au avut loc joi, 3 ianuarie la tribunalul districtual Saket din New Delhi, unde poliţia a prezentat un dosar de 1.000 de pagini împotriva grupului de şase bărbaţi, scrie France24. Deși presa a avut acces la o parte din dezbateri, cei cinci nu erau prezenți când ziariștilor li s-a permis să asiste.

„Am decis că niciun avocat nu îi va apăra pe acuzaţii de viol întrucât este imoral să aperi acest caz”, a anunţat Sanjay Kumar, avocat şi membru al baroului Saket.

Kumar a precizat că cei 2.500 de avocaţi ai tribunalului au decis să stea deoparte, ceea ce înseamnă că Guvernul va fi nevoit să numească avocaţi din afară pentru acuzaţi.

Madan Lal, preşedinte fondator al baroului Saket, a explicat că este un gest „simbolic” ce reflectă oroarea naţională stârnită de natura îngrozitoare a faptei.

Cinci bărbaţi vor fi acuzaţi de viol, crimă şi răpire, iar procurorii vor cere pedeapsa capitală. Un al şaselea, despre care se crede că are sub 18 ani, ar putea fi judecat la tribunalul juvenil. Poliţia a anunţat că face teste pentru a-i determina vârsta.

Violul fetei de 23 de ani a declanşat proteste violente în India, oamenii reclamând abuzul femeilor şi crimele sexuale, deseori neraportate poliţiei sau ignorate de autorităţi.

SURSA: ziare.com

Guvernul abrogă textele privind secretul bancar şi profesional din Legea de funcţionare a DNA-DIICOT

STIRI 19 decembrie 2012 Comentarii: 3

Guvernul a abrogat textele referitoare la secretul bancar şi cel profesional din legea specială privind prevenirea spălării banilor, precum şi din cele de organizare şi funcţionare a DNA şi DIICOT, printr-un proiect de lege aprobat în şedinţa de marţi.secret

Documentul include o serie de măsuri pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesuale penale.

„Au fost abrogate textele referitoare la secretul bancar şi cel profesional din legea specială privind prevenirea spălării banilor, precum şi din cele de organizare şi funcţionare a DNA şi DIICOT. Au fost abrogate şi dispoziţiile din Legea 86/2006 privind Codul vamal, care prevedeau că, în cazul infracţiunilor vamale, datoria vamală serveşte la determinarea temeiului de pornire a urmăririi penale”, arată Guvernul într-un comunicat.

În privința secretului profesional al avocatului această măsura legislativa nu poate fi decât un precedent foarte periculos.

Potrivit distincţiei între tehnicile de supraveghere (interceptarea convorbirilor şi comunicărilor, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio) şi tehnicile de cercetare (utilizarea investigatorilor sub acoperire, participarea autorizată la anumite activităţi), este stabilit principiul conform căruia tehnicile de supraveghere sunt dispuse de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, iar tehnicile de cercetare de către procurori. Guvernul susţine că acest principiu este în concordanţă atât cu practica CEDO, cât şi cu legislaţiile altor state din Uniunea Europeană.

Executivul mai arată că a fost reconsiderată procedura camerei preliminare din perspectiva raportului dintre judecătorul care soluţionează fondul cauzei (chemat să decidă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei) şi judecătorul de cameră preliminară (chemat să decidă care acte ale procurorului sunt valabile şi în baza căror probe urmează a fi soluţionat fondul). S-a adoptat astfel soluţia potrivit căreia judecătorul care exercită funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată să exercite în continuare funcţia de judecată în aceeaşi cauză.

SURSA: mediafax

Instanţa supremă va rejudeca dosarul angajărilor ilegale din MAI

STIRI 17 decembrie 2012 Scrie un comentariu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, luni, să caseze decizia din 7 mai în dosarul angajărilor ilegale în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), care prevedea pedepse de cel mult un an de închisoare cu suspendare şi amenzi administrative, şi să reţină cauza, pentru rejudecare, potrivit Mediafax.mai

Completul de cinci judecători ai instanţei supreme a finalizat, în 3 decembrie, judecarea recursurilor la hotărârea din 7 mai făcute de Parchet şi de inculpaţi, hotărând admiterea acestora.

Concret, cei cinci magistraţi au desfiinţat decizia completului inferior, de trei judecători, al aceleiaşi instanţe şi au hotărât ca întreg cazul să fie rejudecat de către instanţa de recurs.

„Casează sentinţa atacată şi reţine cauza spre rejudecare în fond. (…) Fixează termen de judecată la data de 11 februarie 2013, ora 13:00, cu citarea părţilor”, se arată în minuta deciziei definitive a celor cinci judecători.

Decizia completului de cinci al ICCJ nu a fost luată cu unanimitate, judecătorul Lucia Rog hotărând achitarea lui Cristian Baci şi a lui Valentin Opriţescu, pentru abuz în serviciu, fiindcă faptelor acestora le lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

În 3 decembrie, procurorul a cerut condamnarea la pedepse cu închisoare în cazul lui Olimpiodor Antonescu, Nicolaie Rugină, Marian Grigoroiu şi Constantin Stoleriu.

În cazul lui Antonescu şi Rugină, procurorul le-a arătat judecătorilor că aceştia se fac vinovaţi de faptele pentru care au fost acuzaţi şi trimişi în judecată şi că prima instanţă, respectiv completul de trei judecători de la ICCJ, nu a fructificat probele acuzării.

Despre Antonescu, procurorul a arătat că acesta cunoştea activităţile şi că nu a luat nicio măsură pentru respectarea legalităţii în cazul concursului în urma căruia mai multe persoane au fost angajate ilegal în minister.

Procurorul a arătat că, potrivit interceptărilor, Antonescu a fost sunat de un alt inculpat, Adrian Pătraşcu, care i-a spus că se doreşte ocuparea a trei posturi.

Despre Nicolaie Rugină, procurorul a arătat că a semnat cele două raporturi ce priveau organizarea concursului şi că nu l-a notat pe martorul Cornel Faris, deşi regulamentul prevedea că orice membru al comisiei de concurs putea să puncteze şi să examineze candidaţii.

În aceste condiţii, anchetatorii a cerut stabilirea unor pedepse în cazul celor patru inculpaţi achitaţi de către instanţa de fond.

Avocaţii au arătat, pe rând, că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii din acest dosar nu sunt dovedite de probele aduse de anchetatori şi că, în cazul acestora, se impune achitarea.

Apărătorul unuia dintre inculpaţi a arătat, astfel, că posturile despre care acuzarea spune că au fost ocupate ilegal erau „posturi în plată”, explicând că statul român plătea practic bani pentru acestea.

În replică, procurorul a arătat că toate ordinele şi derogările ce s-au făcut pentru susţinerea acelor concursuri „s-au făcut, în mod clar, pentru favorizarea unor persoane”.

În ultimul cuvânt, tot inculpaţi au arătat că au vechime şi experienţă în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), iar unul singur a admis că nu a văzut şi nu a citit în detaliu rapoartele pe care le-a semnat.

Marian Grigoroiu le-a arătat judecătorilor că activează în MAI de 35 de ani, fiind angajat încă de la vârsta de 18 ani în această structură. El a arătat că începe munca la 7 dimineaţa şi că iese de la serviciu în jurul orelor 20:00-21:00. „Ştiu că nimic nu mă exonerează de răspundere, dar vă spun, omeneşte, că nu am putut să văd acele rapoarte”, le-a arătat Grigoroiu judecătorilor.

Instanţa supremă a rămas în pronunţare în acest caz, decizia pe care o va lua completul de cinci judecători urmând să fie definitivă.

În 7 mai, ICCJ a hotărât pedepse de cel mult un an de închisoare cu suspendare şi amenzi administrative în dosarul angajărilor ilegale din MAI, decizia nefiind însă definitivă.

Instanţa supremă a respins atunci cererea formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă ICCJ de schimbare a încadrării juridice dată faptei inculpatului Antonescu Olimpiodor prin rechizitoriul din infracţiunea de neglijenţă în serviciu în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. Fostul inspector general al Jandarmeriei Române a fost astfel achitat pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu.

Adrian Pătraşcu, fost director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Constantin Baci, fost secretar general al MAI, a primit opt luni de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi infracţiune.

Ion Valentin Opriţescu, fost director general al Direcţiei Generale Financiare din MAI, a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, tot pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Nicolaie Gheorghe Rugină, fostul prim-adjunct al lui Olimpiodor Antonescu, a fost achitat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. Împotriva lui Rugină a fost dictată, în schimb, o amendă administrativă de 1.000 de lei.

Tot o amendă administrativă, de 800 de lei, a fost dictată împotriva lui Marian Valentin Grigoroiu, fost director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, care a fost achitat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la fals intelectual.

În acelaşi dosar, a fost achitat şi Constantin Stoleriu, fost ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Totodată, ICCJ a respins ca nefondată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Procurorii Parchetului ICCJ ceruseră condamnarea lui Constantin Baci şi a lui Adrian Pătraşcu la pedepse cu executare, precum şi pedepse cu suspendare pentru ceilalţi inculpaţi, în timp ce apărarea a cerut achitarea.

În iulie 2011, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au trimis în judecată pe Olimpiodor Antonescu, fostul inspector general al Jandarmeriei Române, acuzat de neglijenţă în serviciu şi pe Nicolaie Gheorghe Rugină, fostul său prim-adjunct, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual.

În acest dosar sunt judecaţi şi Constantin Baci, fost secretar general în MAI, Adrian Pătraşcu, fost director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, şi Ion Valentin Opriţescu, fost director general al Direcţiei Generale Financiare din MAI, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Constantin Stoleriu, fost ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice şi pe Marian Valentin Grigoroiu, fost director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la fals intelectual.

Potrivit procurorilor, în toamna anului 2010, în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au fost deblocate posturi „în scopul exclusiv al angajării ilegale a patru persoane”, una direct într-o funcţie de autoritate publică din MAI şi celelalte trei pe funcţii de ofiţeri.

SURSA: România Liberă

Comisia Europeană confirmă oficial faptul că raportul pe justiţie din cadrul MCV va fi prezentat în ianuarie

STIRI 17 decembrie 2012 Scrie un comentariu

Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE), a confirmat luni pentru Agerpres că raportul pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) va fi prezentat de executivul comunitar în luna ianuarie, fără a preciza însă un calendar în acest sens.ue

Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că în luna ianuarie va avea loc o nouă vizită a CE privind raportul MCV, punctând că ar putea reveni problema că parlamentul se opune cercetării unor politicieni pe care Parchetul vrea să-i ancheteze.

‘În vederea raportului pe justiţie cu tot ce presupune aceasta, inclusiv auxiliari (avocatură), începând cu 11 ianuarie sau 11-12 ianuarie, vom avea o nouă vizită a Comisiei Europene. În modul cel mai sincer vă spun că mă îngrijorează faptul că avem restanţe parlamentare – şi nu vreau să le numesc, le ştiţi foarte bine. S-ar putea să revină problema de acum doi ani când în raport aveam menţiuni despre faptul că parlamentul se opune anchetării unor politicieni pe care parchetul vrea să-i ancheteze, nu să-i aresteze. Acest punct v-aş ruga să-l aveţi în atenţie ca o prioritate zero a viitorului parlament, dincolo de validarea guvernului”, a spus şeful statului.

Este pentru prima dată când Comisia Europeană confirmă în mod oficial faptul că raportul suplimentar din cadrul MCV va fi prezentat în ianuarie, după ce până în prezent executivul comunitar a preferat să reitereze public cel puţin în două rânduri termenul comunicat în iulie pentru publicarea acestuia, respectiv până la finalul lui 2012. Conform unor surse europene, motivul amânării, care nu a fost niciodată făcut public în mod oficial de CE, ar fi faptul că înainte de publicarea raportului trebuia să aibă loc o misiune de evaluare după alegeri, care însă nu putea să vină în România înainte de formarea unui guvern şi votarea lui de către parlament. Premierul Victor Ponta a fost nominalizat luni premier de către preşedintele Traian Băsescu şi guvernul său ar putea primi girul parlamentului până la finalul săptămânii.

A doua zi după alegerile de la 9 decembrie, purtătorul de cuvânt al CE Alejandro Ulzurrun de Asanza y Munoz a spus că raportul privind progresele din justiţie ale României din cadrul MCV va ţine cont de ceea ce va urma după alegerile parlamentare din România, în funcţie de care va fi stabilită şi data publicării acestuia.

‘Cum am precizat în vară, Comisia va da publicităţii raportul său care analizează progresele făcute de România după luna iulie. În acest raport va fi important să fie luată în considerare urmarea alegerilor de duminică şi data publicării raportului va fi determinată exact de ce va urma după alegeri. Deci nu pot furniza o dată exactă pentru raport pentru că trebuie luată în calcul urmarea alegerilor’, a declarat Alejandro Ulzurrun de Asanza y Munoz.

Întrebat dacă CE mai are timp să dea publicităţii raportul din cadrul MCV în acest an, în condiţiile în care săptămâna viitoare are loc ultima întrunire a Colegiului comisarilor, purtătorul de cuvânt al executivului comunitar a spus la 10 decembrie că nu poate comenta în acest moment asupra unei schimbări a datei publicării raportului. ‘Vom vedea ce urmează după alegeri şi în funcţie de asta vom lua o decizie privind data publicării raportului’, a adăugat el.

SURSA: AGERPRES

CEDO: România plătește 8.000 de euro pentru că nu a acordat concediu parental

STIRI 17 decembrie 2012 Comentarii: 3

Un cetățean român urmează să primească 8.000 de euro de la statul român, drept despăgubiri morale, după o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), având în vedere faptul că i-a fost refuzat concediul parental.
cedo
Gabriel Hulea, un român din Bacău, era electrician în armată când s-a născut al doilea copil al său, în 2001, iar soția sa a fost în concediu pentru îngrijirea copilului timp de 10 luni, după care s-a întors la serviciu pentru a rămâne în continuare titular al postului.

În septembrie 2002, românul a solicitat concediul parental, însa Ministerul Apărării Naționale i-a refuzat de mai multe ori cererea, deoarece acest concediu era rezervat doar femeilor.

Bărbatul s-a adresat și instanței prin intermediul avocaților săi, fiind de asemenea refuzat, iar Curtea Constituțională a fost sesizată și a constatat că legea cu pricina încalcă principiile egalității în fața legii și este discriminatorie din punct de vedere sexual.

Pe 16 martie 2005, însă, apelul lui Hulea a fost respins definitiv.

Românul a făcut astfel plângere la CEDO, avocatul său reclamând chiar faptul că refuzul concediului reprezintă o discriminare pe bază de sex, iar în acest caz a fost constatată încălcarea articolului care interzice discriminarea, dar și a celui privitor la viața privată și de familie.

În acest sens, CEDO a dispus plata a 8.000 de euro, pentru prejudiciul moral adus.

Decizia CEDO nu este finală, ea putând fi contestată și apoi judecată de Marea Camera.

SURSA: ziare.com

Transparency International cere instanțelor să respecte dreptul la informare al cetățenilor

STIRI 17 decembrie 2012 Un comentariu

tansparency internationalCu ocazia zilei internaționale a „dreptului de a ști”, Transparency International România a lansat cea de a doua ediție a Raportului privind modul în care instanțele si parchetele din România respectă dreptul de acces la informații de interes public.

„Raportul a fost realizat în baza unui proces de monitorizare derulat în lunile aprilie – iulie 2012, și pune în evidență o realitate îngrijorătoare – Deși în România dreptul de a ști este considerat drept constituțional, iar legea specială este în vigoare de mai bine de 12 ani, multe instante și parchete din România refuză să pună la dispoziția cetățenilor informații elementare cum ar fi datele de contact ale biroului de relații cu publicul sau informații despre localizarea registraturii în cadrul instituției”, se arata într-un comunicat remis Ziare.com de TI-Romania.

Realizatorii raportului spun că doar pentru o „categorie minoritară de instanțe și parchete” legea este obligatorie atât în litera cât și în spiritul ei, acestea înțelegând sa dea curs solicitărilor de informații de interes public „în mod complet și corect, și mai ales cu celeritate”.

TI-Romania salută exemplele de normalitate și solicită celorlaltor instanțe sau parchete să ia exemplul colegilor, care aplică aceeași lege ca si domniile lor, și să respecte și aplice legea cu bună credință, în litera și spiritul său, având în vedere că respectarea legii în România nu prea e facultativă.

De altfel, de la apariția Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, corpul avocațial a militat pentru punerea sa în aplicare în mod corect și fără echivoc. Numărul mare de dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești cu privire la obligarea instituțiilor statului de a furniza acest gen de informații, nu face decât să întărească observațiile Transparency International si ale avocaților români.

SURSA: ziare.com

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe