Arhive pe etichete: avocat bucuresti

Interviu cu Rovana Plumb pentru Gândul pe tema aplicării timbrului de mediu

Românii vor plăti timbrul de mediu după noua formulă propusă de Ministerul Mediului la sfârşitul lunii martie, a declarat ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, într-un interviu pentru      Gtimbru mediu 2ândul în care a răspuns la mai multe întrebări despre cum se va aplica noua taxă.

Ministrul Mediului va prezenta astăzi în şedinţa Guvern noua formulă de calcul pentru timbrul de mediu care, pe lângă calculul emisiilor de CO2 produse de autoturism, va cuprinde şi diferenţierea la plată dintre maşinile pe benzină şi cele pe motorină.

Cele mai importante declaraţii ale ministrului:

– Timbrul de mediu va intra în vigoare cel mai devreme în cursul lunii martie – sfârşitul lunii martie.

– Cum justifică Rovana Plumb introducerea unei noi formule de calcul pentru taxa auto

– Timbrul de mediu ţine cont de puterea de cumpărare a românilor

– Ministerul Mediului are pe rol 300.000 de procese pentru restituirea taxei auto

– Banii încasaţi din taxa auto sunt mai puţini decât cei pe care guvernul trebuie să-i restituie şoferilor care au dat statul în judecată

– Se majorează valoarea voucherelor pentru programul Rabla

INTERVIUL, PE LARG

Gândul: De ce o nouă schimbare pentru încasarea taxei auto, denumită acum timbru de mediu?

Rovana Plumb: Pentru că un produs care vine dintr-un alt stat membru nu poate avea regim juridic diferit faţă de un produs existent pe piaţa internă a unui alt stat membru, aşa cum se întâmpla la noi. Legea spunea aşa: toate persoanele fizice sau juridice care achiziţionează maşini rulate de pe piaţa UE plătesc taxă auto. Toate persoanele care cumpără maşini de pe piaţa internă nu plătesc taxa auto. Aici a apărut încălcarea articolului 110 privind discriminarea din tratatul de funcţionare al UE, cu toate interpretările jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie în ceea ce priveşte cele două cazuri Tatu şi Nisipeanu.

Prin timbrul de mediu va exista acelaşi regim juridic atât pentru maşinile achiziţionate în România, cât şi pentru cele cumpărate dintr-un alt stat membru. Indiferent cum le-au achiziţionat, şoferii plătesc la tranzacţionare acest timbru de mediu, care nu face diferenţierea că maşina este adusă din afară sau este cumpărată de pe piaţa muncii.

Câte procese are Ministerul Mediului pentru taxa auto încasată de la şoferii care au plătit taxa auto la înmaticularea maşinilor aduse din alte state?

Cred că sunt vreo 300.000 de procese.

Când va intra în vigoare noul timbrul de mediu?

Ar putea să intre în vigoare undeva în cursul lunii martie – sfârşitul lunii martie. Sperăm să adoptăm legea la următoarea şedinţă de Guvern. Dar vor exista câteva termene tranzitorii, este posibil să avem nevoie şi de norme de reglementare.

Am primit o serie de cereri de clarificări la Ministerul Mediului cum că n-ar exista norme metodologice pentru noua lege, dar nu are cum să existe din moment ce nu a fost adoptată.

Până atunci, avem în vigoare Legea nr 9/2012 după care se plăteşte taxa auto. Mulţi au înţeles că taxa auto s-a suspendat, dar în 2012 a fost suspendat un singur articol din legea taxei auto – acela privind neplata taxei auto pentru tranzacţiile interne- în rest legea a funcţionat.

Prin timbrul de mediu maşinile Euro 1, Euro 2 sau non Euro, care teorectic sunt mai poluante, plătesc mai puţin. Cum aţi ajuns la acest lucru?

Evaluările pe care l-am făcut pentru maşinile cu tehnologii învechite existente deja pe piaţa naţională, care pot polua mai mult sau mai puţin, dar care se apropie de sfârşitul ciclului de viaţă şi se transformă în deşeu, arată că dacă ridici taxa înseamnă că blochezi mobilitatea lor pe piaţa internă.

Deci pentru a se evita blocajul pe piaţa internă a acestor autoturisme, am ţinut cont de acest lucru pentru a nu avea o taxă aberant de mare care nu ar conduce decât la un blocaj pe piaţa internă. Producătorii şi importatorii de maşini spun că prin noul timbru de mediu piaţa auto va scădea. Asta pentru că maşinile noi au taxe mai mari decât cele poluante. În cadrul dezbaterilor publice ei s-au arătat nemulţumiţi de acest lucru.

Am ţinut cont în urma dezbaterilor publice de toate propunerile care au fost făcute fie de asociaţii, fie de producători, fie de importatori, astfel încât să avem o abordare unitară.

Timbrul de mediu ţine cont de protejarea mediului pe de o parte prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon, iar pe de altă de părerea producătorilor care susţin atât reducerea emisiilor, cât şi înnoirea parcului auto prin care se vor menţine locurile de muncă. Cel de-al treilea pilon de care am ţinut cont este puterea de cumpărare a românilor.

Pentru că am spus că dacă vom aduce un nou concept clar şi european în ceea ce priveşte timbrul de mediu, atunci el va trebui să ţină cont pe de o parte de reducerea emisiilor de carbon, dar şi de puterea de cumpărare a românilor.

Cu cât creşte timbrul de mediu comparativ cu taxele actuale?

Tot ceea ce înseamnă Euro 6, maşinile electrice şi maşinile hybrid nu vor plăti timbrul de mediu. În ceea ce priveşte tehnologiile Euro 5 nivelul taxei va fi asemănător cu nivelul taxei actuale. Iar la Euro 3 şi Euro 4 timbrul de mediu va avea valoare mai mare cu 10-15 % faţă de nivelul taxei actuale.

Ce am adus nou în urma dezbaterii publice este diferenţierea timbrului de mediu pentru maşinile care utilizează benzină şi cele care utilizează motorină.

Practic, la motorină s-a ţinut cont de faptul că în afară de emisiile de dioxid de carbon apar într-un cuantum mult mai mare emisii de alte noxe care conduc la un grad de poluare mai mare, pentru care se va plăti în plus. Principalul element de care noi am ţinut cont este gradul de emisii în contextul poluării.

V-aţi consultat cu specialiştii de la Comisia Europeană pentru noua formulă timbrului de mediu?

Nu pot să spun că a existat o consultare, pentru că nu există o procedură în acest sens. Timbrul de mediu nu face obiectul unei directive europene. Deci consultarea comisiei nu poate fi decât una de a cere un punct de vedere să spunem informal, pentru că nu prevede procedura o astfel de consultare.

Procedura prevede ca atunci când aplici o astfel de legislaţie într-un stat membru este să respecţi normele şi principiile de bază ale Uniunii Europene, care sunt general valabile pentru domeniul pe care vrei să-l legiferezi.

Însă, Comisia a comunicat în decembrie 2012 că are în vedere ca pe parcursul anului 2013, pe principiul consolidării fiscal, să discute despre anumite reglementări în domeniul autoturismelor.

Este vorba de o directivă care a fost propusă încă din 2005, care prevede taxarea automobilelor şi care nu a fost adoptată până în prezent. Şi faţă de care statele membre au avut puncte de vedere total diferite şi divergente uneori. Însă acum se reiau discuţiile pe această directivă.

Înseamnă că în funcţie de prevederile directive veţi schimba din nou timbrul de mediu?

De obicei perioada de adoptare a unei directive durează cam cinci ani de zile. Dar prin noul timbru de mediu noi am venit în spiritual discuţiilor, principiilor şi contextului european al taxării emisiilor de dioxid de carbon şi în zona de autoturisme, astfel încât am creat un nou concept care să conducă la reducerea emisiilor dioxid de carbon pe de o parte, iar pe de altă parte să constituie acel element care să ducă la înnoirea parcului auto.

Mulţi dintre şoferii care îşi cumpărau maşini second hand mergeau să le înmatriculeze în Bulgaria. Ce le transmiteţi acestor şoferi?

Ce pot să le transmit este că am încercat să venim cu o formulă care să fie sustenabilă şi care să nu mai bulverseze atât producătorii, cât şi importatorii, dar şi cetăţenii.

Cum vor fi folosiţi banii strânşi din timbrul de mediu?

Acum veniturile obţinute de la taxa auto se duc la Administraţia Fondului de Mediu, care finanţează diversele programe din domeniul mediului, precum Rabla sau Casa Verde.

Dar din cauza greşelilor de până acum privind taxele pentru autoturisme, prioritatea zero cu aceşti bani va fi achitarea către cetăţeni a taxei încasate ilegal, ceea ce reprezintă aproape trei sferturi din bugetul fondului de mediu.

Împreună cu ministerul de Finanţe şi cu cel de Justiţiei vrem să găsim o formulă astfel încât această taxă încasată ilegal să poată fi dată înapoi.

De exemplu, în ianuarie 2013 veniturile din colectarea taxei auto au fost doar de 14 milioane de lei, în timp ce restituierea banilor a fost de 19 milioane de lei. Diferenţa de 5 milioane de lei trebuie să fie plătită către cetăţeni. Încercăm să găsim cea mai bună formulă pentru a da banii înapoi.

În aceste condiţii cum va fi programul Rabla?

Va avea un nou concept – pe care încă îl definim în momentul de faţă. Pentru că nu funcţionează cum trebuie. Luăm în calcul ca voucher-ul primit pentru casarea maşinii să ajungă direct la cetăţean şi să fie majorat. La cât va ajunge valoarea unui voucher e greu de spus, că va fi 1.500 euro – 2.000 euro e greu de spus, trebuie să facem nişte analize temeinice. Va fi un concept eco care înlocuieşte programul Rabla şi care vizează maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2.

Cum timbrul de mediu va fi mai mic pentru non-euro, Euro 1 şi Euro 2 de ce ar mai merge proprietarul unui astfel de autoturism să-şi caseze maşina?

Pe parcursul programării multianuale sunt convinsă că vom găsi acele formule prin care să-i determinăm pe acei cetăţeni care au rable să aibă posibilitatea şi să opteze pentru achiziţionarea unei maşini cu o tehnologie nouă mai puţin poluantă. Sigur că nu va fi posibil pentru toate cele un million de maşini mai vechi de 15 ani, câte sunt în parcul auto.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: gandul.info

Preşedintele a promulgat ordonanţa privind creşterea pensiilor!

Preşedintele Traian Băsescu a semnat ieri, 12 februarie 2013, decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform unui comunicat de presă publicat pe pagina de internet a Preşedinţiei. Prin această ordonanţă se stabileşte valoarea punctului de pensie pentru anul 2013 la 762,1 lpunct de pensieei.

Varianta de proiect a actului normativ (PL5/2013) a fost adoptată de Camera Deputaţilor în cadrul şedinţei susţinute în data de 29 ianuarie 2013, cu 307 voturi „pentru”, 2 „împotriva” şi 4 abţineri, ulterior devenind Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2013.

Actul legislativ, publicat în Monitorul Oficial nr. 53/2013, prevede modificarea modalităţii de calcul a valorii punctului de pensie, precum şi valoarea acestuia în anul 2013, respectiv 762,1 lei.

* Ce modificări prevede ordonanţa de urgenţă?

Potrivit noilor reglementări, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. În forma actuală a legii, referirea se face la „rata inflaţiei”, nu la „rata medie anuală a inflaţiei”, aşa cum era precizat anterior.

Totodată, este inclusă o nouă prevedere, conform căreia, începând cu anul 2013, indicatorii menţionaţi anterior, utilizaţi la stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul următor, sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

În cazul în care unul dintre indicatori are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. Dacă ambii indicatori au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

Ordonanţa de urgenţă prevede modificări şi la nivelul articolului 170 din Legea pensiilor publice. Astfel, pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.

Totodată, începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

De reţinut faptul că indicele de corecție se aplică o singură dată, la deschiderea inițială a drepturilor de pensie.

Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecție reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.

Anul acesta, valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei, iar indicele de corecţie este de 1,06. Acest indice de corecţie se aplică şi punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011, şi anume asupra  punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna ianuarie 2013, când a intrat în vigoare ordonanţa de urgenţă a Guvernului.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: legestart.ro

Evaziunea fiscală, fenomen îngrijorător pentru România

Preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, Georgian Pop, a declarat, marţi, după audierea directorului Serviciului, George Maior, că evaziunea fiscală este un fenomen îngrijorător pentru România, în condiţiile în care nivelul evaziunii este mult peste cel mediu din UE.evaziune

„Evaziunea fiscală este un fenomen îngrijorător pentru România, iar dacă ne uităm, comparativ, evaziunea fiscală din România este mult peste nivelul mediu din UE. Adăugând şi criza economică, cu siguranţă combaterea evaziunii şi creşterea încasărior bugetare reprezintă o prioritate”, a spus Georgian Pop, după audierea lui Maior, arătând că acest punct de vedere este unul personal, care nu implică Comisia.

El a arătat că, din punctul său de vedere, la nivelul anului 2013 este necesară găsirea unor formule care să facă în aşa fel încât cooperarea inter-instituţională în acest domeniu să fie mult mai eficientă.

„Informaţii sunt multe. Dacă o să reuşim ca aceste informaţii să le transformăm în decizie politică şi în acţiune instituţională, eu cred că într-un timp relativ scurt creşterea încasărilor bugetare din combaterea acestui fenomen va fi una semnificativă”, a spus Georgian Pop, arătând că i se pare nefiresc ca o informaţie pertinentă furnizată de Serviciu să nu fie valorificată.

El a precizat că Maior a prezentat evoluţiile din zona securităţii naţionale şi a posibilelor tendinţe pentru anul 2013, abordând chestiuni chestiuni legate inclusiv de evaziunea fiscală.

La rândul său, directorul SRI, George Maior, a spus că a menţionat în cadrul audierilor şi aspecte fundamentale legate de securitatea economică, securitatea energetică, corupţia la nivel strategic, care sunt avute în vedere de misiunile Serviciului şi activitatea sa curentă.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: mediafax

CCR dezbate astăzi sesizarea PDL privind Legea bugetului de stat pe 2013

Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea Partidului Democrat Liberal privind Legea bugetului de stat pe 2013, după ce a preschimbat termenul stabilit iniţial din 20 februarie înbuget 13 februarie, au confirmat, reprezentanţi ai CCR.

Preschimbarea termenului de judecată a fost cerută de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor care a invocat urgenţa intrării în vigoare a actului normativ.

PDL a contestat, pe 8 februarie, la Curtea Constituţională Legea bugetului de stat pe 2013, invocând în sesizare trei argumente legate de nerespectarea procedurilor parlamentare în cursul dezbaterilor la buget din plenul reunit al celor două Camere şi un argument legat de lipsa de predictibilitate a bugetului pe 2013, după cum declara deputatul Andreea Paul, vicepreşedinte PDL.

„PDL a depus la Curtea Constituţională o sesizare legată de trei aspecte de încălcare gravă, procedurală, în adoptarea bugetului de stat, invocând şi un alt argument, de fond. Cele trei argumente de încălcare procedurală gravă ţin de absenţa amendamentelor pe care membrii PDL le-au depus în comisie, iar acestea nu s-au regăsit în raportul final al Comisiei de buget-finanţe. Al doilea argument ţine de absenţa Statutului parlamentarilor pe baza căruia se fundamentează bugetele Camerei Deputaţilor şi Senatului. Al treilea argument procedural ţine de lipsa cvorumului, lucru care a fost evident la adoptarea bugetului în noaptea trecută (noaptea de 6 spre 7 februarie – n.r.). Al patrulea argument, care este unul de fond, ţine de lipsa de predictibilitate fiscală pe care s-a fundamentat bugetul pentru anul 2013”, susţinea vicepreşedintele PDL.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Curtea de Apel București a dat câștig de cauză BCR într-un dosar privind comisionul de administrare

Curtea de Apel Bucureşti a anulat o decizie a Tribunalului care elimină din contractele a 130 de clienţi BCR comisionul de administrare şi de urmărire riscuri.comision

Un proces început în 2010 între un grup de clienţi şi BCR a trecut într-o nouă fază. De această dată, câştig de cauză au avut avocaţii băncii care au convins judecătorii Curţii de Apel să întoarcă dispoziţiile Tribunalului.

Cei 130 de clienţi obţinuseră, în primă fază, eliminarea comisionului de administrare din contracte. Curtea de Apel nu a fost însă de acord. Mai mult, potrivit soluţiei postate pe site-ul Curţii de Apel, clienţii sunt obligaţi la plata unor cheltuieli de judecată în valoare de 200.000 de lei.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSĂ: infolegal.ro

Sechestru asigurător asupra veniturilor din salarii aflate în conturi

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că dispoziţiile art. 409 alin. (1) C. proc. csechestru asiguratoriv. (potrivit cărora salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii şi b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii decât sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. Deci, veniturile obţinute de debitor cu caracter periodic (regulat) sunt parţial insesizabile, dar aceasta vizează doar situaţia urmăririi silite a acestor venituri pe calea popririi, care presupune indisponibilizarea sumelor datorate ce vor fi plătite în viitor debitorului. În speţă, însă, Înalta Curte a constatat existenţa unor sume de bani aflate în conturile inculpatului, reprezentând salarii şi venituri realizate anterior instituirii sechestrului asigurător, faţă de care Înalta Curte a statuat că pot fi indisponibilitate în totalitate prin instituirea sechestrului asigurător, dispoziţiile art. 409 alin. (1) C. proc. civ. fiind fără relevanţă în cauză. Înalta Curte a mai precizat că acceptarea unei soluţii contrare i-ar încuraja pe toţi infractorii să se bucure nestingheriţi de produsul infracţiunii comise, ştiind că oricum veniturile din muncă realizate anterior şi economisite nu ar putea fi sechestrate decât în parte. (Decizia nr. 1741 din data de 24 mai 2012 pronunţată în recurs de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect cerere de ridicare a sechestrului asigurător).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: juridice.ro

Raport al Curţii de Conturi: Direcţii de asistenţă socială din Bucureşti au plătit indemnizaţii unor persoane decedate

Dcurtea de conturiirecţiile generale de asistenţă socială din unele sectoare din Bucureşti au efectuat plăţi de ajutoare sociale pe numele unor persoane decedate, potrivit Raportului finanţelor publice locale pe 2011, elaborat de Curtea de Conturi.

De exemplu, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6 a achitat nelegal suma de 18 mii lei, reprezentând drepturi ale persoanelor cu handicap şi indemnizaţii de însoţitor acordate unor persoane decedate.

Şi în sectorul 4 inspectorii Curţii de Conturi au descoperit plata nejustificată a sumei de 52 mii lei de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 4 pentru indemnizaţii de însoţitori acordate unor persoane cu handicap, ulterior datei decesului.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 2 a plătit suma de 110 mii lei, cu titlul de drepturi băneşti ale persoanelor cu handicap, în perioada 27 septembrie 2010 şi 31 decembrie 2011, unor familii sau reprezentanţii legali, după decesul persoanelor beneficiare.

“În timpul verificărilor, s-a recuperat suma de 66 mii lei şi a fost virată pe destinaţiile legale, iar pentru restul sumei au fost întreprinse măsuri în vederea recuperării sumelor achitate nelegal”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Pe de altă parte, raportul menţionează nevirarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3 la bugetul de stat a sumei de 62 mii lei, reprezentând diferite tipuri de prestaţii sociale acordate persoanelor cu handicap, ulterior datei decesului acestora şi care au fost menţinute în conturi de mandat.

În timpul auditului suma a fost virată la buget, se menţionează în raport.

SURSA: gandul.info

Ambasadorul Olandei, interesat de calendarul implementării codurilor şi de demersurile pentru a asigura intrarea în vigoare la datele anunţate

Ambasadorul Olandei în România, Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, s-a arătat interesat joi, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, de calendarul implementării codurilor şi de demersurile MJ, pentru a asigura iolandantrarea în vigoare la datele anunţate.

Potrivit unui comunicat al MJ postat pe site-ul instituţiei, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a primit joi, vizita ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel.

„Ministrul Justiţiei a prezentat măsurile luate de Guvern în cursul anului trecut, precum şi pe cele planificate pentru acest an, în cadrul mai larg al Memorandumului privind pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri, adoptat în septembrie 2012. Cu privire la ultimul raport MCV, cei doi oficiali au discutat despre îmbunătăţirea laturii de cooperare care trebuie să caracterizeze legăturile dintre România şi Comisia Europeană, pe de o parte şi statele membre UE, pe de altă parte”, se arată în comunicat.

Sursa citată precizează că în acest context ambasadorul şi-a manifestat întreaga deschidere pentru derularea de proiecte de colaborare între cele două state, de natură a determina înregistrarea de progrese substanţiale în vederea îndeplinirii tuturor condiţionalităţilor MCV.

„Cu privire la perspectivele financiare, s-a agreat ideea ca justiţia să figureze printre domeniile beneficiare de fonduri europene. Realizarea unei infrastructuri solide a statelor membre UE este condiţionată de o bună infrastructura a sistemelor judiciare”, mai precizează MJ.

SURSA: agerpres

Situaţia căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi adopţiilor în lume

Căsătoria între persoane de acelaşi sex este în vigoare în zece state, dintre care majoritatea autorizează şi adopţia pentru cuplurile homosexuale.

OLANDA: după ce a creat în 1998 un parteneriat pentru homosexuali, Olanda a fhomoost primul stat care a permis căsătoria civilă, în aprilie 2001, pentru cuplurile de acelaşi sex. Obligaţiile şi drepturile soţilor sunt identice cu cele ale heterosexualilor, inclusiv cele privind adoptarea de copii.

BELGIA: căsătoriile între homosexuali sunt autorizate începând din iunie 2003. Cuplurile homosexuale au aceleaşi drepturi ca şi cuplurile heterosexuale, mai puţin în materie de filiaţie. Ele au obţinut în 2006 dreptul de a adopta.

SPANIA: căsătoria homosexuală a fost legalizată în iulie 2005. De asemenea, aceste cupluri, căsătorite sau nu, pot să adopte.

CANADA: legea privind căsătoria cuplurilor homosexuale şi dreptul de a adopta a intrat în vigoare în iulie 2005. Majoritatea provinciilor canadiene autorizau deja uniunea între persoane de acelaşi sex.

AFRICA DE SUD: în noiembrie 2006, Africa de Sud a devenit primul stat al Africii care a legalizat uniunea între două persoane de acelaşi sex prin „căsătorie” sau „parteneriat civil”. Aceste cupluri pot, de asemenea, să adopte.

NORVEGIA: o lege din ianuarie 2009 implementează egalitatea între homosexuali şi heterosexuali atât în ceea ce priveşte căsătoria şi adopţia, cât şi în privinţa beneficierii de o asistenţă în vederea fertilizării. Un parteneriat civil exista încă din 1993.

SUEDIA: pionieră în ceea ce priveşte dreptul la adopţie, Suedia permite, începând din mai 2009, cuplurilor homosexuale să se căsătoarească civil sau religios. Începând din 1995, acestea erau autorizate să se unească printr-un „parteneriat”.

PORTUGALIA: o lege de la 1 iunie 2010 a modificat definiţia căsătoriei, suprimând referinţa la „sex diferit”. Legea exclude dreptul la adopţie.

ISLANDA: legea care legalizează căsătoriile homosexuale a intrat în vigoare în iunie 2010. Începând din 1996, uniunile gay erau recunoscute, însă nu erau numite căsătorii. Adopţia este autorizată din 2006.

ARGENTINA: la 15 iulie 2010, Argentina a devenit primul stat care a autorizat căsătoria homosexuală în America Latină. Cuplurile homosexuale au acces la aceleaşi drepturi ca şi cele heterosexuale şi pot adopta.

Alte două ţări autorizează căsătoria între persoane de acelaşi sex, pe o parte a teritoriului lor, şi anume Statele Unite (Connecticut, Iowa, Massachusetts, New Hampshire, Vermont, New York, statul Washington, Maine, Maryland şi capitala Washington) şi Mexicul, în capitala federală, Mexico.

Alte ţări au adoptat legislaţii privind o uniune civilă care acordă drepturi mai mult sau mai puţin extinse homosexualilor, ca Danemarca (1989), Franţa (1999), Germania (2001), Finlanda (2002), Noua Zeelandă (2004), Marea Britanie (2005), Cehia (2006), Elveţia (2007), Uruguay, Columbia şi Irlanda (2011).

SURSA: mediafax

Hotărârea CEDO în cauza Vârtic împotriva României

În Monitorul Oficial nr. 38 din 17 ianuarie 2013 a fost publicată hotărârea din 10 iulie 2012 a CEDO în cauza Vârtic împotriva României.decizie cedo

La originea cauzei se află Cererea nr. 12.152/05 îndreptată împotriva României, prin care un cetăţean moldovean, domnul Ghennadii Vârtic (reclamantul) a sesizat Curtea la 30 martie 2005, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Circumstanţele cauzei

La 30 ianuarie 1996, reclamantul a fost arestat preventiv, fiind suspectat de comiterea infracţiunii de omor.

La 3 noiembrie 1998, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă cu închisoarea de 20 de ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor.

La 14 aprilie 1999, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de parchet şi a majorat pedeapsa reclamantului la 25 de ani de închisoare.

La 28 octombrie 1999, în faţa Curţii Supreme (în prezent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), reclamantul şi-a retras verbal recursul, după cum se poate observa din decizia instanţei. Conform acelei decizii, reclamantul a fost asistat de un avocat din oficiu, dar nu şi de un interpret. Hotărârea din 14 aprilie 1999 a rămas definitivă.

Reclamantul pretinde că, în timp ce se afla în Penitenciarul Jilava, erau 60 de persoane într-o celulă şi câte două sau 3 persoane erau nevoite să împartă un pat. Acesta a fost mutat de multe ori în celule diferite, toate fiind supraaglomerate.

Apa era contaminată şi avea viermi în ea, iar mâncarea era de o calitate foarte slabă. Aceasta a cauzat spitalizarea reclamantului pentru 10 zile în aprilie 1998, pentru enterocolită.

Încălzirea era foarte slabă în timpul iernii şi nu există ventilaţie în timpul verii. Jumătate dintre duşuri nu funcţionau şi din această cauză, precum şi din cauza supraaglomerării, era foarte dificil să facă duş.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie

Reclamantul s-a plâns de condiţiile detenţiei sale în penitenciarele Jilava şi Rahova, care încălcau art. 3 din Convenţie.

Cu privire la admisibilitate

Guvernul a declarat că plângerea cu privire la condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Rahova înainte de 9 februarie 1999 ar trebui respinsă ca fiind tardivă.

Curtea reiterează că art. 35 § 1 din Convenţie îi permite să analizeze o cauză numai dacă cererea a fost depusă în termen de 6 luni de la data deciziei definitive în procedura de epuizare a căilor de atac interne. Aceasta reaminteşte, de asemenea, că în cauzele în care există o situaţie continuă termenul de 6 luni curge de la data încetării situaţiei respective [a se vedea Koval împotriva Ucrainei (dec.) nr. 65.550/01, 30 martie 2004]. În prezenta cauză, în timpul detenţiei sale, reclamantul a fost deţinut în două penitenciare şi a fost transferat între acestea de mai multe ori.

Curtea reţine în continuare faptul că, anterior, a statuat că dacă transferul reclamatului de la un stabiliment la altul nu i-a schimbat în niciun fel circumstanţele, este vorba de o situaţie continuă (Seleznev împotriva Rusiei, nr. 15.591/03, pct. 36, 26 iunie 2008).

Curtea observă că reclamantul s-a plâns în mod constant de condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Rahova, care par să fie în esenţă identice. Plângerile lui nu sunt legate de un eveniment anume, ci privesc tot ansamblul de probleme referitoare la condiţiile sanitare, temperatura din celule, supraaglomerarea şi aşa mai departe, care l-au afectat în cursul întregii perioade de detenţie. Rezultă că detenţia reclamantului în penitenciarele Jilava şi Rahova poate fi privită ca o situaţie continuă. În consecinţă, Curtea respinge excepţia Guvernului.

Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 a) din Convenţie. De asemenea, constată că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil.

Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenţiei

Reclamantul a formulat capete de cerere în temeiul art. 3,art. 5 § 1 (c), art. 5 § 3, art. 6 §§ 1–3, art. 13,art. 8,art. 14,art. 34 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.

Cu toate acestea, având în vedere toate elementele de care dispune şi în măsura în care este competenţa să se pronunţe în legătură cu aspectele vizate de plângere, Curtea constată că acestea nu indică nicio încălcare a drepturilor şi a libertăţilor stabilite în Convenţie sau în protocoalele la aceasta.

Rezultă că această parte a cererii este în mod vădit nefondată şi trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi art. 35 § 4 din Convenţie.

Astfel, Curtea, în unanimitate:

1. declară admisibile capetele de cerere privind art. 3, în măsura în care se referă la condiţiile materiale de detenţie în penitenciarele Jilava şi Rahova, iar celelalte capete de cerere, inadmisibile;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 3 din Convenţie;

3. hotărăşte:

că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitivă a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume care trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:

– 12.000 EUR (douăsprezece mii euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

– 350 EUR (trei sute cincizeci euro), plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamant cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată.

SURSĂ: infolegal.ro

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe