Evaziunea fiscală, fenomen îngrijorător pentru România

STIRI 13 februarie 2013 Comentarii: 2

Preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, Georgian Pop, a declarat, marţi, după audierea directorului Serviciului, George Maior, că evaziunea fiscală este un fenomen îngrijorător pentru România, în condiţiile în care nivelul evaziunii este mult peste cel mediu din UE.evaziune

„Evaziunea fiscală este un fenomen îngrijorător pentru România, iar dacă ne uităm, comparativ, evaziunea fiscală din România este mult peste nivelul mediu din UE. Adăugând şi criza economică, cu siguranţă combaterea evaziunii şi creşterea încasărior bugetare reprezintă o prioritate”, a spus Georgian Pop, după audierea lui Maior, arătând că acest punct de vedere este unul personal, care nu implică Comisia.

El a arătat că, din punctul său de vedere, la nivelul anului 2013 este necesară găsirea unor formule care să facă în aşa fel încât cooperarea inter-instituţională în acest domeniu să fie mult mai eficientă.

„Informaţii sunt multe. Dacă o să reuşim ca aceste informaţii să le transformăm în decizie politică şi în acţiune instituţională, eu cred că într-un timp relativ scurt creşterea încasărilor bugetare din combaterea acestui fenomen va fi una semnificativă”, a spus Georgian Pop, arătând că i se pare nefiresc ca o informaţie pertinentă furnizată de Serviciu să nu fie valorificată.

El a precizat că Maior a prezentat evoluţiile din zona securităţii naţionale şi a posibilelor tendinţe pentru anul 2013, abordând chestiuni chestiuni legate inclusiv de evaziunea fiscală.

La rândul său, directorul SRI, George Maior, a spus că a menţionat în cadrul audierilor şi aspecte fundamentale legate de securitatea economică, securitatea energetică, corupţia la nivel strategic, care sunt avute în vedere de misiunile Serviciului şi activitatea sa curentă.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: mediafax

CCR dezbate astăzi sesizarea PDL privind Legea bugetului de stat pe 2013

STIRI 13 februarie 2013 Comentarii: 6

Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea Partidului Democrat Liberal privind Legea bugetului de stat pe 2013, după ce a preschimbat termenul stabilit iniţial din 20 februarie înbuget 13 februarie, au confirmat, reprezentanţi ai CCR.

Preschimbarea termenului de judecată a fost cerută de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor care a invocat urgenţa intrării în vigoare a actului normativ.

PDL a contestat, pe 8 februarie, la Curtea Constituţională Legea bugetului de stat pe 2013, invocând în sesizare trei argumente legate de nerespectarea procedurilor parlamentare în cursul dezbaterilor la buget din plenul reunit al celor două Camere şi un argument legat de lipsa de predictibilitate a bugetului pe 2013, după cum declara deputatul Andreea Paul, vicepreşedinte PDL.

„PDL a depus la Curtea Constituţională o sesizare legată de trei aspecte de încălcare gravă, procedurală, în adoptarea bugetului de stat, invocând şi un alt argument, de fond. Cele trei argumente de încălcare procedurală gravă ţin de absenţa amendamentelor pe care membrii PDL le-au depus în comisie, iar acestea nu s-au regăsit în raportul final al Comisiei de buget-finanţe. Al doilea argument ţine de absenţa Statutului parlamentarilor pe baza căruia se fundamentează bugetele Camerei Deputaţilor şi Senatului. Al treilea argument procedural ţine de lipsa cvorumului, lucru care a fost evident la adoptarea bugetului în noaptea trecută (noaptea de 6 spre 7 februarie – n.r.). Al patrulea argument, care este unul de fond, ţine de lipsa de predictibilitate fiscală pe care s-a fundamentat bugetul pentru anul 2013”, susţinea vicepreşedintele PDL.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Curtea de Apel București a dat câștig de cauză BCR într-un dosar privind comisionul de administrare

STIRI 10 februarie 2013 Un comentariu

Curtea de Apel Bucureşti a anulat o decizie a Tribunalului care elimină din contractele a 130 de clienţi BCR comisionul de administrare şi de urmărire riscuri.comision

Un proces început în 2010 între un grup de clienţi şi BCR a trecut într-o nouă fază. De această dată, câştig de cauză au avut avocaţii băncii care au convins judecătorii Curţii de Apel să întoarcă dispoziţiile Tribunalului.

Cei 130 de clienţi obţinuseră, în primă fază, eliminarea comisionului de administrare din contracte. Curtea de Apel nu a fost însă de acord. Mai mult, potrivit soluţiei postate pe site-ul Curţii de Apel, clienţii sunt obligaţi la plata unor cheltuieli de judecată în valoare de 200.000 de lei.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSĂ: infolegal.ro

Sechestru asigurător asupra veniturilor din salarii aflate în conturi

STIRI 9 februarie 2013 Scrie un comentariu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că dispoziţiile art. 409 alin. (1) C. proc. csechestru asiguratoriv. (potrivit cărora salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii şi b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii decât sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. Deci, veniturile obţinute de debitor cu caracter periodic (regulat) sunt parţial insesizabile, dar aceasta vizează doar situaţia urmăririi silite a acestor venituri pe calea popririi, care presupune indisponibilizarea sumelor datorate ce vor fi plătite în viitor debitorului. În speţă, însă, Înalta Curte a constatat existenţa unor sume de bani aflate în conturile inculpatului, reprezentând salarii şi venituri realizate anterior instituirii sechestrului asigurător, faţă de care Înalta Curte a statuat că pot fi indisponibilitate în totalitate prin instituirea sechestrului asigurător, dispoziţiile art. 409 alin. (1) C. proc. civ. fiind fără relevanţă în cauză. Înalta Curte a mai precizat că acceptarea unei soluţii contrare i-ar încuraja pe toţi infractorii să se bucure nestingheriţi de produsul infracţiunii comise, ştiind că oricum veniturile din muncă realizate anterior şi economisite nu ar putea fi sechestrate decât în parte. (Decizia nr. 1741 din data de 24 mai 2012 pronunţată în recurs de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect cerere de ridicare a sechestrului asigurător).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: juridice.ro

Raport al Curţii de Conturi: Direcţii de asistenţă socială din Bucureşti au plătit indemnizaţii unor persoane decedate

STIRI 9 februarie 2013 Comentarii: 2

Dcurtea de conturiirecţiile generale de asistenţă socială din unele sectoare din Bucureşti au efectuat plăţi de ajutoare sociale pe numele unor persoane decedate, potrivit Raportului finanţelor publice locale pe 2011, elaborat de Curtea de Conturi.

De exemplu, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6 a achitat nelegal suma de 18 mii lei, reprezentând drepturi ale persoanelor cu handicap şi indemnizaţii de însoţitor acordate unor persoane decedate.

Şi în sectorul 4 inspectorii Curţii de Conturi au descoperit plata nejustificată a sumei de 52 mii lei de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 4 pentru indemnizaţii de însoţitori acordate unor persoane cu handicap, ulterior datei decesului.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 2 a plătit suma de 110 mii lei, cu titlul de drepturi băneşti ale persoanelor cu handicap, în perioada 27 septembrie 2010 şi 31 decembrie 2011, unor familii sau reprezentanţii legali, după decesul persoanelor beneficiare.

“În timpul verificărilor, s-a recuperat suma de 66 mii lei şi a fost virată pe destinaţiile legale, iar pentru restul sumei au fost întreprinse măsuri în vederea recuperării sumelor achitate nelegal”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Pe de altă parte, raportul menţionează nevirarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3 la bugetul de stat a sumei de 62 mii lei, reprezentând diferite tipuri de prestaţii sociale acordate persoanelor cu handicap, ulterior datei decesului acestora şi care au fost menţinute în conturi de mandat.

În timpul auditului suma a fost virată la buget, se menţionează în raport.

SURSA: gandul.info

Ambasadorul Olandei, interesat de calendarul implementării codurilor şi de demersurile pentru a asigura intrarea în vigoare la datele anunţate

STIRI 9 februarie 2013 Scrie un comentariu

Ambasadorul Olandei în România, Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, s-a arătat interesat joi, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, de calendarul implementării codurilor şi de demersurile MJ, pentru a asigura iolandantrarea în vigoare la datele anunţate.

Potrivit unui comunicat al MJ postat pe site-ul instituţiei, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a primit joi, vizita ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel.

„Ministrul Justiţiei a prezentat măsurile luate de Guvern în cursul anului trecut, precum şi pe cele planificate pentru acest an, în cadrul mai larg al Memorandumului privind pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri, adoptat în septembrie 2012. Cu privire la ultimul raport MCV, cei doi oficiali au discutat despre îmbunătăţirea laturii de cooperare care trebuie să caracterizeze legăturile dintre România şi Comisia Europeană, pe de o parte şi statele membre UE, pe de altă parte”, se arată în comunicat.

Sursa citată precizează că în acest context ambasadorul şi-a manifestat întreaga deschidere pentru derularea de proiecte de colaborare între cele două state, de natură a determina înregistrarea de progrese substanţiale în vederea îndeplinirii tuturor condiţionalităţilor MCV.

„Cu privire la perspectivele financiare, s-a agreat ideea ca justiţia să figureze printre domeniile beneficiare de fonduri europene. Realizarea unei infrastructuri solide a statelor membre UE este condiţionată de o bună infrastructura a sistemelor judiciare”, mai precizează MJ.

SURSA: agerpres

Situaţia căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi adopţiilor în lume

STIRI 3 februarie 2013 Scrie un comentariu

Căsătoria între persoane de acelaşi sex este în vigoare în zece state, dintre care majoritatea autorizează şi adopţia pentru cuplurile homosexuale.

OLANDA: după ce a creat în 1998 un parteneriat pentru homosexuali, Olanda a fhomoost primul stat care a permis căsătoria civilă, în aprilie 2001, pentru cuplurile de acelaşi sex. Obligaţiile şi drepturile soţilor sunt identice cu cele ale heterosexualilor, inclusiv cele privind adoptarea de copii.

BELGIA: căsătoriile între homosexuali sunt autorizate începând din iunie 2003. Cuplurile homosexuale au aceleaşi drepturi ca şi cuplurile heterosexuale, mai puţin în materie de filiaţie. Ele au obţinut în 2006 dreptul de a adopta.

SPANIA: căsătoria homosexuală a fost legalizată în iulie 2005. De asemenea, aceste cupluri, căsătorite sau nu, pot să adopte.

CANADA: legea privind căsătoria cuplurilor homosexuale şi dreptul de a adopta a intrat în vigoare în iulie 2005. Majoritatea provinciilor canadiene autorizau deja uniunea între persoane de acelaşi sex.

AFRICA DE SUD: în noiembrie 2006, Africa de Sud a devenit primul stat al Africii care a legalizat uniunea între două persoane de acelaşi sex prin „căsătorie” sau „parteneriat civil”. Aceste cupluri pot, de asemenea, să adopte.

NORVEGIA: o lege din ianuarie 2009 implementează egalitatea între homosexuali şi heterosexuali atât în ceea ce priveşte căsătoria şi adopţia, cât şi în privinţa beneficierii de o asistenţă în vederea fertilizării. Un parteneriat civil exista încă din 1993.

SUEDIA: pionieră în ceea ce priveşte dreptul la adopţie, Suedia permite, începând din mai 2009, cuplurilor homosexuale să se căsătoarească civil sau religios. Începând din 1995, acestea erau autorizate să se unească printr-un „parteneriat”.

PORTUGALIA: o lege de la 1 iunie 2010 a modificat definiţia căsătoriei, suprimând referinţa la „sex diferit”. Legea exclude dreptul la adopţie.

ISLANDA: legea care legalizează căsătoriile homosexuale a intrat în vigoare în iunie 2010. Începând din 1996, uniunile gay erau recunoscute, însă nu erau numite căsătorii. Adopţia este autorizată din 2006.

ARGENTINA: la 15 iulie 2010, Argentina a devenit primul stat care a autorizat căsătoria homosexuală în America Latină. Cuplurile homosexuale au acces la aceleaşi drepturi ca şi cele heterosexuale şi pot adopta.

Alte două ţări autorizează căsătoria între persoane de acelaşi sex, pe o parte a teritoriului lor, şi anume Statele Unite (Connecticut, Iowa, Massachusetts, New Hampshire, Vermont, New York, statul Washington, Maine, Maryland şi capitala Washington) şi Mexicul, în capitala federală, Mexico.

Alte ţări au adoptat legislaţii privind o uniune civilă care acordă drepturi mai mult sau mai puţin extinse homosexualilor, ca Danemarca (1989), Franţa (1999), Germania (2001), Finlanda (2002), Noua Zeelandă (2004), Marea Britanie (2005), Cehia (2006), Elveţia (2007), Uruguay, Columbia şi Irlanda (2011).

SURSA: mediafax

Hotărârea CEDO în cauza Vârtic împotriva României

STIRI 3 februarie 2013 Comentarii: 4

În Monitorul Oficial nr. 38 din 17 ianuarie 2013 a fost publicată hotărârea din 10 iulie 2012 a CEDO în cauza Vârtic împotriva României.decizie cedo

La originea cauzei se află Cererea nr. 12.152/05 îndreptată împotriva României, prin care un cetăţean moldovean, domnul Ghennadii Vârtic (reclamantul) a sesizat Curtea la 30 martie 2005, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Circumstanţele cauzei

La 30 ianuarie 1996, reclamantul a fost arestat preventiv, fiind suspectat de comiterea infracţiunii de omor.

La 3 noiembrie 1998, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă cu închisoarea de 20 de ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor.

La 14 aprilie 1999, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de parchet şi a majorat pedeapsa reclamantului la 25 de ani de închisoare.

La 28 octombrie 1999, în faţa Curţii Supreme (în prezent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), reclamantul şi-a retras verbal recursul, după cum se poate observa din decizia instanţei. Conform acelei decizii, reclamantul a fost asistat de un avocat din oficiu, dar nu şi de un interpret. Hotărârea din 14 aprilie 1999 a rămas definitivă.

Reclamantul pretinde că, în timp ce se afla în Penitenciarul Jilava, erau 60 de persoane într-o celulă şi câte două sau 3 persoane erau nevoite să împartă un pat. Acesta a fost mutat de multe ori în celule diferite, toate fiind supraaglomerate.

Apa era contaminată şi avea viermi în ea, iar mâncarea era de o calitate foarte slabă. Aceasta a cauzat spitalizarea reclamantului pentru 10 zile în aprilie 1998, pentru enterocolită.

Încălzirea era foarte slabă în timpul iernii şi nu există ventilaţie în timpul verii. Jumătate dintre duşuri nu funcţionau şi din această cauză, precum şi din cauza supraaglomerării, era foarte dificil să facă duş.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie

Reclamantul s-a plâns de condiţiile detenţiei sale în penitenciarele Jilava şi Rahova, care încălcau art. 3 din Convenţie.

Cu privire la admisibilitate

Guvernul a declarat că plângerea cu privire la condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Rahova înainte de 9 februarie 1999 ar trebui respinsă ca fiind tardivă.

Curtea reiterează că art. 35 § 1 din Convenţie îi permite să analizeze o cauză numai dacă cererea a fost depusă în termen de 6 luni de la data deciziei definitive în procedura de epuizare a căilor de atac interne. Aceasta reaminteşte, de asemenea, că în cauzele în care există o situaţie continuă termenul de 6 luni curge de la data încetării situaţiei respective [a se vedea Koval împotriva Ucrainei (dec.) nr. 65.550/01, 30 martie 2004]. În prezenta cauză, în timpul detenţiei sale, reclamantul a fost deţinut în două penitenciare şi a fost transferat între acestea de mai multe ori.

Curtea reţine în continuare faptul că, anterior, a statuat că dacă transferul reclamatului de la un stabiliment la altul nu i-a schimbat în niciun fel circumstanţele, este vorba de o situaţie continuă (Seleznev împotriva Rusiei, nr. 15.591/03, pct. 36, 26 iunie 2008).

Curtea observă că reclamantul s-a plâns în mod constant de condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Rahova, care par să fie în esenţă identice. Plângerile lui nu sunt legate de un eveniment anume, ci privesc tot ansamblul de probleme referitoare la condiţiile sanitare, temperatura din celule, supraaglomerarea şi aşa mai departe, care l-au afectat în cursul întregii perioade de detenţie. Rezultă că detenţia reclamantului în penitenciarele Jilava şi Rahova poate fi privită ca o situaţie continuă. În consecinţă, Curtea respinge excepţia Guvernului.

Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 a) din Convenţie. De asemenea, constată că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil.

Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenţiei

Reclamantul a formulat capete de cerere în temeiul art. 3,art. 5 § 1 (c), art. 5 § 3, art. 6 §§ 1–3, art. 13,art. 8,art. 14,art. 34 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.

Cu toate acestea, având în vedere toate elementele de care dispune şi în măsura în care este competenţa să se pronunţe în legătură cu aspectele vizate de plângere, Curtea constată că acestea nu indică nicio încălcare a drepturilor şi a libertăţilor stabilite în Convenţie sau în protocoalele la aceasta.

Rezultă că această parte a cererii este în mod vădit nefondată şi trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi art. 35 § 4 din Convenţie.

Astfel, Curtea, în unanimitate:

1. declară admisibile capetele de cerere privind art. 3, în măsura în care se referă la condiţiile materiale de detenţie în penitenciarele Jilava şi Rahova, iar celelalte capete de cerere, inadmisibile;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 3 din Convenţie;

3. hotărăşte:

că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitivă a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume care trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:

– 12.000 EUR (douăsprezece mii euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

– 350 EUR (trei sute cincizeci euro), plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamant cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată.

SURSĂ: infolegal.ro

Un referendum pentru revizuirea Constituţiei ar putea fi organizat în septembrie sau octombrie

STIRI 2 februarie 2013 Comentarii: 3

Un referendum privind revizuirea Constituţiei ar urma să fie organizat la sfârşitul lunii septembrie sau în octombrie, cu condiţia ca Parlamentul să finalizeze textul până la sfârşitul sesiunii parlamentare de primăvară, a declarat vineri premierul Victor Ponta.referendum

„Dacă ne ţinem de calendar şi eu personal cred că putem să ne ţinem, şi actualul Parlament să nu plece în vacanţă în iulie înainte de a finaliza textul de revizuire a Constituţiei, atunci avem într-adevăr, sfârşit de septembrie, octombrie, după ce mai discutăm, mai vedem încă o dată, întrebăm pe toată lumea, avem ocazia să facem referendumul de validare a revizuirii Constituţiei”, a afirmat Victor Ponta la Realitatea TV.

Între aspectele care vor viza modificarea Legii Fundamentale se numără atribuţiile preşedintelui României, numirea judecătorilor CCR, dar şi atribuţiile Guvernului.

Premierul Victor Ponta a afirmat, pe 28 ianuarie, ar vrea ca prin modificarea Constituţiei preşedintele să aibă un rol clar de arbitru, iar treburile de zi cu zi ale ţării să aparţină primului-ministru.

SURSA: agerpres

Salariul minim este de 750 de lei începând de astăzi!

STIRI 1 februarie 2013 Comentarii: 3

Salariul minim brut pe economie va creşte la 750 de lei de la 1 februarie, actul normativ care stabileşte acest lucru fiind publicat recent în Monitorul Oficial. Ulterior, salariul minim va mai creşte o dată în cursul acestui an, urmând să ajungă la 800 de lei.
salariu minim
Hotărârea de Guvern nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţara garantat în plată a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52, din 23 ianuarie 2013, la 2 zile după ce a fost aprobat în şedinţa Executivului.

Actul normativ stabileşte următoarele:

”Începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată se stabileşte la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră”.

În plus, HG nr. 23/2013 mai prevede că de la 1 iulie salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată se stabileşte la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.

Mai mult, angajatorii care stabilesc salarii mai mici decât cel minim riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.000 lei, se mai precizează în actul normativ menţionat.

Potrivit unor date ale Inspecţiei Muncii, citate de presa centrală, aproximativ 540.000 de salariaţi români sunt încadraţi pe salariul minim pe economie şi vor beneficia de majorarea acestuia de la 1 februarie.

Pe de altă parte, cifrele Guvernului, precizate în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern, sunt diferite de cele ale Inspecţiei Muncii. Executivul precizează că de majorarea salariului de bază minim brut pe ţara garantat în plată se vor bucura:

aproximativ  436.361 persoane  din sectorul concurenţial – în cazul cuantumului de  750 lei lunar;
aproximativ 677.267 persoane  din sectorul concurenţial – în cazul cuantumului de  800 lei lunar.

Cea mai recentă majorare a salariului minim datează de la începutul anului trecut. Guvernul de la acea dată a decis în ultimele zile ale lui 2011 că salariul minim brut pe ţară va creşte de la 670 la 700 de lei începând cu 1 ianuarie 2012. Estimările oficiale arătau atunci că aproximativ 790 de mii de persoane vor beneficia de creşterea veniturilor, dintre care 125 de mii erau bugetari.

Potrivit Codului Muncii, salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor.

SURSĂ: avocatnet.ro

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe