LEGEA RETROCEDĂRILOR

* Interviu cu George Băeşu, preşedintele ANRP
       George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Res­tituirea Proprietăţilor, consideră actuala lege a retrocedărilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, drelege retrocedaript singura variantă rezonabilă, în ciuda tuturor criticilor aduse de foştii proprietari.
 Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu, că această variantă nu este nici cea mai bună, nici cea mai rea.
Prioritatea zero pentru ANRP, potrivit lui George Băeşu, sunt cele aproape o mie de hotărâri judecătoreşti prin care Autoritatea a fost obligată fie să emită titluri de despăgubire de o anumită sumă, fie să facă evaluări şi să emită titluri de despăgubire.
Autorităţile erau obligate să modifice legea despăgubirilor din cauza numărului mare de dosare de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Reporter: Ce urmează acum, după asumarea răspunderii de către Guvern pentru legea restituirii proprietăţilor?
George Băeşu: Aşteptăm ca legea să intre în vigoare şi avem deja pregătite documentele pe care trebuie să le propunem primului minis­tru spre aprobare, pentru constituirea comisiei naţionale, pentru modul de funcţionare a acesteia.
Apoi, urmează să solicităm ministerelor care au reprezentanţi în comisii să-şi desemneze membrii, astfel încât să începem să rezolvăm din miile de dosare care se află la noi.
Avem aproape o mie de hotărâri judecătoreşti prin care am fost obligaţi, fie să emitem titluri de despăgubire de o anumită sumă, fie să facem evaluări şi să emitem titluri de des­păgubire. Acestea constituie pentru noi prioritatea zero.
Reporter: Foştii proprietari au manifestat multe nemulţumiri, reclamând că nu au fost consultaţi pe toată perioada procesului întocmirii legii. Consideraţi că nemulţumirea lor este justificată?
George Băeşu: Nemulţumirea foştilor proprietari este firească. Procesul elaborării legii a început, pentru mine, de când am venit la ANRP. De atunci, suntem în legătură permanentă cu asociaţiile foştilor proprietari şi, tot de atunci, ni s-a spus care sunt aşteptările şi nemulţumirile privind acest proces.
Este o diferenţă destul de mare între aşteptările foştilor proprietari şi ceea ce Guvernul poate să rezolve în materie de despăgubiri.
Foştii proprietari şi-ar fi dorit să fie desfiinţat ANRP şi să primească toţi banii odată, anul acesta, pe baza dispoziţiilor de primar sau a hotărârilor consiliilor judeţene.
Până în anul 2007, la ANRP ajunseseră 38.000 de dosare, în care nu se exercitase un control de legalitate de către prefect pentru că legile în vigoare nu prevedeau acest lucru. De abia ulterior, printr-o ordonanţă de urgenţă, s-a introdus controlul de legalitate.
Acele dosare conţin o dispoziţie prin care primarul propune despăgubiri. Nu pot, în numele statului român, să validez sume doar pentru că anumiţi domni primari, cu personalul pe care l-au avut la dispoziţie, le-au solicitat.
Să ştiţi, de pildă, că unii primari au avizat retrocedarea unor imobile fără să identifice care sunt acele imobile.
Una din solicitările asociaţiilor foştilor proprietari era tocmai aceasta: să nu mai controlăm noi acele dosare.
A doua solicitare a acestora era plata pe loc.
Premierul Victor Ponta îşi asumă o răspundere foarte puţin de stânga, prin despăgubirea integrală a foştilor proprietari, spre deosebire de un guvern anterior, de dreapta, care a dorit să limiteze la 15% despăgubirile, indiferent cui s-ar acorda, fie foşti proprietari, fie cumpărători de drepturi litigioase.
Nici o autoritate internaţională sau naţională nu poate contesta faptul că statul român nu poate să plătească, în acest moment, sumele care s-ar constitui pe bază de dosar în cazul retrocedărilor.
România are nevoie şi de spitale, şi de autostrăzi, şi de doctori, şi de profesori, şi de multe altele. Lucrurile trebuie echilibrate.
Actuala lege a retrocedărilor nu este cea mai bună, unii o consideră chiar rea, dar este singura variantă rezonabilă, în acest moment.
Reporter: De ce a fost necesară suplimentarea comisiilor naţionale pentru evaluarea dosarelor de compensare cu un reprezentant al minorităţilor, prin amendamentul celor de la UDMR?
George Băeşu: A fost dorinţa cultelor religiose şi a UDMR ca, din această comisie, având în vedere că oferă soluţii de retrocedare, să facă parte şi un reprezentant al Departamentului Guvernamental de Relaţii Interetnice.
Am căzut de acord să suplimentăm de la 9 la 11 numărul de membri ai comisiilor naţionale, să facem în aşa fel încât să se atingă cvorumul de şedinţă, cu 7 din 11 participanţi.
Mulţi dintre membrii comisiei au şi alte atribuţii, pe lângă avizarea dosarelor de retrocedare – preşedinte al ADS, reprezentanţi ai MADR sau ai Justiţiei. Prin suplimentarea numărului de membri, putem să atingem şi cvorumul pentru a nu mai întârzia, mai mult decât este cazul, acest proces.
Reporter: Victor Ponta îi mulţumeşte deputatului UDMR Marko Attila pentru amendamentele propuse, deşi este cunoscut faptul că domnul Attila are un proces pe rol referitor la retrocedarea unui liceu din Sfântu Gheorghe.
George Băeşu: Domnul prim-ministru i-a menţionat pe domnul Fenechiu de la PPDD şi pe domnul Attila de la UDMR deoarece, în timpul discuţiilor, aceştia au vorbit foarte mult despre amendamentele lor. Avem lista amendamentelor, iar domnul Marko Attila este doar unul dintre cei 7-8 semnatari de la UDMR, printre care se numără şi Mate Andras Levante care e membru în comisia juridică.
De la UDMR am preluat doar 2-3 amendamente, deoarece multe altele au fost făcute fie contrar spiritului sau mecanismului legii, fie fără a se cunoaşte ce dorim noi să facem după aplicarea legii.
Sunt foarte multe amendamente de la PPDD, PSD sau UDMR pe care nu le-am preluat.
Unele dintre propuneri vor fi preluate în norma de aplicare a legii, la care lucrăm în prezent şi care va apărea cât de curând.
Reporter: Cum priviţi demersul celor de la PDL sau Forţa Civică de a sesiza la Curtea Constituţională legea retrocedărilor?
George Băeşu: Pot să vă spun că sunt nişte domni de la Forţa Civică şi de la PDL care apar ca cesionari – ei sau rudele lor – în dosarele de la Autoritate. Aştepăm să ducă la capăt acest deziderat de a merge la Curtea Constituţională. Ce apără ei de fapt? Îşi apără statutul de cesionari şi drepturile rudelor şi apropiaţilor lor. Să nu credeţi că în celelalte partide nu ar exista oameni care nu s-ar bucura dacă lucrurile ar rămâne cum sunt acum. Peste tot există astfel de indivizi, numai că la nivelul celorlalte partide s-a înţeles momentul istoric şi soluţia găsită pentru rezolvarea acestei chestiuni. Unora nu le convine, aşa că îşi permit acest afront la bunul simţ. Au existat parlamentari din Forţa Civică care au fost în audienţă, inclusiv la noi la ANRP, şi care au dorit să pună o vorbă pentru rudele lor.
Reporter: Veţi mai merge la CEDO pentru consultare înainte ca legea să intre în vigoare?
George Băeşu: Nu. CEDO va fi informată cu sprijinul colegilor de la externe sau prin intermediul agentului guvernamental al ţării noastre de acolo.
Ne-am asumat, în discuţiile cu reprezentanţii Curţii, că vom institui un sistem de monitorizare a evoluţiei procesului de despăgubire, în contextul noii legi.
Vom discuta toate aceste lucruri, astfel încât să dăm Curţii Europene a Drepturilor Omului şi comitetului de miniştri o imagine a unor autorităţi competente, care şi-au impus un program ambiţios pentru retrocedări, deloc simplu, pe care trebuie să îl ducem la îndeplinire.
Reporter: Premierul Victor Ponta preciza că, din aproximativ două sute de mii de cereri de retrocedare, au fost soluţionate cam treizeci de mii de dosare. Mai este mult de lucru.
George Băeşu: Premierul vorbea despre dosarele pentru care ANRP a emis titluri de despăgubire.
La Autoritate, au fost depuse dosare pe legea 10, pe fond funciar şi pentru culte şi minorităţi.
Multe dintre aceste dosare ajung suprapuse, adică în dublură.
Pentru undele dosare pe culte şi minorităţi nu există cadru al soluţionării favorabile.
Asta a declarat şi premierul – că mai avem de lucru privind problema cultelor religioase, dar nu prin această lege. Acolo avem o legislaţie proprie în materie de retrocedări.
Din cele două sute de mii de cereri aflate la nivel local, unele, sperăm noi multe, pot fi rezolvate la nivel local – fie prin punere în posesie, fie prin respingere. Anticipăm că mai puţin de jumătate vor ajunge la Autoritate pentru soluţii alternative, de compensare în echivalent.
Este un proces de durată, iar această lege stabileşte termene care curg începând cu ianuarie 2014.
Până atunci, autorităţile locale vor avea atribuţii foarte strânse ca termen în privinţa solicitărilor de teren, a inventarierii necesarului de teren, a dosarelor.
În acest termen, unităţile adminstrativ-teritoriale pot să îşi finalizeze munca de documentare, după care, începând cu 2014, poate să curgă termenul pentru soluţionarea dosarelor.
Reporter: De ce este nevoie ca emiterea titlurilor de proprietate să fie suspendată până la inventarierea terenurilor publice şi private la nivel local?
George Băeşu: Prin asumarea acestui amendament, fiecare primar, împreună cu membrii consiliului, vor face inventarul fondului funciar la nivel local pe care îl vor trimite prefecturii. Din acel moment, el poate cere prefecturii să emita un titlu de proprietate, să întocmească acele documente care fac parte din procesul de restituire. Este simplu, este bine, iar oamenii harnici vor putea să-şi termine treaba înainte de termenul impus de lege.
Reporter: Ce se va întâmpla cu terenurile de la institutele şi staţiunile de cercetare?
George Băeşu: Cu acord guvernamental, terenurile vor fi predate ADS, pentru că agenţia are deja o procedură şi oameni în toate unităţile administrativ-locale, care fac parte din comisiile de fond funciar.
Pentru mine, este important ca aceste terenuri să nu ajungă la oamenii care le solicită prin intermediul unor acte false. Este important ca atunci când statul român cedează un teren al său şi îl pune la dispoziţia unei localităţi spre a fi retrocedat unei persoane, să fim siguri că acea cerere este îndreptăţită. De aceea, acest lucru trebuie făcut prin ADS, care este o structură guvernamentală şi care are un reprezentant la nivel local.
Reporter: Ce se întâmplă în cazul în care MADR avizează schimbarea cadrului de folosinţă a islazului, iar populaţia, prin referendum, este în dezacord?
George Băeşu: Dacă se ajunge la o astfel de situaţie, atunci categoria de folosinţă a terenului nu se schimbă. De altfel, problematica islazului este diferită de la caz la caz: sunt localităţi urbane care încă mai au unele terenuri care se încadrează în această categorie, unde în afară de câini, pisici şi alte asemenea vietăţi, nu există animale care au nevoie de spaţiu de păşunat, şi atunci este în interesul unora dintre localităţi să se modifice legea şi să fie dată o altă folosinţă acelui teren.
În alte localităţi, este vitală păstrarea păşunilor. Am încercat prin acestă lege să găsim răspuns pentru necesitatea unora, fără a-i obliga pe toţi ceilalţi să renunţe la islazurile de care au nevoie. În prima fază, am încercat să vorbim numai de necesitatea organizării unui referendum, după care am fost sesizaţi de MADR că ţara noastră şi-a asumat, în relaţia cu UE, un minim al suprafeţelor cu destinaţia de islaz sau păşune, şi atunci s-a impus ca pas prealabil să fie consulat şi să se obţină preaviz de la MADR, astfel încât România să nu coboare sub acel plafon stipulat de UE.
Reporter: Ce mai ştiţi de sesizările făcute la DNA privind actele false pentru obţinerea unor imobile şi terenuri?
George Băeşu: Discutăm destul de des cu cei de la DNA. Este foarte multă materie, multe hârtii, mulţi oameni, mulţi bani. A fost o perioadă lungă, când nu s-a discutat despre aceste lucruri. Acum, bănuiesc că este o încărcare extrem de mare şi pentru colegii de la DNA pe aceste subiecte.
Bănuiesc că, mai devreme sau mai târziu, vom începe să aflăm ce se întâmplă.
Suntem într-o situaţie delicată deoarece, pentru unele dosare care se află la DNA, au început să ne vina hotărâri judecătoreşti prin care suntem obligaţi să emitem titluri de despăgubire. Noi avem obligaţia să emitem titluri, deşi ştim că dosarul e la DNA.
Totuşi, cred că, într-un fel sau altul, anchetele vor fi finalizate.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: bursa.ro

Reclame

Tag-uri:, , , , , , ,

2 gânduri despre „LEGEA RETROCEDĂRILOR

  1. […] instituirea unui nou termen în care comisia prevăzută de Legea 165/2013 privind restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist finalizează situaţia terenurilor agricole şi […]

  2. […] luna ianuarie 2014, Curtea Constituțională a României a declarat ca fiind neconstituțională Legea pentru modificarea și completarea unor acte […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: