Arhive pe etichete: parchet

Fost premier european, în arest preventiv pentru corupție

Fostul premier portughez Jose Socrates, arestat vineri, 21 noiembrie 2014, în cadrul unei anchete de fraudă fiscală și corupție, a fost plasat luni, 24 noiembrie 2014, în arest preventiv, după un interogatoriu maraton, a anunțat Joao Araujo, avocatul său, potrivit bbc.com.

Continuă lectura

Asasinul Gheorghe Avram a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la 25 de ani de închisoare. Finalul celei mai mari erori judiciare post-decembriste!

Adevăratul ucigaş din celebrul caz Marcel Tundrea (gorjeanul care a stat 12 ani în detenţie pentru o crimă pe care nu a comis-o), Gheorghe Avram, a fost condamnat, joi, 13 septembrie,eroare judiciara 2 definitiv, la 25 de ani de închisoare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul formulat de Gheorghe Avram şi a menţinut astfel decizia instanţei inferioare, în speţă Curtea de Apel Craiova. Gheorghe Avram, acum în vârstă de 42 de ani, a fost trimis în judecată pe 14 martie 2011, pentru uciderea minorei Mioara Gherasie, prin rechizitoriul nr.644 al Parchetului General întocmit de procurorul Remus Budai şi verificat de procurorul şef Secţie Marius Iacob.
“Cea mai mare eroare judiciară din istoria justiţiei române”
În preambulul rechizitoriului, se confirmă grava eroare judiciară comisă în cazul lui Marcel Tundrea: “Condamnarea lui Tundrea Ilie Marcel pentru omorul săvârşit în data de 16.06.1992 asupra victimei Gherasie Mioara reprezintă cea mai mare eroare judiciară din istoria justiţiei române. A mai existat un alt caz de mare eroare judiciară, cazul Anca, situaţie în care Samoilescu Gheorghe a fost condamnat în legătură cu uciderea, în anul 1977, a numitei Broscatean Anca Rodica. Există însă două diferenţe esenţiale între cele două cazuri. Astfel, condamnarea lui Samoilescu Gheorghe s-a produs anterior anului 1989, în condiţiile existenţei statului totalitar şi, pe de altă parte, Tundrea Ilie Marcel a executat 12 ani de închisoare, comparativ cu Samoilescu Gheorghe care a executat 4 ani de închisoare”.
Depistat la 19 ani după comiterea crimei, pe baza testelor ADN
Gheorghe Avram, recidivist înrăit, condamnat chiar şi pentru o crimă comisă în 1995, nu a recunoscut niciodată fapta şi a refuzat să dea declaraţii în acest caz. În cele din urmă, la 19 ani de la comiterea crimei, Avram, care a avut calitate de martor în acest dosar, a fost depistat cu ajutorul testului ADN, care a stabilit, fără dubii, că el este cel care a comis omorul.
Marcel Tundrea a murit la trei ani după eliberarea din închisoare
Aşa cum se afirmă în preambulul rechizitoriului, cazul Marcel Tundrea este cea mai gravă eroare judiciară din istoria justiţiei româneşti. Tundrea a fost condamnat la 25 de ani de detenţie, din care a efectuat 12 ani, pentru o crimă pe care nu a comis-o. Gorjeanul a fost eliberat în 2004, ca urmare a promovării unei revizuiri în favoarea sa de către procurorul Gheorghe Emil Mota, de la Parchetul Tribunalului Gorj. După eliberare, Marcel Tundrea nu a mai trăit însă decât trei ani. S-a stins din viaţă în 2007, din cauza unor boli contactate în penitenciar, fără bani şi în mizerie cruntă.
Călăul lui Tundrea, Ion Diaconescu, a scăpat, deşi procurorii au stabilit că “a îndeplinit cu ştiinţa şi în mod defectuos mai multe activităţi”
Marcel Tundrea a fost victima nepăsării şi incompetenţei procurorului Ion Diaconescu, cel care ulterior a fost chiar avansat la funcţia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj, în ciuda erorii judiciare. Deşi au dispus neinceperea urmăririi penale pentru abuz în serviciu faţă de Diaconescu, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, procurorii au evidenţiat, în rechizitoriul din 2011, gravele greşeli judiciare şi înscenarea comise de către acesta:
“Din analiza actelor de la dosar rezultă că procurorul Diaconescu Ion, în timpul urmăririi penale efectuate în cursul anului 1992, a îndeplinit cu ştiinţa şi în mod defectuos mai multe activităţi:
– nu l-a audiat personal pe Avram Gheorghe, deşi acesta era una din ultimele persoane care văzuse victima în viaţă;
– nu a ataşat la dosarul de bază al cauzei pe care l-a trimis în instanţă, lăsând la urma dosarului de la parchet, procesul-verbal de percheziţie domiciliară efectuată la Avram Gheorghe, declaraţia mamei acestuia, Avram Ilina, precum şi un supliment de declaraţie luat lui Avram Gheorghe de către căpitanul Marcu Ion;
– a dispus internarea lui Tundrea Ilie Marcel la secţia de psihiatrie a Spitalului Judeţean Gorj, în vederea efectuării unei expertize psihiatrice, înainte de a începe urmărirea penală faţă de acesta (internarea a avut loc în perioada 25.06.1992- 01.07.1992 iar urmărirea penală a fost începută în data de 13.07.1992) şi înainte de a-l audia personal;
– la momentul dispunerii expertizei psihiatrice, deşi nu existau probe care să-l incrimineze pe Tundrea Ilie Marcel a consemnat în ordonanţă faptul că acesta a violat-o şi a ucis-o pe Gherasie Mioara.
– a influenţat-o, cu ajutorul lui Vodislav Grigore (în prezent decedat), pe martora Negrea Elena să declare că l-a văzut pe Tundrea Ilie Marcel lângă victimă la data şi locul săvârşirii faptei;
– în cadrul urmăririi penale nu a dispus verificarea amănunţită a alibiurilor invocate de Tundrea Ilie Marcel.
– a participat personal sau a dispus efectuarea de către poliţie la un număr de trei percheziţii domiciliare, în aceeaşi zi, în locuinţa lui Tundrea Ilie Marcel; la două din procesele -verbale de consemnare a rezultatelor percheziţiilor orele sunt intercalate; în procesele-verbale de percheziţie domiciliară este consemnată ridicarea de mai multe ori a aceloraşi obiecte;
– în timpul procedurii de rejudecare a cauzei privindu-l pe Tundrea Ilie Marcel, deşi nu avea nicio competenţă legală, l-a audiat pe martorul Olaru Ion în scopul de a-l acuza în continuare pe Tundrea Ilie Marcel, deşi expertiza ADN demonstra dincolo de orice dubiu că acestuia nu puteau să-i aparţină urmele de spermă de pe tamponul vaginal.
Coroborate, toate aceste aspecte susmenţionate au contribuit în mod substanţial la condamnarea ulterioară a lui Tundrea Ilie Marcel la 25 de ani de închisoare (din care a executat 12 ani) şi la amânarea achitării definitive cu prilejul rejudecării cauzei, fiindu-i cauzată o vătămare a intereselor sale legale.
Faptele numitului Diaconescu Ion întrunesc astfel elementele constitutive ale infracţiunii abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 din Codul penal. Având în vedere că infracţiunea prevăzută de art. 246 C.p. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, fapt ce atrage un termen de prescripţie de 5 ani, urmează să se dispună neinceperea urmăririi penale faţă de acesta, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale”.

SURSA: luju.ro

Transparency International cere instanțelor să respecte dreptul la informare al cetățenilor

tansparency internationalCu ocazia zilei internaționale a „dreptului de a ști”, Transparency International România a lansat cea de a doua ediție a Raportului privind modul în care instanțele si parchetele din România respectă dreptul de acces la informații de interes public.

„Raportul a fost realizat în baza unui proces de monitorizare derulat în lunile aprilie – iulie 2012, și pune în evidență o realitate îngrijorătoare – Deși în România dreptul de a ști este considerat drept constituțional, iar legea specială este în vigoare de mai bine de 12 ani, multe instante și parchete din România refuză să pună la dispoziția cetățenilor informații elementare cum ar fi datele de contact ale biroului de relații cu publicul sau informații despre localizarea registraturii în cadrul instituției”, se arata într-un comunicat remis Ziare.com de TI-Romania.

Realizatorii raportului spun că doar pentru o „categorie minoritară de instanțe și parchete” legea este obligatorie atât în litera cât și în spiritul ei, acestea înțelegând sa dea curs solicitărilor de informații de interes public „în mod complet și corect, și mai ales cu celeritate”.

TI-Romania salută exemplele de normalitate și solicită celorlaltor instanțe sau parchete să ia exemplul colegilor, care aplică aceeași lege ca si domniile lor, și să respecte și aplice legea cu bună credință, în litera și spiritul său, având în vedere că respectarea legii în România nu prea e facultativă.

De altfel, de la apariția Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, corpul avocațial a militat pentru punerea sa în aplicare în mod corect și fără echivoc. Numărul mare de dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești cu privire la obligarea instituțiilor statului de a furniza acest gen de informații, nu face decât să întărească observațiile Transparency International si ale avocaților români.

SURSA: ziare.com