Arhive pe etichete: MAI

Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) se deschide în data de 11 ianuarie

Începând cu 11 ianuarie, noul Centru european de combatere a criminalităţii informatice (EC3) îşi va începe activitatea pentru a contribui la protejarea cetăţenilor şi întreprinderilor europene faţă de criminalitatea informatică.criminalitate informatica

Comisarul UE pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, va participa la inaugurarea oficială a acestui centru care a fost înfiinţat în cadrul Oficiului European de Poliţie, Europol, la Haga (Ţările de Jos).

`Centrul de combatere a criminalităţii informatice va constitui un pas înainte important pentru capacitatea UE de a lupta împotriva criminalităţii informatice şi de a apăra un internet care este liber, deschis şi sigur. Infractorii informatici sunt inteligenţi şi utilizează noile tehnologii cu rapiditate, în scopuri infracţionale; EC3 ne va ajuta să devenim şi mai inteligenţi şi mai rapizi, pentru a putea contribui la prevenirea şi combaterea infracţiunilor acestora`, a declarat comisarul Cecilia Malmström.

`In combaterea criminalităţii informatice, care se caracterizează prin lipsa frontierelor şi prin enorm de multe posibilităţi pentru infractori de a se ascunde, avem nevoie de un răspuns flexibil şi adecvat. Centrul european de combatere a criminalităţii informatice este menit să ofere această expertiză în calitate de centru de fuzionare, de centru pentru investigaţii operaţionale şi asistentă în domeniul criminalisticii, dar şi prin abilitatea sa de a mobiliza toate resursele relevante din statele membre UE pentru a atenua şi reduce ameninţarea pe care o reprezintă infractorii informatici, indiferent de locul de unde aceştia actioneaza„ a declarat Troels Oerting, şeful Centrului de combatere a criminalităţii informatice.

Investigarea fraudelor online şi a abuzurilor online împotriva copiilor, precum şi a altor tipuri de infracţiuni informatice implică, de regulă, sute de victime în acelaşi timp şi suspecţi în multe părţi diferite ale lumii. Operaţiunile de această amploare nu pot fi realizate cu succes de către forţele naţionale de poliţie acţionând pe cont propriu.

Deschiderea Centrului european de combatere a criminalităţii informatice (EC3) marchează o schimbare semnificativă a modului în care UE a abordat criminalitatea informatică până în prezent. Mai presus de toate, abordarea EC3 va fi mai de perspectivă şi mai favorabilă incluziunii. Acesta va pune în comun cunoştinţe de specialitate şi informaţii, va sprijini investigaţiile penale şi va promova soluţii la nivelul întregii UE.

EC3 se va concentra asupra activităţilor online ilegale efectuate de către grupurile de criminalitate organizată, în special atacurile asupra serviciilor bancare electronice şi asupra altor activităţi financiare online, asupra exploatării sexuale online a copiilor şi a acelor infracţiuni care afectează infrastructura critică şi sistemele de informare din UE.

Centrul va facilita, de asemenea, cercetarea şi dezvoltarea şi va asigura consolidarea capacităţilor pentru autorităţile responsabile cu asigurarea aplicării legii, pentru judecători şi procurori şi va elabora evaluări ale ameninţărilor, inclusiv analize ale tendinţelor, previziuni şi avertizări timpurii. Pentru a desfiinţa mai multe reţele de criminalitate informatică şi a urmări penal mai mulţi suspecţi, EC3 va colecta şi prelucra date privind criminalitatea informatică şi va oferi un serviciu de asistenţă pentru unităţile de asigurare a aplicării legii din ţările UE. Acesta va oferi sprijin operaţional ţărilor UE (de exemplu, împotriva intruziunii, fraudei, abuzului sexual online asupra copiilor etc.) şi va oferi expertiză tehnică, analitică şi criminalistică de înalt nivel în cadrul unor investigaţii desfăşurate în comun în UE.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru recent, europenii sunt în continuare foarte preocupaţi de securitatea informatică. 89 % dintre utilizatorii de internet evită să dezvăluie informaţii cu caracter personal online, iar 12 % s-au confruntat deja cu o fraudă online.

În fiecare zi, aproximativ un milion de persoane din lumea întreagă sunt victime ale unei forme de infracţiune informatică. Estimările indică faptul că victimele pierd anual în jur de 290 de miliarde euro la nivel mondial ca rezultat al unor infracţiuni informatice (Norton, 2011).

SURSĂ: euroavocatura.ro

Actele de stare civilă, recunoscute de alte state fără a fi necesară apostila!

Actele de stare civilă sunt recunoscute de alte state fără a fi necesară apostila încă din vara anului 2012, când legea care prevede acest lucru a intrat în vigoare. Practic, noile reguli au înlocuit procedura de traducere, legalizare, supralegalizare și apostilare a actelor de stare civilă cu una simplificată și mult mai rapidă.apostila

Legea nr. 65/2012 pentru aderarea României la Convenția nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 277, din 26 aprilie 2012 și a intrat în vigoare la 120 de zile de la publicare, adică în 23 august.

Prin noul act normativ s-a substituit procedura de traducere, legalizare, supralegalizare și apostilare a actelor de stare civilă cu una simplificată și mult mai rapida.

Conform notei de fundamentare a legii elaborate de Ministerul Administrației și Internelor (MAI), documentele românești de stare civilă prezintă multiple elemente de similitudine cu extrasele multilingve de pe actele de stare civilă, emise de autoritățile statelor părți la Convenția nr. 16. Astfel, aderarea României la Convenția nr.16 a facilitat circulația și recunoașterea documentelor de stare civilă românești pe teritoriile statelor părți la Convenția nr.16, contribuind la eliminarea birocrației și la reducerea falsurilor în actele de stare civilă.

Potrivit Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Legea nr. 121/2005, apostila vizează un spectru larg de acte oficiale emise de autoritățile statale, inclusiv documentele de stare civilă, în timp ce Convenția nr. 16 privește doar extrasele multilingve de pe actele de stare civilă.

Însă, conform MAI, Convenția nr.16 nu exclude aplicarea apostilei conform prevederilor Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, dar oferă posibilitatea eliberării extraselor multilingve care produc efecte juridice pe teritoriul statului străin (domeniul teritorial al Convenției), fără a necesita o procedură suplimentară de traducere și legalizare.

SURSA: avocatnet.ro

Instanţa supremă va rejudeca dosarul angajărilor ilegale din MAI

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, luni, să caseze decizia din 7 mai în dosarul angajărilor ilegale în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), care prevedea pedepse de cel mult un an de închisoare cu suspendare şi amenzi administrative, şi să reţină cauza, pentru rejudecare, potrivit Mediafax.mai

Completul de cinci judecători ai instanţei supreme a finalizat, în 3 decembrie, judecarea recursurilor la hotărârea din 7 mai făcute de Parchet şi de inculpaţi, hotărând admiterea acestora.

Concret, cei cinci magistraţi au desfiinţat decizia completului inferior, de trei judecători, al aceleiaşi instanţe şi au hotărât ca întreg cazul să fie rejudecat de către instanţa de recurs.

„Casează sentinţa atacată şi reţine cauza spre rejudecare în fond. (…) Fixează termen de judecată la data de 11 februarie 2013, ora 13:00, cu citarea părţilor”, se arată în minuta deciziei definitive a celor cinci judecători.

Decizia completului de cinci al ICCJ nu a fost luată cu unanimitate, judecătorul Lucia Rog hotărând achitarea lui Cristian Baci şi a lui Valentin Opriţescu, pentru abuz în serviciu, fiindcă faptelor acestora le lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

În 3 decembrie, procurorul a cerut condamnarea la pedepse cu închisoare în cazul lui Olimpiodor Antonescu, Nicolaie Rugină, Marian Grigoroiu şi Constantin Stoleriu.

În cazul lui Antonescu şi Rugină, procurorul le-a arătat judecătorilor că aceştia se fac vinovaţi de faptele pentru care au fost acuzaţi şi trimişi în judecată şi că prima instanţă, respectiv completul de trei judecători de la ICCJ, nu a fructificat probele acuzării.

Despre Antonescu, procurorul a arătat că acesta cunoştea activităţile şi că nu a luat nicio măsură pentru respectarea legalităţii în cazul concursului în urma căruia mai multe persoane au fost angajate ilegal în minister.

Procurorul a arătat că, potrivit interceptărilor, Antonescu a fost sunat de un alt inculpat, Adrian Pătraşcu, care i-a spus că se doreşte ocuparea a trei posturi.

Despre Nicolaie Rugină, procurorul a arătat că a semnat cele două raporturi ce priveau organizarea concursului şi că nu l-a notat pe martorul Cornel Faris, deşi regulamentul prevedea că orice membru al comisiei de concurs putea să puncteze şi să examineze candidaţii.

În aceste condiţii, anchetatorii a cerut stabilirea unor pedepse în cazul celor patru inculpaţi achitaţi de către instanţa de fond.

Avocaţii au arătat, pe rând, că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii din acest dosar nu sunt dovedite de probele aduse de anchetatori şi că, în cazul acestora, se impune achitarea.

Apărătorul unuia dintre inculpaţi a arătat, astfel, că posturile despre care acuzarea spune că au fost ocupate ilegal erau „posturi în plată”, explicând că statul român plătea practic bani pentru acestea.

În replică, procurorul a arătat că toate ordinele şi derogările ce s-au făcut pentru susţinerea acelor concursuri „s-au făcut, în mod clar, pentru favorizarea unor persoane”.

În ultimul cuvânt, tot inculpaţi au arătat că au vechime şi experienţă în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), iar unul singur a admis că nu a văzut şi nu a citit în detaliu rapoartele pe care le-a semnat.

Marian Grigoroiu le-a arătat judecătorilor că activează în MAI de 35 de ani, fiind angajat încă de la vârsta de 18 ani în această structură. El a arătat că începe munca la 7 dimineaţa şi că iese de la serviciu în jurul orelor 20:00-21:00. „Ştiu că nimic nu mă exonerează de răspundere, dar vă spun, omeneşte, că nu am putut să văd acele rapoarte”, le-a arătat Grigoroiu judecătorilor.

Instanţa supremă a rămas în pronunţare în acest caz, decizia pe care o va lua completul de cinci judecători urmând să fie definitivă.

În 7 mai, ICCJ a hotărât pedepse de cel mult un an de închisoare cu suspendare şi amenzi administrative în dosarul angajărilor ilegale din MAI, decizia nefiind însă definitivă.

Instanţa supremă a respins atunci cererea formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă ICCJ de schimbare a încadrării juridice dată faptei inculpatului Antonescu Olimpiodor prin rechizitoriul din infracţiunea de neglijenţă în serviciu în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. Fostul inspector general al Jandarmeriei Române a fost astfel achitat pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu.

Adrian Pătraşcu, fost director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Constantin Baci, fost secretar general al MAI, a primit opt luni de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi infracţiune.

Ion Valentin Opriţescu, fost director general al Direcţiei Generale Financiare din MAI, a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, tot pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Nicolaie Gheorghe Rugină, fostul prim-adjunct al lui Olimpiodor Antonescu, a fost achitat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. Împotriva lui Rugină a fost dictată, în schimb, o amendă administrativă de 1.000 de lei.

Tot o amendă administrativă, de 800 de lei, a fost dictată împotriva lui Marian Valentin Grigoroiu, fost director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, care a fost achitat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la fals intelectual.

În acelaşi dosar, a fost achitat şi Constantin Stoleriu, fost ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Totodată, ICCJ a respins ca nefondată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Procurorii Parchetului ICCJ ceruseră condamnarea lui Constantin Baci şi a lui Adrian Pătraşcu la pedepse cu executare, precum şi pedepse cu suspendare pentru ceilalţi inculpaţi, în timp ce apărarea a cerut achitarea.

În iulie 2011, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au trimis în judecată pe Olimpiodor Antonescu, fostul inspector general al Jandarmeriei Române, acuzat de neglijenţă în serviciu şi pe Nicolaie Gheorghe Rugină, fostul său prim-adjunct, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual.

În acest dosar sunt judecaţi şi Constantin Baci, fost secretar general în MAI, Adrian Pătraşcu, fost director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, şi Ion Valentin Opriţescu, fost director general al Direcţiei Generale Financiare din MAI, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Constantin Stoleriu, fost ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice şi pe Marian Valentin Grigoroiu, fost director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la fals intelectual.

Potrivit procurorilor, în toamna anului 2010, în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au fost deblocate posturi „în scopul exclusiv al angajării ilegale a patru persoane”, una direct într-o funcţie de autoritate publică din MAI şi celelalte trei pe funcţii de ofiţeri.

SURSA: România Liberă