Arhive pe etichete: magistrati

ICCJ: Prințului Paul de România i-au fost recunoscute drepturile

STIRI 16 februarie 2013 Comentarii: 3

Prinţul Paul de România ar putea primi peste 60% din averea Casei Regale. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis că acesta este nepotul legitim al Regelui Carol al II-lea. Motivarea sentinţei a durat aproape un an. Decizia magistraţilor români este definitivă şi irevocabilă şi recasa regalaprezintă o recunoaştere a sentinţei pronunţate de Tribunalul din Lisabona la 6 februarie 1955. 

Anularea căsătoriei dintre Regele Carol al II-lea şi prima sa soţie Zizi Lambrino nu retrage dreptul la moşteniere al descendenţilor lor. Este verdictul dat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un proces care a durat mai bine de 20 de ani.

Verdictul îi permite Prinţului Paul de România să revendice o parte din averea Casei Regale.

„Soluţia instanţei străine, din 6 februarie 1955, prin care s-a statuat că anularea căsătoriei nu împietează asupra filiaţiei faţă de tată prin declararea reclamantului ca fiu nelegitim al defunctului rege, în limitele legale şi în special pentru a fi admis în procedura de inventar pendinte, ca urmare a decesului acestuia, şi nu contravine ordinii publice de drept internaţional privat român de la momentul litigiului”, susţin magistraţii Curţii Supreme.

Magistraţii portughezi au stabilit încă din 1955 că prinţul Paul de România este nepotul legitim al regelul Carol al II-lea. Între anii 1950 şi 1960, nu mai puţin de trei tribunale europene au decis că averea Regelui Carol al II-lea al României să fie împărţită în mod egal între cei doi fii ai săi, Carol Mircea şi Mihai, şi ultima sa soţie, Elena Lupescu.

Fiecăruia dintre cei doi fii îi revenea 37,5% din avere, în timp ce Elena Lupescu ar fi avut dreptul la 25%. Ulterior, prinţului Paul, fiul lui Carol Mircea, i-a revenit şi partea moştenită de văduva Regelui, în total, 62,5% din averea Casei Regale.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: b1.ro

Ministerul Justiției va avea un departament care se va ocupa de plângerile justițiabililor în vederea exercitării atribuțiilor ministrului de promovare de acțiuni disciplinare contra magistraților.

STIRI 6 ianuarie 2013 Comentarii: 2

Ministerul Justiţiei îşi va exercita atribuţiile prevăzute de lege în calitate de titular al acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. În Monitorul Oficial a fosanctiunest publicată Hotărârea 1164 din 27 noiembrie 2012 pentru modificarea şi competarea Hotărârii Guvernului 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. Astfel, potrivit Hotărârii, după articolul 14 se va introduce un nou articol, 14 indice 1, cu următorul cuprins: “Ministrul Justiţiei exercită atribuţiile prevăzute de lege în calitate de titular al acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, potrivit unei proceduri interne stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei”.

Departament nou în cadrul Ministerului Justiţiei

Concret, în cadrul Ministerului Justiţiei va fi organizat un departament format din magistraţi asimilaţi sau detaşaţi, care va avea rolul de a analiza toate reclamaţiile şi plângerile venite din partea justiţiabililor. Departamentul va analiza toate aceste sesizări, după care le va trimite unde e cazul Inspecţiei Judiciare a CSM, care la rândul său va propune o soluţie de clasare sau de promovare a unei acţiuni disciplinare. Indiferent de concluziile Inspecţiei Judiciare, ministrul Justiţiei e cel care va decide dacă va promova acţiunea disciplinară şi va sesiza una dintre cele două Secţii ale CSM, pentru procurori sau pentru judecători, în materie disciplinară.

Patru titulari ai acţiunii disciplinare

În momentul de faţă, potrivit modificărilor efectuate încă din timpul mandatului de ministru al Justiţiei al lui Cătălin Predoiu, există patru titulari ai acţiunii disciplinare. Este vorba despre Comisia de Disciplină din cadrul Inspecţiei Judiciare, ministrul Justiţiei, Procurorul General al României şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Totuşi, până la această dată, în afara Comisiei de Disciplină, nici ministrul Justiţiei, nici Procurorul General al României şi nici preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu şi-au exercitat atribuţiile prevăzute de lege în calitate de titular al acţiunii disciplinare.

SURSĂ: luju.ro

CSM: Magistrații cu afecțiuni psihice pot fi suspendați

STIRI 16 decembrie 2012 Comentarii: 2

Suspendarea din funcție a unui magistrat cu afecțiuni psihice se poate dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar doar dacă maladia respectivă este constatată de o comimagistratsie medicală printr-o expertiză de specialitate.

„Aplicarea practică a dispozițiilor art. 62 și 64 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, a ridicat mai multe probleme sub aspectul reglementării situației în care un magistrat este afectat de o maladie psihică de natură să-l împiedice în exercitarea funcției în mod corespunzător. Astfel, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 62 alin. (1) lit. b) și art. 64 alin. (1) din lege, suspendarea din funcție a unui magistrat pe motiv de afecțiune psihică se poate dispune de către CSM doar dacă maladia respectivă este constatata de o comisie medicală printr-o expertiza de specialitate”, informeaza CSM, potrivit EVZ.

Legea nu prevede în prezent nicio sancțiune pentru magistratul care refuza nejustificat să se prezinte la expertiza de specialitate, iar CSM este în imposibilitate de a dispune suspendarea acestuia din funcție pentru înlăturarea stării de pericol general.

Pe perioada suspendării din funcție pentru acest motiv, magistratului nu îi sunt plătite drepturile salariale iar intervalul de timp în care magistratul este suspendat nu constituie vechime în magistratura.

Au fost formulate propuneri legislative si pentru anumite categorii de boli fizice. „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, marți, sesizarea Ministerului Justiției în vederea inițierii și promovării unui proiect de act normativ care sa fie înaintat Parlamentului României”, informează CSM

SURSA: ziare.com