Arhive pe etichete: avocat

Conținutul și protecția drepturilor de autor

Opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată independent de aducerea la cunoştinţa publică prin simplul fapt al realizării ei, chiar dacă nu este terminată.drept de autor

Subiectul dreptului de autor este persoana fizică sau juridică care dobândeşte drepturile de autor legate de naşterea unei opere protejate de lege şi care are posibilitatea să pretindă celorlalte subiecte de drept să nu încalce niciuna dintre obligaţiile corelative drepturilor sale subiective de autor. Pot beneficia de protecţia acordată autorului şi alte persoane fizice sau juridice. Se prezumă a fi autor până la proba contrară:
– persoana sub numele căreia operă a fost adusă pentru prima oară la cunoştinţa publică;
– persoana fizică sau juridică care face publică opera respectivă doar cu acordul autorului, atât timp cât acesta nu îşi dezvăluie identitatea; doar dacă a fost adusă la cunoştinţa publică sub forma anonimă sau sub pseudonim.

Obiectul dreptului de autor îl pot constitui:
– operele originale de creaţie intelectuală din domeniul literar, artistic, ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor;
– operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente.

Legea prevede, în mod expres, faptul că nu pot beneficia de protecţia legală a drepturilor de autor următoarele:
– ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare, conceptele matematice, invenţiile conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare şi de exprimare;
– textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciara şi traducerile oficiale ale acestora;
– simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor cum ar fi stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;
– mijloacele de plată;
– ştirile şi informaţiile de presă;
– simplele fapte şi date.

Conţinutul dreptului de autor implică atât existenţa unor drepturi morale, dar şi existenţa unui ansamblu de drepturi patrimoniale de autor. Drepturile morale ale autorului unei opere constă în:
– dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţa publică;
– dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor;
– dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă la cunoştinţa publică;
– dreptul de a pretinde respectarea integrităţii şi de a se opune oricărei modificări, dar şi oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa;
– dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare prejudiciaţi.

SURSĂ: infolegal.ro

S-a modificat legislația privind venitul minim garantat!

Prin H.G. nr. 1291/2012 Guvernul a adus modificări legislaţiei privind venitul minim garantat, concediului şi indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi alocaţiei de stat pentru copii.

În Monitorul Oficial nr. 897 din 28 decembrie 2012 a fost publicată H.G. nr. 1291/venit minim2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, şi pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, şi a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2008.

În cadrul actului normativ se arată:

Stabilirea cuantumului şi plata ajutorului social

La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, cu excepţia alocaţiei pentru susţinerea familiei, a bugetului personal complementar, a ajutoarelor de stat acordate în baza O.G. nr. 14/2010, a burselor de studiu şi a burselor sociale, precum şi a sprijinului financiar prevăzut de H.G. nr. 1.488/2004.

Pentru drepturile stabilite anterior, pe data de 5 ale lunii primarul transmite modificări/suspendări/încetări ale dreptului cu efect din luna respectivă.

Obligaţiile titularilor şi ale beneficiarilor de ajutor social

să depună, din 3 în 3 luni, la primăria unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa, declaraţia pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului social.

Pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, potrivit prevederilor art. 161 din lege, familiile şi persoanele singure beneficiare, ale căror drepturi sunt stabilite de cel puţin 6 luni, au îndatorirea să îşi achite obligaţiile legale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Ajutoarele de urgenţă se acordă pentru acoperirea nevoilor de bază ale familiei sau ale persoanei singure, în vederea susţinerii acestora.

Sumele aferente plăţii primelor de asigurare vor fi achitate integral de către agenţiile teritoriale şi vor fi calculate la cursul valutar stabilit de BNR pentru ziua în care acestea realizează fundamentarea de credite bugetare.

Fundamentarea de credite bugetare se efectuează în aceeaşi zi de către toate agenţiile teritoriale.

Pentru plata asigurării obligatorii a locuinţei, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, în numele agenţiilor teritoriale, încheie cu PAID protocol în care vor fi stabilite obligaţiile părţilor, precum şi modalitatea în care se realizează regularizările pentru eventualele diferenţe de plăţi sau de curs valutar faţă de cursul prevăzut de Legea nr. 260/2008, republicată.

Beneficiază de alocaţie şi familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, dar care întrerup temporar frecventarea cursurilor de învăţământ organizate potrivit legii sau repetă anul şcolar din motive de sănătate dovedite cu certificat medical.

În situaţia în care unul dintre copii finalizează cursurile învăţământului general obligatoriu, conform legii, dar nu a împlinit vârsta de 18 ani sau unul dintre copii repetă anul şcolar din alte motive decât cele medicale, acesta nu este luat în calcul la numărul de copii din familia respectivă în vederea stabilirii dreptului de alocaţie, iar alocaţia se va acorda corespunzător numărului de copii din familie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Concediul pentru creşterea copilului se acordă pe bază de cerere aprobată de către angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea persoana îndreptăţită.

În situaţia persoanelor îndreptăţite care realizează venituri din activităţi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui contract individual de muncă, concediul reprezintă întreruperea/suspendarea activităţii pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

SURSĂ: infolegal.ro

Facturile conțin din acest an mai multe elemente obligatorii!

Reglementările în ceea ce priveşte facturarea au fost modificate de la începutul afacturacestui an. Noile reguli, care se aplică deja din prima zi a anului, modifică formatul facturilor, stabilind noi informaţii ce trebuie menţionate obligatoriu în aceste documente, şi clarifică prevederile referitoare la emiterea lor.

Codul fiscal, modificat prin OG nr. 15/2012, conţine noi prevederi la art. 155 care conţine regulile privind facturarea.

De la 1 ianuarie 2013, dată la care noile reglementări au intrat în vigoare, facturile trebuie să conţină câteva elemente în plus. Pe lângă informaţiile care sunt obligatorii şi în momentul de faţă , facturile vor mai conţine, potrivit Codului fiscal şi:

menţiunea «TVA la încasare», în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii;
menţiunea «taxare inversă», în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA;
menţiunea «autofactura», în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului;
dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă,
obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile «regimul marjei – bunuri second-hand», «regimul marjei – opere de artă» sau «regimul marjei – obiecte de colecţie şi antichităţi», după caz;

HG nr. 1071/2012, actul normativ prin care au fost modificate Normele de aplicare a Codului fiscal, stabileşte că, în situaţia în care denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu poate fi înscrisă pe o singură pagină, factura poate fi întocmită pe mai multe pagini.

Pe prima pagină este obligatoriu să apară:

numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
data emiterii facturii;
data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
menţiunea «autofactura» , în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului,
referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune

De asemenea, tot pe prima pagină a facturii este obligatoriu să fie menţionat numărul de pagini pe care le conţine factura şi numărul total de poziţii cuprinse în factura respectivă.

„Pe facturile emise şi achitate pe bază de bonuri fiscale emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor  economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările ulterioare, nu este necesară menţionarea bunurilor livrate sau a  serviciilor prestate, fiind  suficientă menţiunea „conform bon fiscal nr./data”, explică normele de aplicare a Codului fiscal.

SURSĂ: avocatnet.ro

Medierea: când NU este obligatorie participarea la şedinţa de informare privind avantajele medierii

Detaliem, în cele ce urmează, excepţia – în cazul procedurii ordonanţei de plată – faţă de regula referitoare la obligativitatea participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii, ca o condiţie pentru admiterea chemării în judecată. Reamintim, regula a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2012 dată pentru modificamediererea şi completarea Legii nr. 192/2006, precum şi pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea aceleiaşi reglementări de bază în materie.

Pentru procesele care au început după 21 decembrie 2012 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 90/2012)  –  instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop.

Regula se aplică într-o serie de domenii şi situaţii determinate prin O.U.G. nr. 90/2012, inclusiv în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013-1.024  (procedura ordonanţei de plată) sau la cea prevăzută la art. 1.025-1.032 (procedura cu privire la cererile de valoare redusă) din Codul de procedură civilă.

În cele ce urmează, dorim să detaliem excepţia privind procedura ordonanţei de plată, ca una din situaţiile în care NU se aplică obligaţia privind informarea despre mediere.

Potrivit art.1013 şi următoarele din Codul de procedură civilă care va intra în vigoare de la 1 februarie a.c., dispoziţiile privind ordonanţa de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege. Nu sunt incluse în sfera de aplicare creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă.

* Comunicarea somaţiei. Creditorul îi va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, o somaţie, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Această somaţie întrerupe prescripţia extinctivă.

* Instanţa competentă. Dacă debitorul nu plăteşte în termenul de 15 zile de la primirea somaţiei, creditorul poate introduce cererea privind ordonanţa de plată la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.

* Determinarea dobânzii. Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR. Rata de referinţă în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru. Potrivit art. 1.017 alin. (2), creanţa produce dobânzi după cum urmează:

1. în cazul contractelor încheiate între profesionişti, de la data la care obligaţia a devenit exigibilă (fiind lovită de nulitate absolută convenţia sau clauza prin care se fixează o obligaţie de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor);

2. în cazul contractelor încheiate între profesionişti şi o autoritate contractantă, fără a fi necesară punerea în întârziere a debitorului:

– dacă în contract a fost fixat un termen de plată, din ziua următoare acestui termen;

– dacă termenul de plată nu este fixat în contract:

(i) după 30 de zile de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei alte asemenea solicitări de plată;

(ii) dacă data primirii facturii sau a unei solicitări echivalente de plată este incertă, după 30 de zile de la recepţia mărfurilor sau prestarea serviciilor;

(iii) dacă solicitarea de plată a fost comunicată înainte de a primi mărfurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de zile de la primirea mărfurilor sau prestarea serviciilor;

(iv) dacă legea sau contractul stabileşte o procedură de acceptare ori de verificare, permiţând certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plată la data verificării sau anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la această dată (fiind lovită de nulitate absolută convenţia sau clauza prin care se fixează o obligaţie de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor în oricare din aceste patru situaţii);

3. în celelalte cazuri, de la data la care debitorul a fost pus sau este de drept în întârziere, potrivit legii.

Creditorul poate să pretindă daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligaţiilor de către debitor.

Este lovită de nulitate absolută convenţia sau clauza prin care se fixează un termen de la care creanţa produce dobânzi, mai mare decât cel prevăzut la art. 1.017 alin. (2), detaliat mai sus.

* Declaraţiile părţilor şi stingerea litigiului. În cazul în care creditorul declară că a primit plata sumei datorate, instanţa ia act de această împrejurare printr-o încheiere definitivă, prin care se dispune închiderea dosarului. Când creditorul şi debitorul ajung la o înţelegere asupra plăţii, instanţa ia act de aceasta, pronunţând o hotărâre de expedient care este definitivă şi constituie titlu executoriu.

* Contestarea creanţei. Dacă, din contra, debitorul contestă creanţa, instanţa verifică dacă contestaţia este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor. În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanţa va respinge cererea creditorului prin încheiere. Dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe, iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanţa va respinge cererea creditorului privind ordonanţa de plată prin încheiere. În oricare din cele două situaţii, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun.

* Emiterea ordonanţei. În cazul în care instanţa, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, precum şi a declaraţiilor părţilor, constată că pretenţiile creditorului sunt întemeiate, va emite o ordonanţă de plată, în care se precizează suma şi termenul de plată. Dacă instanţa, examinând probele cauzei, constată că numai o parte dintre pretenţiile creditorului sunt întemeiate, va emite ordonanţa de plată numai pentru această parte, stabilind şi termenul de plată. În acest caz, creditorul poate formula cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun pentru a obţine obligarea debitorului la plata restului datoriei.

* Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile şi nici nu va depăşi 30 de zile de la data comunicării ordonanţei. Judecătorul nu va putea stabili alt termen de plată, decât dacă părţile se înţeleg în acest sens.

ATENŢIE PENTRU ASOCIAŢIILE DE PROPRIETARI! Potrivit art. 1.021 alin. (4), în cazul creanţelor reprezentând obligaţii de plată a cotelor din cheltuielile comune faţă de asociaţiile de proprietari, precum şi a cheltuielilor de întreţinere ce revin persoanelor fizice corespunzător suprafeţelor locative pe care le folosesc ca locuinţe, instanţa, la cererea debitorului, va putea, pe cale de excepţie, să dispună stabilirea unui termen de plată mai mare ori eşalonarea plăţii, ţinând seama de motivele temeinice invocate de debitor în ceea ce priveşte posibilităţile efective de plată.

* Durata procedurii. În cazul în care debitorul nu contestă creanţa prin întâmpinare, ordonanţa de plată va fi emisă în termen de cel mult 45 de zile de la introducerea cererii. Nu intră în calculul acestui termen perioada necesară pentru comunicarea actelor de procedură şi întârzierea cauzată de creditor, inclusiv ca urmare a modificării sau completării cererii.

* Cererea în anulare. Împotriva ordonanţei de plată, debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia. Prin cererea în anulare se poate invoca numai nerespectarea cerinţelor prevăzute de prezentul titlu pentru emiterea ordonanţei de plată, precum şi, dacă este cazul, cauze de stingere a obligaţiei ulterioare emiterii ordonanţei de plată.

Cererea în anulare nu suspendă executarea. Suspendarea va putea fi însă încuviinţată, la cererea debitorului, numai cu dare de cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanţă.

Dacă instanţa învestită admite, în tot sau în parte, cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, în tot sau, după caz, în parte, pronunţând o hotărâre definitivă.

Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este definitivă.

* Titlul executoriu. Ordonanţa de plată este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare şi are autoritate de lucru judecat provizorie până la soluţionarea cererii în anulare. Ordonanţa de plată devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare.

Împotriva executării silite a ordonanţei de plată partea interesată poate face contestaţie la executare, potrivit dreptului comun. În cadrul contestaţiei nu se pot invoca decât neregularităţi privind procedura de executare, precum şi cauze de stingere a obligaţiei ivite ulterior rămânerii definitive a ordonanţei de plată.

SURSA: legestart.ro

Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) se deschide în data de 11 ianuarie

Începând cu 11 ianuarie, noul Centru european de combatere a criminalităţii informatice (EC3) îşi va începe activitatea pentru a contribui la protejarea cetăţenilor şi întreprinderilor europene faţă de criminalitatea informatică.criminalitate informatica

Comisarul UE pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, va participa la inaugurarea oficială a acestui centru care a fost înfiinţat în cadrul Oficiului European de Poliţie, Europol, la Haga (Ţările de Jos).

`Centrul de combatere a criminalităţii informatice va constitui un pas înainte important pentru capacitatea UE de a lupta împotriva criminalităţii informatice şi de a apăra un internet care este liber, deschis şi sigur. Infractorii informatici sunt inteligenţi şi utilizează noile tehnologii cu rapiditate, în scopuri infracţionale; EC3 ne va ajuta să devenim şi mai inteligenţi şi mai rapizi, pentru a putea contribui la prevenirea şi combaterea infracţiunilor acestora`, a declarat comisarul Cecilia Malmström.

`In combaterea criminalităţii informatice, care se caracterizează prin lipsa frontierelor şi prin enorm de multe posibilităţi pentru infractori de a se ascunde, avem nevoie de un răspuns flexibil şi adecvat. Centrul european de combatere a criminalităţii informatice este menit să ofere această expertiză în calitate de centru de fuzionare, de centru pentru investigaţii operaţionale şi asistentă în domeniul criminalisticii, dar şi prin abilitatea sa de a mobiliza toate resursele relevante din statele membre UE pentru a atenua şi reduce ameninţarea pe care o reprezintă infractorii informatici, indiferent de locul de unde aceştia actioneaza„ a declarat Troels Oerting, şeful Centrului de combatere a criminalităţii informatice.

Investigarea fraudelor online şi a abuzurilor online împotriva copiilor, precum şi a altor tipuri de infracţiuni informatice implică, de regulă, sute de victime în acelaşi timp şi suspecţi în multe părţi diferite ale lumii. Operaţiunile de această amploare nu pot fi realizate cu succes de către forţele naţionale de poliţie acţionând pe cont propriu.

Deschiderea Centrului european de combatere a criminalităţii informatice (EC3) marchează o schimbare semnificativă a modului în care UE a abordat criminalitatea informatică până în prezent. Mai presus de toate, abordarea EC3 va fi mai de perspectivă şi mai favorabilă incluziunii. Acesta va pune în comun cunoştinţe de specialitate şi informaţii, va sprijini investigaţiile penale şi va promova soluţii la nivelul întregii UE.

EC3 se va concentra asupra activităţilor online ilegale efectuate de către grupurile de criminalitate organizată, în special atacurile asupra serviciilor bancare electronice şi asupra altor activităţi financiare online, asupra exploatării sexuale online a copiilor şi a acelor infracţiuni care afectează infrastructura critică şi sistemele de informare din UE.

Centrul va facilita, de asemenea, cercetarea şi dezvoltarea şi va asigura consolidarea capacităţilor pentru autorităţile responsabile cu asigurarea aplicării legii, pentru judecători şi procurori şi va elabora evaluări ale ameninţărilor, inclusiv analize ale tendinţelor, previziuni şi avertizări timpurii. Pentru a desfiinţa mai multe reţele de criminalitate informatică şi a urmări penal mai mulţi suspecţi, EC3 va colecta şi prelucra date privind criminalitatea informatică şi va oferi un serviciu de asistenţă pentru unităţile de asigurare a aplicării legii din ţările UE. Acesta va oferi sprijin operaţional ţărilor UE (de exemplu, împotriva intruziunii, fraudei, abuzului sexual online asupra copiilor etc.) şi va oferi expertiză tehnică, analitică şi criminalistică de înalt nivel în cadrul unor investigaţii desfăşurate în comun în UE.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru recent, europenii sunt în continuare foarte preocupaţi de securitatea informatică. 89 % dintre utilizatorii de internet evită să dezvăluie informaţii cu caracter personal online, iar 12 % s-au confruntat deja cu o fraudă online.

În fiecare zi, aproximativ un milion de persoane din lumea întreagă sunt victime ale unei forme de infracţiune informatică. Estimările indică faptul că victimele pierd anual în jur de 290 de miliarde euro la nivel mondial ca rezultat al unor infracţiuni informatice (Norton, 2011).

SURSĂ: euroavocatura.ro

Registrele Naționale Notariale în format tip web-portal începand cu 1 ianuarie 2013. Notarii vor avea o bază de date independente, dar interconectate, gestionate de UNNPR

Registrele Naţionale Notariale vor fi începând cu 1 ianuarie 2013 disponibile în format tip web-portal. Registrele, care sunt administrate de SC INFONOT SYSTEMS SRL, societate al cărei asociat unic este Uniunea Naţionale a Notarilor Publici din România, condusă de preşedintele Viorel Mănescu, au fost înfiinţate la nivelul Uniunii la 1 ianuarie 2007, scopul principal fiind acela de a cobaza de date notarinferi o siguranţă sporită actului juridic, venind astfel în sprijinul activităţii notarilor publici și al cetăţenilor. Potrivit UNNPR, un beneficiu major al acestui sistem de lucru, în format web-portal, îl reprezintă faptul că va fi posibilă sortarea automată a documentelor uploadate de către notarii publici pentru fiecare registru în parte, în funcţie de elementele de identificare pe care aceştia le vor introduce. “Un alt avantaj al acestui mod de abordare a informatizării, constă în faptul că sunt create baze de date independente, dar interconectate, gestionate de o persoană juridică română. În vederea înfiinţării noilor evidenţe electronice, a fost urmărit modelul altor state membre ale Uniunii Europene şi ale Uniunii Internaţionale a Notariatului, precum Italia, Franţa, Spania, în cadrul procesului de informatizare a activităţii notariale” se arăta într-un comunicat al UNNPR.

Prioritate pentru registrul electronic de testamente şi procuri

Implementarea unei infrastructuri de certificare electronică notarială pentru registrul electronic de testamente şi procuri este primul obiectiv urmărit în cadrul proiectului. Fiecare notar îşi ţine un fel de evidentă, problema este că trebuie încărcate toate informaţiile de până acum într-o bază centralizată. Sistemul Informatic al UNNPR va implica o platformă de integrare a conţinutului structurat al documentelor notariale la nivel naţional. Înregistrările vor fi salvate într-o bază de date centralizată, astfel încât, printr-o singură interogare, să fie afişate toate înregistrările relevante, indiferent de format, locaţie fizică sau aplicaţie sursă.

În ceea ce priveşte cadastrul şi publicitatea imobiliară pentru integrarea serviciilor de acces în sistemul electronic al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) se va realiza un registru electronic destinat impozitelor notariale. Fiind un sistem complex, „durata estimată de implementare este între 1 şi 2 ani, termenele de execuţie ale diverselor module fiind încă în discuţie“, susţine Ionel Mihaescu, şef serviciu informatizare la UNNPR.

Semnătură electronică furnizată de Uniunea Notarilor

Semnătura electronică nu va putea substitui munca notarului, notarul nu va putea să ia consimţământul prin semnătură electronică, ci consimţământul se acordă în faţa notarului. Simplificarea muncii notariale poate funcţiona prin două modalităţi. O variantă este atunci când numărul de carte funciară este verificat la cadastru, valorificând informaţia pe baza semnăturii electronice. O altă posibilitate de utilizare a semnăturii electronice este obţinerea acordului ambelor părţi de la distanţă prin intermediul a doi notari publici, fiecare din părţi fiind prezenţa în faţa notarului, dar numai unul dintre notari va notifica acel act şi îşi va primi onorariul. Aceste proceduri trebuie reglementate prin norme interne, aşa cum este sistemul din Franţa. „Întrucât semnătură electronică trebuie să fie calificată pentru că implică răspundere, şi noi vom căuta să devenim autoritate pentru furnizarea de semnătură electronică“, a menţionat Dumitru Viorel Mănescu. Semnătură electronică nu se poate aplica la toate procedurile, datorită relatvitatii discernământului. Verificarea dosarelor de succesiune, înstrăinările imobiliare unde se lucrează cu cartea funciară nu pot fi făcute pe baza semnăturii electronice.

„O succesiune deschisă în orice sector trebuie să se poată verifica uşor printr-un simplu fax la camera teritorială care să deţină o bază suficient de mare şi, mai ales, completă, pentru a verifica dacă succesiunea nu a fost deschisă la biroul x, iar dacă nu a fost să o poată deschide notarul care a solicitat informaţia“, a exemplificat preşedintele UNNPR modul de lucru bazat pe semnătură electronică.

Avocat Cristian Ioan

Guvernul amână din nou decizia de modificare a taxei auto

Guvernul a amânat din nou o decizie în privinţa modificării sistemului actual de taxare a proprietarilor de vehicule, vicepremierul Liviu Dragnea afirmând că ministrul Mediului, Rovana Plumb, taxa auto 1a cerut în şedinţa de miercuri a Executivului amânarea acestui subiect.

„Ministrul Rovana Plumb a mai cerut o amânare pe această temă, pentru că e foarte importantă”, a spus Dragnea.

Întrebat de jurnalişti dacă există totuşi un termen în care noul sistem de taxare a proprietarilor de vehicule să intre în vigoare, vicepremierul a răspuns doar : „Noi sperăm cât mai repede”.

În aceste condiţii, taxa de primă înmatriculare şi taxa de primă vânzare auto rămân încă în vigoare, o decizie fiind amânată şi în şedinţa de săptămâna trecută a Guvernului.

Premierul Victor Ponta a anunţat recent că taxa de primă înmatriculare auto va fi înlocuită cu un „timbru de mediu” pentru care proprietarii de vehicule vechi şi poluante vor plăti mai mult, iar deţinătorii de vehicule noi vor plăti mai puţin sau chiar deloc în cazul maşinilor hibride electrice.

Suspendată de fostul Guvern doar până la începutul acestui an, taxa de primă vânzare auto este din nou obligatorie începând cu 1 ianuarie.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România propune Guvernului mai multe măsuri pentru protecţia mediului şi atragerea de venituri la buget, precum renunţarea la taxa auto, aplicarea unui impozit anual diferenţiat, reducerea rovinietei şi majorarea primei de casare.

SURSA: mediafax

Codul de procedură civilă nu poate intra în vigoare anul acesta!

Premierul Victor Ponta a declarat că nu poate fi pus în aplicare anul acesta Codul de proceduinfrastructura justitieră civilă deoarece nu există banii necesari pentru acest lucru.
„Nu este încă gata infrastructura instanţelor pentru aplicarea Codului de procedură civilă. În bugetul pe 2012 adoptat anul trecut nu au fost trecuţi banii nici pentru judecători, nici pentru grefieri, nici pentru instanţe şi trecem noi acum pe măsură ce-i avem, trebuie făcute concursuri pentru judecători, pentru grefieri”, a spus Ponta.
El a adăugat că urmează să se amâne data de intrare în vigoare a Codul de procedură civilă pentru 1 februarie.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat anterior Guvernului reconsiderarea datei intrării în vigoare a Codului de procedură civilă până când se vor asigura necesarul de resurse umane şi infrastructura cerute.
CSM a calificat ca inoportună intrarea în vigoare la 1 septembrie a noului Cod de procedură civilă, având în vedere lipsa unei finanţări corespunzătoare, care să asigure un suport eficient procesului de implementare la nivelul instanţelor din România.

SURSĂ: agerpres

Noul Cod Rutier – ce se schimbă?

cod rutierPrincipalele modificări aduse de Noul Cod Rutier

  • Mopedul este considerat autovehicul şi este impusă regula obţinerii permisului de conducere pentru această categorie de autovehicule;
  • Examenul medical, ce trebuie efectuat de orice șofer la momentul preschimbării permisului;
  • Valabilitatea permiselor de conducere este redusă pentru profesionişti la 5 ani;
  • Vârstele minime pentru obţinerea permisului de conducere în funcţie de categorie este de 16, 18, 20, 21 şi 24 ani;
  • Sunt desfiinţate subcategoriile de vehicule şi se echivalează cu categoriile (ca noutate categoria AM – mopede)
  • permisele de conducere eliberate pentru orice categorie sunt valabile pentru vehiculele din categoria AM;
  • obligativitatea conducătorilor de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale de a se prezenta la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului, pentru întocmirea documentelor de constatare;
  • Persoanele  cu domiciliul sau reşedinţa în România sau care dovedesc că se află la studii în România pentru o perioadă de cel puţin 6 luni pot solicita obţinerea permisului de conducere autorităţilor competente să le examineze;
  • În cazul pierderii, furtului sau al deteriorării permiselor de conducere ori a schimbării numelui titularului, autorităţile competente eliberează, după caz, un duplicat a cărui valabilitate nu poate depăşi valabilitatea administrativă a documentului înlocuit sau alt permis de conducere;
  • Eliberarea unui nou permis de conducere în cazul pierderii, furtului, deteriorării, schimbării numelui titularului precum şi în cazul expirării perioadei de valabilitate se realizează fără susţinerea unui nou examen.

Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule

În cazul permiselor suspendate conducătorii auto vizați de această măsură trebuie să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență, pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, după cum urmează:

  • când permisul de conducere i-a fost reținut pentru consum de băuturi alcoolice, sau pentru nerespectarea regulilor referitoare la prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie  a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
  • când fapta a fost urmărită ca infracțiune prevazută de prezenta ordonanță de urgență, iar instanța de judecată sau procurorul a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91 din Codul Penal;
  • când a solicitat reducerea perioadei de suspendare a  exercitării dreptului de a conduce.

De asemenea, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule ori tramvaie se prelungește cu 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere nu promovează testul de cunoaștere a regulilor de circulație sau nu se prezintă la serviciul poliției rutiere pentru susținerea verificării cunoașterii regulilor de circulație.

Avocat Cristian Ioan

Părinţii vor plăti o taxă pentru copiii înscrişi la creşă

cresaÎn Monitorul Oficial nr. 8 din 7 ianuarie 2013 a fost publicată Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. În urmă cu aproximativ trei luni, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre privind aprobarea metodologiei. Acesta a fost adoptat, cu o serie de modificări, în cadrul actului fiind prevăzut şi aspectul potrivit căruia părinţii sunt obligaţi la plata unei contribuţii pentru copiii înscrişi la creşă.

Astfel, în cadrul capitolului VII. “Finanţarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie antepreşcolară” din actul normativ se prevede că părinţii/reprezentanţii legali sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare, a cărei valoare este stabilită prin dispoziţie a primarului în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu net lunar pe membru de familie calculat pe perioadă de şase luni anterioară înscrierii copilului, certificat prin adeverinţa de venituri pentru fiecare dintre părinţi/reprezentanţi legali.

Sunt scutiţi de la plata acestei contribuţii părinţii/reprezentantul legal care au în îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii.

Vezi care sunt diferenţele dintre Metodologia publicată în Monitorul Oficial şi forma iniţială a proiectului de hotărâre MMFPS!

Contribuţia poate fi achitată şi prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.

Metodologia mai stipulează că stabilirea contribuţiei se face în funcţie de numărul efectiv de zile de prezenţă a copilului la programul zilnic. Acesta este monitorizat prin registrul de evidenţă/prezenţă completat de educator şi personalul de asistenţă medicală a unităţii.

Mai mult, contribuţia se realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică. În cazul în care copilul nu a frecventat programul de creşă pe o perioadă de cel puţin 3 zile lucrătoare, contribuţia este reportată pentru luna următoare.

În ceea ce priveşte contribuţia lunară reprezentând cheltuielile pentru hrana unui copil, valoarea acesteia se determină în funcţie de cuantumul alocaţiei zilnice de hrană aprobat prin actele normative în vigoare şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.

Contribuţia lunară de întreţinere, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se determină în funcţie de cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi altele asemenea, precum şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.

Valoarea contribuţiei se stabileşte în următoarele cote procentuale şi nu poate depăşi 20% din costul mediu lunar de întreţinere în unitatea publică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară:

Venit mediu brut lunar cumulat al părinţilor/reprezentanţilor legali Număr copii Cota procentuală contribuţie părinţi
Peste 700 de lei un copil 20%
2 sau mai mulţi copii 10%
Între 225 şi 699 de lei un copil 10%
2 sau mai mulţi copii 5%

Nu în ultimul rând, actul normativ mai prevede şi aspectul potrivit căruia costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi sau grupe de educaţie antepreşcolară înfiinţate pe lângă grădiniţe, şi se aprobă anual prin act administrativ al instituţiei care are în administrare creşa.

SURSA: legestart.ro

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe