CEDO condamnă România într-o speţă referitoare la condiţiile de detenţie şi interceptările telefonice ale unei judecătoare

România fost condamnată de CEDO la plata a 4.900 de euro în speţa Pop Blaga, fostă judecătoare din Oradea acuzată de corupţie, care s-a plâns instanţei de la Strasbourg pentru condiţiile de detenţie şi ascultări telefonice ilegale. Din suma ce trebuie plătită de statul român, 3.900 de euro reprezintă prejudiciu moral şi 1000 de euro cheltuieli de judecată.

Conform deciziei publicate marţi pe site-ul Curţii, în acest caz a fost încălcat articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane, precum şi articolul 8 referitor la respectarea vieţii private şi familiale.

Reclamanta Elena Pop Blaga, fostă judecătoare la Tribunalul Bihor, a fost acuzată de fapte de corupţie pasivă şi plasată în arest preventiv în perioada 24 mai – 22 iunie 2002, datele folosite împotriva ei fiind culese, pe lângă alte metode, şi pe baza unor interceptări telefonice. Reţinerea s-a produs după un flagrant organizat în urma sesizării unui expert judiciar căruia i-ar fi cerut o sumă de bani în schimbul plăţii unei expertize pe care acesta a realizat-o în cadrul unei proceduri comerciale.

Ea s-a plâns în mod special de condiţiile de detenţie de la secţia de poliţie din Oradea, unde avea dreptul la un singur duş pe săptămână, cu o durată de 10-15 minute şi numai sâmbăta. Reclamanta afirmă că celula în care a stat a trebuit deparazitată de mai multe ori şi era echipată cu un singur WC, în condiţiile în care acolo erau deţinute şi persoane infectate cu sifilis. De asemenea, a fost transferată pentru două zile la Bucureşti din motive procedurale, iar în timpul deplasării a fost nevoită să mănânce cu o singură mână pentru că poliţiştii au refuzat să-şi scoată complet cătuşele. Ea susţine că a fost ţinută închisă timp de două ore într-o toaletă la poliţia din Bucureşti, timp în care s-au efectuat formalităţile.

Celălalt element al plângerii sale l-a constituit interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. Pe lângă sesizarea adresată CEDO, reclamanta a înaintat o acţiune în instanţă împotriva Parchetului, în baza legii 544/2001 asupra liberului acces la informaţiile de interes public, pentru a obliga această instituţie să-i comunice numerele de telefon interceptate, numerele dosarelor pe baza cărora s-au efectuat interceptările, cât şi durata lor, solicitând şi o despăgubire de 150.000 RON pentru faptul că i s-a îngrădit accesul la aceste informaţii.

În plângerea către CEDO ea ceruse 1.000.000 de euro drept prejudiciu moral şi încă 112.000 de euro ca prejudiciu material reprezentat de cheltuielile medicale şi pierderea unor venituri viitoare, dar decizia Curţii europene obligă statul român să achite o despăgubire de numai 4.900 de euro.

SURSA: AGERPRES

Calcularea termenului de 30 de zile în care trebuie aplicată sancțiunea disciplinară

În Monitorul Oficial Partea I nr. 817/2012 a fost publicată Decizia nr. 15 din 12 noiembrie 2012 cu privire la calcularea termenului de 30 de zile în care trebuie aplicată sancțiunea disciplinară conform dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, respectiv momentul de la care începe să curgă acest termen.

Analiza cuprinsului sesizărilor Avocatului Poporului și procurorului general al Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție relevă că obiectul recursurilor în interesul legii priveste calcularea termenului de 30 de zile în care trebuie aplicată sancțiunea disciplinară conform dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, respectiv momentul de la care începe să curgă acest termen. Interpretarea dispozițiilor legale menționate s-a realizat în mod diferit de către instanțele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită și la pronunțarea unor soluții neunitare.

Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație si Justiție cu prezentele recursuri în interesul legii s-a conturat în soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de sancționare disciplinară, în cadrul cărora a fost invocată excepția prescripției dreptului angajatorului de a emite respectivele decizii.
În urma verificarii jurisprudenței la nivelul întregii țări în aceste litigii, s-a constatat că instanțele nu au un punct de vedere unitar cu privire la calcularea termenului de 30 de zile în care trebuia aplicată sancțiunea disciplinară potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, statuând diferit asupra momentului de la care începe să curgă acest termen.

Textul integral al Deciziei ICCJ – recurs în interesul legii admis: Decizia ICCJ nr. 15 din 12 noiembrie 2012 recurs în interesul legii admis

SURSA: dreptonline.ro

Articole din Codul de procedură civilă declarate neconstituționale

Marţi, 20 noiembrie 2012, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 pct. 1 indice 1 şi art. 299 alin. 1 indice 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari bloc 1, str. Alunişului nr. 180, sector 4 din Bucureşti în dosarul nr. 18420/4/2010 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă, potrivit unui comunicat al Curţii Constituţionale.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate.

SURSA: juridice.ro

CEDO. Condamnări România 11 decembrie 2012

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis marți, 11 decembrie 2012, condamnarea României în următoarele cauze:

1. Gheorghe Banu: Curtea a constatat încălcarea art. 3 (interzicerea torturii) din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Au fost acordate daune morale (3.750 EUR).

2. Gina Ionescu: Curtea a constatat încălcarea art. 2 (dreptul la viață) din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Au fost acordate daune morale (15.000 EUR).

3. Ileana Constantinescu: Curtea a constatat încălcarea art. 10 (libertatea de exprimare) din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Au fost acordate daune materiale (1.000 EUR), daune morale (7.000 EUR) și cheltuieli de judecată (140 EUR).

SURSA: juridice.ro

Detinutii vor fi scutiti de la plata cheltuielilor de eliberare a actelor de identitate

Cei care executa pedepse privative de libertate si nu dispun de  mijloace financiare nu vor mai suporta din surse proprii cheltuielile generate de eliberarea actelor de identitate, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Justitiei aprobat marti in sedinta Executivului.

Proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea  Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani a fost aprobat in sedinta de marti a Guvernului, la cateva saptamani dupa ce a fost lansat in consultare publica de Ministerul Justitiei.

Potrivit actului normativ, persoanele care executa pedepse privative de libertate si nu dispun de mijloace financiare NU vor mai suporta din surse proprii cheltuielile generate de producerea si eliberarea actelor de identitate.

Conform notei de fundamentare a ordonantei, in acest fel se inlatura  tratamentul discriminatoriu aplicat persoanelor care executa o pedeapsa privativa de libertate.

Mai mult, initiatorii puncteaza faptul ca pe parcursul executarii pedepsei inchisorii si a masurii preventive a arestului preventiv, pentru multe persoane private de libertate expira termenul de valabilitate al actelor de identitate. Astfel, la referendumul din 29  iulie 2012 un numar mare de persoane private de libertate nu si-au putut exercita dreptul de vot intrucat nu au avut documente de identitate  valabile.

Din acest motiv, explica inititorii, se impune crearea unui cadru legal care sa permita eliberarea gratuita a actelor de identitate pentru detinuti. 

„Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor retinute, arestate sau care executa o pedeapsa privativa de libertate in temeiul unei hotarari judecatoresti de condamnare, care nu poseda asemenea documente si care nu dispun de mijloace financiare, precum si persoanelor cu handicap si celor fara venituri, seful serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere si eliberare a actelor de identitate”, se arata in proiectul de OUG.

Conform prevederilor legale in vigoare, persoanele care sunt in executarea unei pedepse privative de libertate, respectiv persoanele aflate in arest preventiv in unitatile sistemului administratiei penitenciare, dar care nu si-au pierdut  drepturile electorale, pot vota prin intermediul unor urne speciale in interiorul locului de detinere, numai in baza unui act de identitate.

SURSA: AVOCATNET.RO

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe