Arhive pe categorii: STIRI

Situaţia căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi adopţiilor în lume

STIRI 3 februarie 2013 Scrie un comentariu

Căsătoria între persoane de acelaşi sex este în vigoare în zece state, dintre care majoritatea autorizează şi adopţia pentru cuplurile homosexuale.

OLANDA: după ce a creat în 1998 un parteneriat pentru homosexuali, Olanda a fhomoost primul stat care a permis căsătoria civilă, în aprilie 2001, pentru cuplurile de acelaşi sex. Obligaţiile şi drepturile soţilor sunt identice cu cele ale heterosexualilor, inclusiv cele privind adoptarea de copii.

BELGIA: căsătoriile între homosexuali sunt autorizate începând din iunie 2003. Cuplurile homosexuale au aceleaşi drepturi ca şi cuplurile heterosexuale, mai puţin în materie de filiaţie. Ele au obţinut în 2006 dreptul de a adopta.

SPANIA: căsătoria homosexuală a fost legalizată în iulie 2005. De asemenea, aceste cupluri, căsătorite sau nu, pot să adopte.

CANADA: legea privind căsătoria cuplurilor homosexuale şi dreptul de a adopta a intrat în vigoare în iulie 2005. Majoritatea provinciilor canadiene autorizau deja uniunea între persoane de acelaşi sex.

AFRICA DE SUD: în noiembrie 2006, Africa de Sud a devenit primul stat al Africii care a legalizat uniunea între două persoane de acelaşi sex prin „căsătorie” sau „parteneriat civil”. Aceste cupluri pot, de asemenea, să adopte.

NORVEGIA: o lege din ianuarie 2009 implementează egalitatea între homosexuali şi heterosexuali atât în ceea ce priveşte căsătoria şi adopţia, cât şi în privinţa beneficierii de o asistenţă în vederea fertilizării. Un parteneriat civil exista încă din 1993.

SUEDIA: pionieră în ceea ce priveşte dreptul la adopţie, Suedia permite, începând din mai 2009, cuplurilor homosexuale să se căsătoarească civil sau religios. Începând din 1995, acestea erau autorizate să se unească printr-un „parteneriat”.

PORTUGALIA: o lege de la 1 iunie 2010 a modificat definiţia căsătoriei, suprimând referinţa la „sex diferit”. Legea exclude dreptul la adopţie.

ISLANDA: legea care legalizează căsătoriile homosexuale a intrat în vigoare în iunie 2010. Începând din 1996, uniunile gay erau recunoscute, însă nu erau numite căsătorii. Adopţia este autorizată din 2006.

ARGENTINA: la 15 iulie 2010, Argentina a devenit primul stat care a autorizat căsătoria homosexuală în America Latină. Cuplurile homosexuale au acces la aceleaşi drepturi ca şi cele heterosexuale şi pot adopta.

Alte două ţări autorizează căsătoria între persoane de acelaşi sex, pe o parte a teritoriului lor, şi anume Statele Unite (Connecticut, Iowa, Massachusetts, New Hampshire, Vermont, New York, statul Washington, Maine, Maryland şi capitala Washington) şi Mexicul, în capitala federală, Mexico.

Alte ţări au adoptat legislaţii privind o uniune civilă care acordă drepturi mai mult sau mai puţin extinse homosexualilor, ca Danemarca (1989), Franţa (1999), Germania (2001), Finlanda (2002), Noua Zeelandă (2004), Marea Britanie (2005), Cehia (2006), Elveţia (2007), Uruguay, Columbia şi Irlanda (2011).

SURSA: mediafax

Hotărârea CEDO în cauza Vârtic împotriva României

STIRI 3 februarie 2013 Comentarii: 4

În Monitorul Oficial nr. 38 din 17 ianuarie 2013 a fost publicată hotărârea din 10 iulie 2012 a CEDO în cauza Vârtic împotriva României.decizie cedo

La originea cauzei se află Cererea nr. 12.152/05 îndreptată împotriva României, prin care un cetăţean moldovean, domnul Ghennadii Vârtic (reclamantul) a sesizat Curtea la 30 martie 2005, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Circumstanţele cauzei

La 30 ianuarie 1996, reclamantul a fost arestat preventiv, fiind suspectat de comiterea infracţiunii de omor.

La 3 noiembrie 1998, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă cu închisoarea de 20 de ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor.

La 14 aprilie 1999, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de parchet şi a majorat pedeapsa reclamantului la 25 de ani de închisoare.

La 28 octombrie 1999, în faţa Curţii Supreme (în prezent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), reclamantul şi-a retras verbal recursul, după cum se poate observa din decizia instanţei. Conform acelei decizii, reclamantul a fost asistat de un avocat din oficiu, dar nu şi de un interpret. Hotărârea din 14 aprilie 1999 a rămas definitivă.

Reclamantul pretinde că, în timp ce se afla în Penitenciarul Jilava, erau 60 de persoane într-o celulă şi câte două sau 3 persoane erau nevoite să împartă un pat. Acesta a fost mutat de multe ori în celule diferite, toate fiind supraaglomerate.

Apa era contaminată şi avea viermi în ea, iar mâncarea era de o calitate foarte slabă. Aceasta a cauzat spitalizarea reclamantului pentru 10 zile în aprilie 1998, pentru enterocolită.

Încălzirea era foarte slabă în timpul iernii şi nu există ventilaţie în timpul verii. Jumătate dintre duşuri nu funcţionau şi din această cauză, precum şi din cauza supraaglomerării, era foarte dificil să facă duş.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie

Reclamantul s-a plâns de condiţiile detenţiei sale în penitenciarele Jilava şi Rahova, care încălcau art. 3 din Convenţie.

Cu privire la admisibilitate

Guvernul a declarat că plângerea cu privire la condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Rahova înainte de 9 februarie 1999 ar trebui respinsă ca fiind tardivă.

Curtea reiterează că art. 35 § 1 din Convenţie îi permite să analizeze o cauză numai dacă cererea a fost depusă în termen de 6 luni de la data deciziei definitive în procedura de epuizare a căilor de atac interne. Aceasta reaminteşte, de asemenea, că în cauzele în care există o situaţie continuă termenul de 6 luni curge de la data încetării situaţiei respective [a se vedea Koval împotriva Ucrainei (dec.) nr. 65.550/01, 30 martie 2004]. În prezenta cauză, în timpul detenţiei sale, reclamantul a fost deţinut în două penitenciare şi a fost transferat între acestea de mai multe ori.

Curtea reţine în continuare faptul că, anterior, a statuat că dacă transferul reclamatului de la un stabiliment la altul nu i-a schimbat în niciun fel circumstanţele, este vorba de o situaţie continuă (Seleznev împotriva Rusiei, nr. 15.591/03, pct. 36, 26 iunie 2008).

Curtea observă că reclamantul s-a plâns în mod constant de condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Rahova, care par să fie în esenţă identice. Plângerile lui nu sunt legate de un eveniment anume, ci privesc tot ansamblul de probleme referitoare la condiţiile sanitare, temperatura din celule, supraaglomerarea şi aşa mai departe, care l-au afectat în cursul întregii perioade de detenţie. Rezultă că detenţia reclamantului în penitenciarele Jilava şi Rahova poate fi privită ca o situaţie continuă. În consecinţă, Curtea respinge excepţia Guvernului.

Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 a) din Convenţie. De asemenea, constată că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil.

Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenţiei

Reclamantul a formulat capete de cerere în temeiul art. 3,art. 5 § 1 (c), art. 5 § 3, art. 6 §§ 1–3, art. 13,art. 8,art. 14,art. 34 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.

Cu toate acestea, având în vedere toate elementele de care dispune şi în măsura în care este competenţa să se pronunţe în legătură cu aspectele vizate de plângere, Curtea constată că acestea nu indică nicio încălcare a drepturilor şi a libertăţilor stabilite în Convenţie sau în protocoalele la aceasta.

Rezultă că această parte a cererii este în mod vădit nefondată şi trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi art. 35 § 4 din Convenţie.

Astfel, Curtea, în unanimitate:

1. declară admisibile capetele de cerere privind art. 3, în măsura în care se referă la condiţiile materiale de detenţie în penitenciarele Jilava şi Rahova, iar celelalte capete de cerere, inadmisibile;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 3 din Convenţie;

3. hotărăşte:

că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitivă a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume care trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:

– 12.000 EUR (douăsprezece mii euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

– 350 EUR (trei sute cincizeci euro), plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamant cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată.

SURSĂ: infolegal.ro

Un referendum pentru revizuirea Constituţiei ar putea fi organizat în septembrie sau octombrie

STIRI 2 februarie 2013 Comentarii: 3

Un referendum privind revizuirea Constituţiei ar urma să fie organizat la sfârşitul lunii septembrie sau în octombrie, cu condiţia ca Parlamentul să finalizeze textul până la sfârşitul sesiunii parlamentare de primăvară, a declarat vineri premierul Victor Ponta.referendum

„Dacă ne ţinem de calendar şi eu personal cred că putem să ne ţinem, şi actualul Parlament să nu plece în vacanţă în iulie înainte de a finaliza textul de revizuire a Constituţiei, atunci avem într-adevăr, sfârşit de septembrie, octombrie, după ce mai discutăm, mai vedem încă o dată, întrebăm pe toată lumea, avem ocazia să facem referendumul de validare a revizuirii Constituţiei”, a afirmat Victor Ponta la Realitatea TV.

Între aspectele care vor viza modificarea Legii Fundamentale se numără atribuţiile preşedintelui României, numirea judecătorilor CCR, dar şi atribuţiile Guvernului.

Premierul Victor Ponta a afirmat, pe 28 ianuarie, ar vrea ca prin modificarea Constituţiei preşedintele să aibă un rol clar de arbitru, iar treburile de zi cu zi ale ţării să aparţină primului-ministru.

SURSA: agerpres

Salariul minim este de 750 de lei începând de astăzi!

STIRI 1 februarie 2013 Comentarii: 3

Salariul minim brut pe economie va creşte la 750 de lei de la 1 februarie, actul normativ care stabileşte acest lucru fiind publicat recent în Monitorul Oficial. Ulterior, salariul minim va mai creşte o dată în cursul acestui an, urmând să ajungă la 800 de lei.
salariu minim
Hotărârea de Guvern nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţara garantat în plată a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52, din 23 ianuarie 2013, la 2 zile după ce a fost aprobat în şedinţa Executivului.

Actul normativ stabileşte următoarele:

”Începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată se stabileşte la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră”.

În plus, HG nr. 23/2013 mai prevede că de la 1 iulie salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată se stabileşte la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.

Mai mult, angajatorii care stabilesc salarii mai mici decât cel minim riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.000 lei, se mai precizează în actul normativ menţionat.

Potrivit unor date ale Inspecţiei Muncii, citate de presa centrală, aproximativ 540.000 de salariaţi români sunt încadraţi pe salariul minim pe economie şi vor beneficia de majorarea acestuia de la 1 februarie.

Pe de altă parte, cifrele Guvernului, precizate în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern, sunt diferite de cele ale Inspecţiei Muncii. Executivul precizează că de majorarea salariului de bază minim brut pe ţara garantat în plată se vor bucura:

aproximativ  436.361 persoane  din sectorul concurenţial – în cazul cuantumului de  750 lei lunar;
aproximativ 677.267 persoane  din sectorul concurenţial – în cazul cuantumului de  800 lei lunar.

Cea mai recentă majorare a salariului minim datează de la începutul anului trecut. Guvernul de la acea dată a decis în ultimele zile ale lui 2011 că salariul minim brut pe ţară va creşte de la 670 la 700 de lei începând cu 1 ianuarie 2012. Estimările oficiale arătau atunci că aproximativ 790 de mii de persoane vor beneficia de creşterea veniturilor, dintre care 125 de mii erau bugetari.

Potrivit Codului Muncii, salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor.

SURSĂ: avocatnet.ro

O.U.G. privind intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, publicată în Monitorul Oficial

STIRI 1 februarie 2013 Un comentariu

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 68 din data de 31 ianuarie 2013 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.ncpc

Ordonanţa de urgenţă amână intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind noul Cod de procedură civilă până la data de 15 februarie 2013.
În expunerea de motive se arată că această amânare se impune pentru ca Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă să intre în vigoare concomitent cu dispoziţiile noului Cod de procedură civilă

Alte prevederi ale ordonanţei de urgenţă:

Se introduce în cuprinsul Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, prevederea că hotărârea prin care instanţa constată existenţa clauzelor abuzive în contract  şi aplică amenda contravenţională este supusă numai apelului. Această prevedere se aplică în procesele începute în perioada 15 februarie 2013-30 iunie 2013.

Se abrogă prevederile art. 1 pct. 11 şi art. 299 alin. 11 din Codul de procedură civilă, a căror neconstituţionalitate a fost constatată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 967/2012.
(Art. 1 pct. 11: Judecătoriile judecă în primă şi ultimă instanţă, procesele şi cererile privind creanţe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv)
(Art. 299 alin. 11: Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 1 pct. 11)

Se abrogă şi din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (NCPC) dispoziţiile care stabileau că judecătoriile judecă în primă şi ultimă instanţa, cererile privind creanţe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv.

Ordonanţa de urgenţă aduce şi modificări Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, stabilind că dispoziţiile referitoare la sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată ca urmare a neparticipării la şedinţa de informare se vor aplica numai proceselor începute după data de 1 august 2013.

Ordonanţa stabileşte  următoarele termene pentru intrarea în vigoare a:
– şedinţelor de informare despre mediere în cauze civile: 15 februarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă;
– şedinţelor de informare despre mediere în cauze penale: data de intrare în vigoare a noului Cod de Procedură Penală.

SURSĂ: juridice.ro

Dreptul la apărare în privința punerii în executare a mandatului european de arestare

STIRI 30 ianuarie 2013 Comentarii: 3

Comunicat CJUE: La date diferite (în 2007 şi 2008), patru mandate europene de arestare au fost emise de autorităţile germane pentru arestarea domnului Ciprian Vasile Radu, cetăţean român. Fiecare dintre aceste mandate se refereau la infracţiunea de tâlhărie. Această infracţiune este, de asemandat europeanmenea, prevăzută de legea română. Dl. Radu nu a consimţit la predarea sa.

În data de 5 iunie 2009, Curtea de Apel Constanța a ordonat executarea a trei dintre mandatele avute în vedere. În ceea ce îl priveşte pe al patrulea, Curtea a refuzat executarea întrucât dl. Radu era deja subiect al unor proceduri penale în România în legătură cu acelaşi act ce făcea obiectul actului avut în vedere în mandat.

Dl. Radu a atacat hotărârea, dosarul urmând să fie soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În data 18 iunie 2009, Înalta Curte a admis recursul şi a trimis cauza spre rejudecare Curţii de Apel Constanţa pentru rejudecare. De asemenea, a decis înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În 22 februarie 2011, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Constanţa. În faţa Curţii, dl. Radu aduce trei argumente principale în susţinerea cererii sale conform cărora mandatele în cauză nu ar trebui executate. În primul rând, el susţine că pe dată în care Decizia-Cadru a fost adoptată, nici Convenţia şi nici Carta nu au fost încorporate specific în Tratatele Fondatoare ale Uniunii Europene ca norme de drept. Aceasta este în contrast cu poziţia din versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană care a intrat în vigoare pe 1 decembrie 2009, cu Tratatul de la Lisabona. Prin urmare, este necesar să se interpreteze şi să se aplice Decizia-Cadru, în conformitate cu Carta şi Convenţia. În al doilea rând, el susţine că procedurile prin care Statele Membre aplică decizia nu sunt consistente şi insistă asupra cerinţei de reciprocitate în executarea mandatelor de arestare, atât în ceea ce priveşte Statul Membru emitent, cât şi Statul Membru executant. În al treilea rând, el susţine că este datoria Statului executant să clarifice dacă statul emitent a respectat drepturile şi garanţiile stabilite prin Cartă şi Convenţie. Un eşec din partea acestui stat în a face această clarificare ar reprezenta un motiv de refuz în a executa mandatele europene de arestare în cauză.

Curtea observă, în primul rând, că dreptul de a fi audiat, care este garantat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, este astăzi prevăzut în Cartă.

În plus, Curtea subliniază că scopul Deciziei-Cadru 2002/584 este de a înlocui sistemul multilateral de extrădare între Statele Membre cu un sistem de predare, precum cel dintre autorităţile judiciare, a persoanelor condamnate sau al suspecţilor condamnaţi, în scopul de a executa sentinţele sau al efectuării urmăririi penale, acest sistem de predare fiind bazat pe principiul recunoaşterii reciproce.

Conform Deciziei-Cadru 2002/584, Statele Membre sunt în principiu obligate să acţioneze în baza unui mandat european de arestare. Conform prevederilor acestei Decizii-Cadru, Statele Membre pot refuza să execute aceste mandate numai în situaţii obligatorii de neexecutare şi în situaţii opţionale de neexecutare, expres prevăzute în dispoziţiile sale.

Încălcarea drepturilor la apărare în timpul unui proces ce a condus la impunerea unei pedepse penale în absentia poate, în anumite condiţii, să constituie un motiv pentru neexecutarea unui mandat european de arestare emis în scopul de a da efect unei hotărâri privative de libertate.

În schimb, faptul că mandatul european de arestare a fost emis în vederea efectuării urmăririi penale, fără ca persoana solicitată să fie audiată de autorităţile judiciare emitente, nu figurează printre motivele de neexecutare al mandatului european de arestare conform Deciziei-Cadru 2002/854.

În orice caz, legislaţia europeană a asigurat că dreptul de a fi audiat vor fi respectate în Statul Membru executant în aşa fel încât să nu compromită eficacitatea mandatului european de arestare.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea conchide că Decizia-Cadru 2002/854 trebuie interpretată în sensul că autorităţile judiciare de executare nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare emis în vederea efectuării urmăririi penale pe motiv că persoana solicitată nu a fost audiată în Statul Membru emitent înainte că mandatul de arestare să fie emis.

SURSĂ: juridice.ro

Vâlcea: Tribunalul judecă miercuri primul termen în cazul insolvenţei Oltchim

STIRI 30 ianuarie 2013 Comentarii: 2

Tribunalul Vâlcea judecă miercuri cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă depusă detribunalul valcea Oltchim în urmă cu o săptămână, împreună cu declaraţia privind intenţia de reorganizare judiciară a SC Oltchim SA, pe baza unui plan de reorganizare, în conformitate cu prevederile Legii privind procedura insolvenţei.

Guvernul a aprobat miercuri, 23 ianuarie 2013, memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a SC Oltchim SA.

Potrivit ministrului Economiei, Varujan Vosganian, intrarea SC Oltchim SA în insolvenţă în vederea restructurării nu ar elimina însă necesitatea acordării unui ajutor de stat pentru repornirea combinatului la o capacitate de producţie de minim 65%.

”Chiar dacă SC Oltchim SA va intra în insolvenţă în vederea reorganizării, tot trebuie să facem o infuzie de capital, lucru cu care toată lumea este de acord. Acest aport de capital este considerat ajutor de stat şi trebuie notificat la Comisia Europeană. Am discutat cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cu cei ai Comisiei Europene şi i-am informat că vom depune documentaţia necesară pentru aprobarea acestui ajutor de stat de care combinatul are nevoie pentru repornirea producţiei la un nivel la care să fie asigurată profitabilitatea”, a spus ministrul.

La rândul său, Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim, a declarat că insolvenţa SC Oltchim SA trebuie sprijinită de stat printr-un aport de capital de minim 45 de milioane de euro.

”Cele 45 de milioane de euro sunt necesare pentru a reporni combinatul chimic vâlcean la o capacitate de peste 65%, care să-i asigure profitabilitatea. Fără aceşti bani, insolvenţa se va finaliza cu falimentul”, a mai spus liderul de sindicat.

Sindicaliştii speră că restructurarea prin insolvenţă nu va presupune disponibilizări masive şi au cerut autorităţilor să respecte contractul colectiv de muncă.

Remus Borza, cel care a prezis de altfel că insolvenţa de la Oltchim va fi câştigată de asociatul său, avocatul Gheorghe Piperea (asociat cu Remus Borza în casa de avocatură Borza şi asociaţii), a prognozat că cel puţin 1000 de angajaţi de la Oltchim vor trebui disponibilizaţi şi, mai mult de atât, că societatea nu va fi privatizabilă prea curând şi cea mai probabilă etapă după insolvenţă este falimentul. Angajaţii aşteaptă ca premierul Victor Ponta să semneze un memorandum pentru finanţarea societăţii cu 45 de milioane de euro. Mai exact, Guvernul ar trebui să dea 20 de milioane de euro, iar diferenţa va fi împrumutată de la bănci, dar garantată de stat.

Petro Carbo Chem SE, principalul acţionar minoritar al SC Oltchim SA, vrea să fie şi el implicat în administrarea companiei în insolvenţă.

”PCC SE înţelege situaţia dificilă în care se află SC Oltchim SA şi decizia statului român. Vom face tot posibilul şi ne vom folosi întreaga noastră expertiză să cooperăm pentru salvarea companiei şi pregătirea sa pentru o funcţionare normală. Am cerut autorităţilor române să ne lase să participăm la restructurarea SC Oltchim SA şi nu ne putem imagina să nu fim implicaţi într-un proces atât de important, într-o companie în care avem o participaţie de peste 30%”, a precizat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE în Consiliul de Administraţie de la SC Oltchim SA.

SURSA: agerpres

Comisia Europeană prezintă astăzi raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV

STIRI 30 ianuarie 2013 Comentarii: 2

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mark Gray, va prezenta miercuri, la ora locală 10.30 (11.30 ora României) raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mcvMecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în cadrul unui briefing tehnic ‘on the record’.

Colegiul comisarilor va adopta miercuri raportul pe justiţie din cadrul MCV, care va analiza progresele realizate în ultimele şase luni în ceea ce priveşte cele zece recomandări incluse în precedentul document, a declarat săptămâna trecută un purtător de cuvânt al CE.

‘Reamintesc că în iulie trecut, Comisia a ridicat preocupări serioase legate de situaţia ţării legate de statul de drept şi independenţa justiţiei. Săptămâna viitoare Comisia va evalua progresele realizate în ultimele şase luni în legătură cu cele zece recomandări incluse în precedentul raport’, a anunţat vineri Frederic Vincent.

Raportul din cadrul MCV va include şi precizări legate de legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor adoptată săptămâna trecută de plenul parlamentului român.

Întrebat de presa străină cum comentează faptul că noua propunere privind statutul parlamentarilor adoptată legislativ în România ar face mai dificilă ridicarea imunităţii senatorilor şi deputaţilor şi ar reduce puterile principalului organism anticorupţie, purtătorul de cuvânt Mark Gray a răspuns că executivul comunitar ‘va spune ceva despre acest lucru în raportul pe care îl va adopta’ miercuri.

‘Ca să fiu foarte deschis am văzut deja diferite interpretări a ceea ce s-a votat şi vom vrea să analizăm subiectul în detaliu’, a adăugat el, săptămâna trecută.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, se află până miercuri la Bruxelles şi este foarte probabil să abordeze chestiunea în cadrul întâlnirii pe care o are programată cu secretarul general al CE, Catherine Day.

De asemenea, raportul ar urma să analizeze evoluţiile din ultimele şase luni din justiţie, cu accentul pe chestiuni precum derularea procedurii de numire a noilor şefi ai Parchetului General şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), chestiune asupra căreia comisia a insistat în mai multe rânduri.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt-Hăineală, şi ministrul român al justiţiei, Mona Pivniceru, s-au deplasat în cursul lunii ianuarie la Bruxelles şi au avut întrevederi cu conducerea secretariatului general al Comisiei Europene (CE), despre care au precizat, fără să intre în amănunte, că au avut loc în perspectiva adoptării raportului pe justiţie de către CE.

Pe de altă parte, CE a renunţat la misiunea de experţi despre care preşedintele Traian Băsescu a afirmat în decembrie că va avea loc după 11 ianuarie, deşi deplasarea fusese confirmată şi de unele surse europene, în contextul în care la Bucureşti se formase un nou guvern.

De asemenea, CE a renunţat în acest an şi la practica anterioară de a trimite varianta finală a raportului la Bucureşti, pentru ultimele ajustări de comun acord cu autorităţile române, pentru a evita scurgerea în media a documentului înainte de prezentarea sa oficială.

SURSA: agerpres

Tranzacțiile financiare nu vor fi taxate in România

STIRI 25 ianuarie 2013 Comentarii: 2

Secretarul de stat Claudiu Dotranzactii financiareltu, reprezentantul României la reuniunea Ecofin, de la Bruxelles, a declarat că România nu va introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, dar nu se opune iniţiativei ţărilor din UE care doresc şi susţin acest lucru.

“Şi acum, dar şi anul trecut, România şi-a susţinut în cadrul Consiliului Ecofin punctul de vedere, plecând de la faptul că, pe de o parte, înţelegem interesul şi argumentele partenerilor noştri din UE care au iniţiat acest demers, dar, pe de altă parte, condiţiile noastre specifice ne conduc spre o abordare prudentă şi pragmatică în sensul neparticipării la extinderea aplicării taxei pe tranzacţii financiare”, a afirmat Doltu.

În acest moment, însă, orice potenţială creştere a costurilor de tranzacţie pentru clienţii sistemului financiar ar putea afecta semnificativ mediul economic din România, care este încă fragil, a arătat secretarul de stat.

Evaluările făcute de experţii români arată că, în situaţia reducerii intermedierii financiare, ar fi afectate nu doar potenţialele venituri ale unei asemenea taxe, dar, mai mult, taxa pe tranzacţii financiare ar putea afecta negativ dezvoltarea sistemului financiar.

“Continuăm să evaluăm potenţialul impact al introducerii unei taxe pe tranzacţiile financiare, conform intenţiei Comisiei Europene. Dar, în acest moment, nu este iminentă introducerea ei”, a mai afirmat Claudiu Doltu.

SURSĂ: infolegal.ro

CE va analiza amendamentul privind imunitatea parlamentarilor

STIRI 25 ianuarie 2013 Comentarii: 3

Consiliul Europei va analiza, prin experţii săi, amendamentul referitor la imunitatea parlamentarilor români din noul statut al deputaţilor şi senatorilor, votat în această săptămână în Parlamentul României.
imunitate
E vorba de secţiunea referitoare la condiţiile de ridicare a imunităţii aleşilor şi anchetarea lor de către procurori.

Daniel Holtgen, purtătorul de cuvânt al Consiliului Europei, spune totuşi că nu există îngrijorări care pot fi formulate pentru moment.

“Am avut o discuţie cu autorităţile române şi, pentru moment, nu există îngrijorări. Informaţiile oferite secretarului general al Consiliului Europei de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, vor fi examinate. Experţii organizaţiei vor face o evaluare şi chiar recomandări dacă se va dovedi necesar, după consultarea amendamentelor legate de imunitatea din noul statut al parlamentarilor”, a declarat Daniel Holtgen.

SURSĂ: infolegal.ro

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe