Arhive pe etichete: taxa

ANAF: Modificări privind depunerea deconturilor de TVA

Persoanele impozabile (cu perioada fiscală luna), care nu depun niciun decont de taxă pentru şase luni consecutive, şi persoanele impozabile (cu perioada fiscală trimestrul), care nu depun niciun decont de taxă pentru două trimestre calendaristice consecutivedecont tva, se scot din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, din oficiu, de către organul fiscal competent, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Noile reguli se aplică începând cu decontul de TVA aferent lunii iulie 2012, respectiv trimestrului al III-lea al anului 2012.

De asemenea, persoanele impozabile care, în deconturile depuse pentru şase luni consecutive sau pentru două trimestre calendaristice consecutive nu au evidenţiat operaţiuni realizate în cursul acestor perioade de raportare, se scot din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, din oficiu, de organul fiscal competent.

Anterior acestor modificări, organele fiscale anulau înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care, pe parcursul unui semestru calendaristic, nu au depus niciun decont de taxă sau care, în deconturile depuse pentru şase luni consecutive în cursul unui semestru calendaristic sau pentru două trimestre consecutive în cursul unui semestru calendaristic, nu au evidenţiat operaţiuni efectuate în aceste perioade.

Astfel, potrivit vechilor reglementări, organele fiscale verificau îndeplinirea condiţiilor de două ori pe an, respectiv după expirarea termenelor de depunere al celui de-al 6-lea decont lunar/al 2-lea decont trimestrial din cadrul aceluiaşi semestru calendaristic. În noile condiţii legislative, organele fiscale urmează să verifice lunar îndeplinirea condiţiilor pentru anularea înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor impozabile cu perioada fiscală luna, respectiv trimestrial îndeplinirea condiţiilor pentru anularea înregistrării în cazul persoanelor impozabile cu perioada fiscală trimestrul.

Întrucât procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este aprobată prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 700/2012 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare, a fost necesară adaptarea acestei proceduri la noile prevederi legale, fapt pentru care a fost elaborat respectivul un proiect de act normativ pentru modificarea Ordinului iniţial.

De asemenea, având în vedere dispoziţiile Codului Fiscal privind sistemul TVA la încasare, ANAF consideră necesară completarea formularelor de decizii de înregistrare în scopuri de TVA, din oficiu, şi de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, din oficiu, cu precizări privind înscrierea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, respectiv radierea din acest registru.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Tranzacțiile financiare nu vor fi taxate in România

Secretarul de stat Claudiu Dotranzactii financiareltu, reprezentantul României la reuniunea Ecofin, de la Bruxelles, a declarat că România nu va introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, dar nu se opune iniţiativei ţărilor din UE care doresc şi susţin acest lucru.

“Şi acum, dar şi anul trecut, România şi-a susţinut în cadrul Consiliului Ecofin punctul de vedere, plecând de la faptul că, pe de o parte, înţelegem interesul şi argumentele partenerilor noştri din UE care au iniţiat acest demers, dar, pe de altă parte, condiţiile noastre specifice ne conduc spre o abordare prudentă şi pragmatică în sensul neparticipării la extinderea aplicării taxei pe tranzacţii financiare”, a afirmat Doltu.

În acest moment, însă, orice potenţială creştere a costurilor de tranzacţie pentru clienţii sistemului financiar ar putea afecta semnificativ mediul economic din România, care este încă fragil, a arătat secretarul de stat.

Evaluările făcute de experţii români arată că, în situaţia reducerii intermedierii financiare, ar fi afectate nu doar potenţialele venituri ale unei asemenea taxe, dar, mai mult, taxa pe tranzacţii financiare ar putea afecta negativ dezvoltarea sistemului financiar.

“Continuăm să evaluăm potenţialul impact al introducerii unei taxe pe tranzacţiile financiare, conform intenţiei Comisiei Europene. Dar, în acest moment, nu este iminentă introducerea ei”, a mai afirmat Claudiu Doltu.

SURSĂ: infolegal.ro

Modificări la Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, privind antrepozitele fiscale

Ministerul Finanţelor Publice a supus dezbaterii publice un proiect de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodoloantrepozit fiscalgice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 – publicat în data de 10 ianuarie 2013, prin care sunt vizate aspectele referitoare la TVA la încasare şi accesul operatorilor economici la autorizarea antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.

Principalele elemente urmărite de proiectul de act normativ fac referire la Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice şi Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale” din Normele metodologice.

1. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”

Având în vedere modificările aduse Ordonanţei Guvernului nr. 15/2012 care reglementează, între altele, sistemul TVA la încasare, prin Legea nr. 208/2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se impune corelarea în regim de urgenţă a legislaţiei secundare, respectiv a Normelor metodologice de aplicarea a Codului fiscal cu legislaţia primară.

De asemenea, în vederea aplicării unitare a prevederilor legale care reglementează sistemul TVA la încasare, se impune clarificarea situaţiilor în care, ulterior implementării sistemului TVA la încasare, beneficiarul nu menţionează pe documentul de plată facturile achitate, caz în care se aplică prevederile Codului civil cu privire la imputaţia legală a plăţii.

2. Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale”

Conform Notei de fundamentare a proiectului de hotărâre, modificările prevăzute în acest proiect, asigură compatibilitatea cu prevederile Codului fiscal în ceea ce priveşte noile reglementări în domeniul antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.

Astfel, normele de corelare prevăzute în acest proiect de act normativ se referă la:

* Precizarea grupelor de produse accizabile ce pot fi depozitate în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal de depozitare.

* Corelarea prevederilor privind reautorizarea antrepozitarilor după expirarea perioadei de valabilitate a autorizaţiei.

* Precizarea volumului mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile ce trebuie îndeplinit pentru funcţionarea antrepozitelor fiscale de depozitare, respectiv:

– bere – 1.500 hl de produs;

– vinuri şi băuturi fermentate – 1.500 hl de produs;

– produse intermediare – 1.250 hl de produs;

– băuturi spirtoase – 250 hl de alcool pur;

– alcool etilic – 1.000 hl de alcool pur;

– băuturi alcoolice în general – 300 hl de alcool pur;

– ţigarete – o cantitate a cărei valoare la preţul de vânzare cu amănuntul să nu fie mai mică de 2.500.000 euro;

– produse energetice – 3.500 tone;

– arome alimentare, extracte şi concentrate alcoolice – 15 hl de alcool pur.

Fac excepţie de la aceste limite: antrepozitele fiscale autorizate în exclusivitate pentru a efectua operaţiuni de distribuţie a băuturilor alcoolice şi de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vânzării la bordul navelor şi aeronavelor; antrepozitele fiscale de depozitare destinate exclusiv aprovizionării cu produse energetice a aeronavelor şi, respectiv, a navelor şi ambarcaţiunilor; rezerva de stat şi de mobilizare.

* Stabilirea cuantumului garanţiei minime, ce trebuie constituită de antrepozitarii autorizaţi pentrudepozitarea produselor accizabile, respectiv 6% aplicat accizelor aferente volumului mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile, raportat la nivelul unui an. Prin această măsură s-a realizat corelarea nivelului minim al garanţiei cu condiţiile generale de funcţionare a antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.

* Precizarea cuantumului capitalului social minim subscris şi vărsat ce trebuie constituit de antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile, respectiv:

– pentru depozitarea de bere – 10.000 lei;

– pentru depozitarea de vinuri – 2.000 lei;

– pentru depozitarea de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri – 50.000 lei;

– pentru depozitarea de produse intermediare – 100.000 lei;

– pentru depozitarea de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase – 100.000 lei;

– pentru depozitarea de arome alimentare – 5.000 lei;

– pentru depozitarea de tutun prelucrat – 500.000 lei;

– pentru depozitarea de produse energetice, exceptând depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi depozitarea de GPL – 500.000 lei;

– pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor – 20.000 lei;

– pentru depozitarea de GPL – 50.000 lei;

– pentru depozitarea exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi – 20.000 lei.

În vederea stabilirii cuantumurilor pentru capitalul social minim subscris şi vărsat, au fost luate în considerare natura produselor accizabile ce urmează a fi depozitate în antrepozitele fiscale, volumul mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile ce trebuie îndeplinit pentru funcţionarea antrepozitelor fiscale de depozitare, precum şi riscurile fiscale inerente activităţii de depozitare a produselor accizabile.

Principiul care a stat la baza stabilirii cuantumului minim al capitalului social subscris şi vărsat constă în necesitatea acoperirii riscului de neplată a accizelor aferente activităţii desfăşurate de un antrepozitar autorizat pe parcursul unei luni, ţinând cont că, prin instituirea garanţiei minime, se acoperă în proporţie 72% din accizele potenţiale (6% x 12 luni).

Nivelurile propuse pentru capitalul social minim subscris şi vărsat au fost dimensionate astfel încât cuantumul rezultat din însumarea acestora şi a garanţiei minime să acopere cel puţin 80% din valoarea accizelor potenţiale la nivelul unei luni.

Totodată, la stabilirea acestor cuantumuri au fost luate în considerare şi măsurile deja reglementate în legislaţia specifică în scopul preveniri eventualelor pagube la bugetul de stat, printre care:

– monitorizarea prin intermediul sistemului informatic EMCS a întregii activităţi desfăşurate în antrepozitul fiscal, precum şi a deplasărilor în regim suspensiv de accize;

– verificarea faptică de către autoritatea vamală a calităţii şi cantităţii produselor accizabile primite în regim suspensiv de către antrepozitarii autorizaţi;

– suspendarea activităţii desfăşurate de către antrepozitarul autorizat şi sigilarea utilajelor în cazul neplăţii accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal de plată;

– executarea garanţiei în situaţia în care antrepozitarul autorizat nu respectă obligaţiile legale privind plata accizelor sau înregistrează orice alte obligaţii fiscale restante, de natura celor administrate de A.N.A.F., cu mai mult de 30 de zile faţă de termenul legal de plată. Executarea garanţiei atrage suspendarea autorizaţiei de antrepozit fiscal până la momentul reîntregirii acesteia;

– revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal în cazul în care antrepozitarul autorizat înregistrează obligaţii fiscale restante, de natura celor administrate de A.N.A.F., cu mai mult de 60 de zile faţă de termenul legal de plată;

– livrarea, din antrepozitele fiscale, a produselor energetice de natura benzinelor, motorinelor, GPL, kerosenului şi păcurii, numai în baza documentului de plată care atestă virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii de produse energetice ce urmează a fi facturată.

* Acordarea posibilităţii stabilirii şi declarării preţurilor de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete, tuturor antrepozitarilor autorizaţi pentru producţie şi depozitare de asemenea produse.

* Stabilirea posibilităţii de efectuare în antrepozitele fiscale de depozitare a operaţiunilor de aditivare a produselor energetice şi de amestec a acestora cu produse realizate din biomasă, precum şi amestecul în vrac între biocarburanţi şi carburanţii tradiţionali şi amestecurile dintre biocombustibili şi combustibilii tradiţionali, în regim suspensiv de accize.

* Eliminarea prevederilor privind cota de piaţă în cazul antrepozitelor de producţie a ţigaretelor, ţinând cont de faptul că autorizarea antrepozitelor pentru depozitarea acestor produse nu mai este condiţionată de deţinerea unei cote de piaţă de 5%.

* Enumerarea informaţiilor ce trebuie conţinute în declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea de depozitare.

* Corelarea prevederilor privind scutirile de la plata accizelor pentru produsele energetice destinate alimentării navelor cu noile modificări referitoare la antrepozitele fiscale pentru depozitare.

De asemenea, acest proiect are în vedere necesitatea adoptării unor măsuri cu scopul creşterii veniturilor colectate din accize prin reducerea evaziunii fiscale din sfera alcoolului etilic, potrivit angajamentelor asumate de România prin Scrisoarea de intenţie adresată instituţiilor financiare internaţionale.

Astfel, scutiri de la plata accizelor vor fi acordate prin restituire pentru utilizarea alcoolului etilic şi produselor alcoolice în următoarele situaţii:

– în procese de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;

– direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu ori fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse.

SURSA: legestart.ro

Părinţii vor plăti o taxă pentru copiii înscrişi la creşă

cresaÎn Monitorul Oficial nr. 8 din 7 ianuarie 2013 a fost publicată Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. În urmă cu aproximativ trei luni, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre privind aprobarea metodologiei. Acesta a fost adoptat, cu o serie de modificări, în cadrul actului fiind prevăzut şi aspectul potrivit căruia părinţii sunt obligaţi la plata unei contribuţii pentru copiii înscrişi la creşă.

Astfel, în cadrul capitolului VII. “Finanţarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie antepreşcolară” din actul normativ se prevede că părinţii/reprezentanţii legali sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare, a cărei valoare este stabilită prin dispoziţie a primarului în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu net lunar pe membru de familie calculat pe perioadă de şase luni anterioară înscrierii copilului, certificat prin adeverinţa de venituri pentru fiecare dintre părinţi/reprezentanţi legali.

Sunt scutiţi de la plata acestei contribuţii părinţii/reprezentantul legal care au în îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii.

Vezi care sunt diferenţele dintre Metodologia publicată în Monitorul Oficial şi forma iniţială a proiectului de hotărâre MMFPS!

Contribuţia poate fi achitată şi prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.

Metodologia mai stipulează că stabilirea contribuţiei se face în funcţie de numărul efectiv de zile de prezenţă a copilului la programul zilnic. Acesta este monitorizat prin registrul de evidenţă/prezenţă completat de educator şi personalul de asistenţă medicală a unităţii.

Mai mult, contribuţia se realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică. În cazul în care copilul nu a frecventat programul de creşă pe o perioadă de cel puţin 3 zile lucrătoare, contribuţia este reportată pentru luna următoare.

În ceea ce priveşte contribuţia lunară reprezentând cheltuielile pentru hrana unui copil, valoarea acesteia se determină în funcţie de cuantumul alocaţiei zilnice de hrană aprobat prin actele normative în vigoare şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.

Contribuţia lunară de întreţinere, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se determină în funcţie de cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi altele asemenea, precum şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.

Valoarea contribuţiei se stabileşte în următoarele cote procentuale şi nu poate depăşi 20% din costul mediu lunar de întreţinere în unitatea publică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară:

Venit mediu brut lunar cumulat al părinţilor/reprezentanţilor legali Număr copii Cota procentuală contribuţie părinţi
Peste 700 de lei un copil 20%
2 sau mai mulţi copii 10%
Între 225 şi 699 de lei un copil 10%
2 sau mai mulţi copii 5%

Nu în ultimul rând, actul normativ mai prevede şi aspectul potrivit căruia costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi sau grupe de educaţie antepreşcolară înfiinţate pe lângă grădiniţe, şi se aprobă anual prin act administrativ al instituţiei care are în administrare creşa.

SURSA: legestart.ro

ICCJ. Când devine factura document justificativ de înregistrare în contabilitate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţii a unei facturi în care se consemnează achiziţionarea de „materiale de construcţii conform contract 02 decembrie 2008” nu poate conduce la exercitarea dreptului de deducere a TVA  aferentă facturii, în condiţiile în care din materialul probator existent la dosar a rezultat că pentru marfa ctvaare a făcut obiectul facturii indicate, societatea nu a prezentat o notă de recepţie din care să rezulte ce fel de materiale au fost achiziţionate, în ce cantităţi şi la ce preţuri, iar din înscrisurile dosarului a rezultat că factura nu a fost achitată şi contractul menţionat în factură nu a fost prezentat. În acestă situaţie, Înalta Curte a statuat că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 146 alin. (1) lit. a) coroborate cu dispoziţiile art. 155 alin. (5) lit. k) din Codul fiscal, în care se stipulează că pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, contribuabilul trebuie să deţină o factură care să cuprindă informaţiile privind denumirea şi cantitatea bunurilor livrate. Prin urmare, Înalta Curte a reţinut că în mod corect organele fiscale au stabilit, în temeiul art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, că în situaţia în care societatea nu poate proba realitatea operaţiunii consemnate în factura în cauză, aceasta nu poate dobândi calitatea de document justificativ de înregistrare în contabilitate, motiv pentru care în mod corect a fost diminuată taxa pe valoare adaugată deductibilă cu TVA aferentă facturii. (Decizia nr. 1515 din 21 martie 2012 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect anulare Decizie de impunere emisă de ANAF).

SURSA: juridice.ro