Arhive pe etichete: salariu

ICCJ. Prescripţia dreptului la despăgubiri pentru eliberarea nelegală din funcţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că termenul de prescripţie al dreptului la acţiune având ca obiect repararea prejudiciului suferit ca urmare a emiterii ordinului nelegal de eliberare din funcţie începe să curgă de la data emiterii ordinului de eliberare din funcţie şi nu de la data pronunţării hotărârii irevocabile de anulare a acestui act. concediere

Astfel, în confomitate cu prevederile art. 106 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, obiectul acţiunii judiciare la instanţa de contencios administrativ îl constituie anularea actului administrativ prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al funcţionarului public, precum şi plata de către autoritatea sau instituţia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public. Din interpretarea logică şi gramaticală a textului art. 106 alin. 1 din Legea nr.188/1999 rezultă că data când se cunoaşte paguba este aceea a emiterii actului considerat netemeinic şi nelegal, fiind intrinsec legată de data emiterii ordinului de eliberare din funcţie. În speţă, Înalta Curte a reţinut că termenul de un an de la data la care persoana în cauză a cunoscut sau trebuia să se cunoască întinderea pagubei a a fost depăşit. (Decizia nr. 835 din 17 februarie 2012 pronunţată în recurs de Sectia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acordarea diferenţei de drepturi salariale până la data reintegrării în funcţie).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: juridice.ro

Recuperarea drepturilor salariale

Pe fondul crizei economice tot mai multe firme își închid porțile intrând în faliment sau pur și simplu angajatorii „uită” să achite salariile la timp, lucru ce are consecințe directe asupra angajatului care se trezește peste noapte fără un loc de muncă și nevoit să lupte pentru a recupera salariile restante de la angajator.salarii

Un prieten de-al meu îmi tot spunea că nu și-a mai primit salariul de 4 luni și angajatorul îl tot ducea cu zăhărelul, asigurându-l că luna viitoare își va primi toți banii. Omul de bună-credință l-a crezut și iată că au trecut 4 luni în care a muncit fără să fie retribuit. Și după 4 luni de „voluntariat” a aflat că angajatorul a intrat în faliment, moment în care l-a cuprins deznădejdea și a venit să mă întrebe dacă are vreo posibilitatea de a mai vedea vreun ban!

Știți cum se zice că „românului până nu-i ajunge cuțitul la os, nu face nimic! “

Ce faci când angajatorul „se face că uită” să-ți plătească salariul?

 Pasul 1: notifici în scris angajatorul

În primul rând, salariul este un drept al angajatului prevăzut în contractul individual de muncă, acesta plătindu-se lunar. Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată sau dacă salariul se virează în cont, se probează cu extrasul de cont. Conform legii, angajatorul este obligat să achite salariul înaintea oricăror altor obligații de plată.

Dacă nu vi se achită drepturile salariale (salariul de bază, sporuri, indemnizații etc. conform contractului individual de muncă), faceți o sesizare scrisă către angajator în care îl informați că nu și-a îndeplinit obligația de a vă plăti salariul (de parcă el n-ar ști!) și că în situația în care nu se va conforma, îl veți acționa în instanță. Firește că acest demers este util doar ca să arătați instanței de judecată că nu ați stat în pasivitate și v-ați cerut dreptul, neacceptând senini nedreptatea din partea angajatorului ! Nu vă faceți iluzii, de cele mai multe ori, angajatorul rămâne insensibil la cererea dumneavoastră!

Pasul 2 : notifici în scris Inspectoratul Teritorial de Muncă

În momentul în care cei de la Inspectoratul Teritorial de Muncă primesc sesizarea dvs scrisă sunt obligați să vă răspundă în 30 zile ( de obicei răspund în 45 zile, fiindcă spun ei că cele 30 zile sunt lucrătoare, nu calendaristice!). Vin în control la angajatorul dumneavoastră și verifică dacă acesta și-a îndeplinit obligația de plată a drepturilor salariale. Constată că nu ați primit salariile, că aveți dreptate, că angajatorul a încălcat obligația din contract și vă îndrumă să vă adresați instanței de judecată pentru a vă recupera drepturile bănești restante. Adresa pe care o primiți de la ITM este o probă utilă în instanță și arată că angajatorul nu și-a îndepinit obligațiile legale.

De la 1 feruarie 2013 s-a dispus ca salariul minim brut pe țară să fie de 750 lei, iar din 1 iulie 2013 acesta să fie de 800 lei. Dacă erați încadrat cu salariul minim și după 1 feruarie 2013 nu vi se achită salariul în noul cuantum, puteți sesiza ITM cu o cerere. Dacă ITM constată că angajatorul a nesocotit obligația legală de respectare a salariului minim brut pe țară îl va sancționa contravențional cu o amendă de la 1.000 -2.000 lei.

Pasul 3 : te adresezi instanței de judecată

Este foarte important să știți că litigiile de muncă sunt scutite de plata taxei de timbru și cel care are sarcina probei este angajatorul (de exemplu îl acționați pe angajator  în instanță pentru a vă plăti salariile restante, iar acesta va trebui să probeze că vi le-a plătit!).

Dacă angajatorul v-a plătit o parte din salariile restante și apoi a uitat să plătească diferența, acest lucru nu vă limitează dreptul de a-l da în judecată pentru a vă recupera restul de bani. O plată parțială a drepturilor salariale, nu îl scuteșete pe angajator de a fi acționat în judecată.

Rețineți că cererea de chemare în judecată pentru recuperarea drepturilor salariale se poate face în termen de 3 ani de la momentul la care erau datorate (de exemplu dacă vă datorează salarii restante din ianuarie 2012, îi puteți cere sumele respective în instanță până în ianuarie 2015!). Dacă depășiți 3 ani, acțiunea este prescrisă și practic ați pierdut banii ce vi se cuveneau! Ideal ar fi să nu stați în pasivitate aproape 3 ani sperând că poate veți primi banii luna viitoare! Acționați!

Legea vă dă dreptul ca în acțiunea formulată în instanță să solicitați de la angajator ca pe lângă salariile restante să fie obligat să vă achite o dobândă legală corespunzătoare acestor drepturi salariale. Această plată a dobânzii pentru întârzierea plății salariului este egală cu rata dobânzii BNR plus patru puncte procentuale. De asemenea, aveți dreptul să cereți ca drepturile salariale restante să fie actualizate cu indicele de rată a inflației. Legea vă oferă aceste drepturi pentru a descuraja abuzul angajatorului care nu achită salariile și pentru a vă oferi posibilitatea de a vă recupera creanța la valoarea reală.

Practic, doar în cadrul unei acțiuni în instanță puteți beneficia de dreptul de a primi suma actualizată cu rata inflației la care se adaugă și dobânda legală.

Ce faci dacă angajatorul nu respectă hotărârea judecatorească prin care este obligat să-ți achite salariile restante?

În cazul în care în 15 zile de la data la care angajatorul primește solicitarea de a achita salariile restante actualizate cu rata inflației plus dobânda legală (aspecte stabilite de instanță printr-o hotărâre judecatorească definitivă și irevocabilă) și refuză acest lucru, atunci este pasibil de închisoare de la  3 luni la 6 luni sau amendă.

Cum îți recuperezi drepturile bănești dacă angajatorul este în faliment, insolvență?

 Dacă angajatorul este în faliment și acest lucru este stabilit prin hotărâre judecatorească definitivă și dreptul de administrare al societăți este ridicat, atunci se poate accesa Fondul pentru plata creanțelor salariale. Din păcate puțini patroni cunosc faptul că au dreptul de a primi bani de la stat pentru a plăti salariile restante. Dacă patronul  nu întreprinde nimic, o pot face angajații care în caz de faliment sau lichidare judiciară dobândesc calitatea de creditori privilegiați pentru drepturile lor bănești care se vor plăti înaintea altor creditori ai angajatorului.

Rețineți că suma maximă acordată din acest Fond pentru fiecare angajat nu poate depăşi echivalentul a trei salarii medii brute pe economie și nu se pot plati salarii mai vechi de trei luni. Chiar dacă datoriile pe care angajatorul le are față de salariați depășesc această sumă sau dacă în contractul de muncă sunt prevăzute mai multe salarii compensatorii, suma care se primește nu poate depăşi trei salarii medii.

Cererea pentru aceste sume poate fi depusă atât de angajatorul care nu a mai avut bani să achite salariile înainte de a intra în faliment, cât şi de salariaţi ori de sindicat şi ar trebui să fie soluţionată în 45 de zile.

Solicitarea de accesare a Fondului se depune la agenţia locală de ocupare a forţei de muncă și trebuie să cuprindă:

– o cerere;

– o copie a hotărârii judecătorești definitive de deschidere a procedurii de insolvenţă;

– situaţia datoriilor salariale;

– copii de pe statele de plată, de pe fişele de lichidare ale persoanelor ale căror raporturi de muncă au încetat.

Ce este Fondul pentru plata creanțelor salariale?

Fondul are ca resurse financiare contribuţiile lunare plătite de către angajatori, dar şi veniturile reprezentând dobânzi şi majorări de întârziere pentru neachitarea în termenul de plată a acestei contribuţii de către angajatori. Fiecare angajator contribuie lunar cu suma de 0,25 % din fondul total de salarii brute lunare realizate de salariați.

Din resursele Fondului se achită următoarele categorii de creanţe salariale:

a) salariile restante;

b) compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;

c) plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;

d) compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;

e) indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.

Rețineți că din acest Fond nu se suportă contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă!

Chiar dacă angajatorul este în faliment, puteți să vă recuperați grație acestui fond o sumă de bani egală cu trei salarii medii pe economie. Dacă angajatorul nu accesează acest Fond din neștiință sau dezinteres, legea vă dă posibilitatea să vă cereți drepturile și să le obțineți!

Așadar, chiar dacă angajatorul este în faliment nu o să vă alegeți cu praful de pe tobe, măcar puteți obține o sumă de bani egală cu trei salarii medii pe economie. Tot e ceva, decât nimic!

Aflând despre posibilitățile pe care le are pentru a-și obține drepturile, prietenul meu a înțeles că stând în pasivitate fără să lupte pentru ce i se cuvine, nu va reuși să obțină nimic, pentru că în viață “dacă lupți poți să pierzi, dacă nu lupți ai pierdut deja.”

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: lexcafe.ro

Sechestru asigurător asupra veniturilor din salarii aflate în conturi

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că dispoziţiile art. 409 alin. (1) C. proc. csechestru asiguratoriv. (potrivit cărora salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii şi b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii decât sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. Deci, veniturile obţinute de debitor cu caracter periodic (regulat) sunt parţial insesizabile, dar aceasta vizează doar situaţia urmăririi silite a acestor venituri pe calea popririi, care presupune indisponibilizarea sumelor datorate ce vor fi plătite în viitor debitorului. În speţă, însă, Înalta Curte a constatat existenţa unor sume de bani aflate în conturile inculpatului, reprezentând salarii şi venituri realizate anterior instituirii sechestrului asigurător, faţă de care Înalta Curte a statuat că pot fi indisponibilitate în totalitate prin instituirea sechestrului asigurător, dispoziţiile art. 409 alin. (1) C. proc. civ. fiind fără relevanţă în cauză. Înalta Curte a mai precizat că acceptarea unei soluţii contrare i-ar încuraja pe toţi infractorii să se bucure nestingheriţi de produsul infracţiunii comise, ştiind că oricum veniturile din muncă realizate anterior şi economisite nu ar putea fi sechestrate decât în parte. (Decizia nr. 1741 din data de 24 mai 2012 pronunţată în recurs de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect cerere de ridicare a sechestrului asigurător).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: juridice.ro