Arhive pe etichete: plangere

Multe dosare ANI – închise întrucât plângerile nu sunt dovedite ori s-a împlinit termenul de prescripție

Multe dintre dosarele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) sunt închise din cauza faptului că plângerile nu sunt dovedite, intră sub jurisdicţia altor instituţii sau termenele de prescripţie au trecut, relevă un studiu realizat de specialişti ai organizaţiei nonguvernamentale Expert Forum şi făcut public marţi, într-o conferinţă de preANIsă.

„De exemplu, între septembrie 2010 şi septembrie 2012, un număr de 3.405 de dosare au fost deschise, dintre care 3.044 de cazuri au fost închise din motivele enunţate anterior. (…) Deşi ANI a produs rezultate, există blocaje în alte sectoare ale sistemului. Un număr semnificativ de cazuri au fost închise de instanţe sau parchete”, arată studiul.

O problemă semnificativă semnalată este recuperarea bunurilor sau fondurilor care pot fi considerate ca prejudiciu în urma unei decizii luate în conflict de interese sau incompatibilităţi.

„Chiar dacă contractele sunt anulate de către instanţe, prejudiciul este aproape imposibil de recuperat. Pe cealaltă parte, în urma acţiunilor de control al averilor s-au recuperat sume mici de bani la bugetul de stat, iar numărul de cazuri este scăzut”, potrivit sursei citate.

Septimius Pârvu, manager de proiecte la Expert Forum, s-a referit la „instrumente de presiune şi control” asupra ANI, precizând că studiul este unul calitativ.

„Există o serie de instrumente de presiune şi control care sunt puse asupra sistemului, nu numai asupra ANI, dar ANI fiind centrul sistemului cumva este cea mai afectată. Practic, modificarea legii e un mijloc prin care activitatea instituţiei poate fi blocată şi de altfel a şi fost blocată, ca să nu mai vorbim de decizia 450/2010 a Curţii Constituţionale a României prin care practic au fost reduse atribuţiile ANI. De multe ori cei care iniţiază aceste revizuiri sunt ei înşişi subiecţi ai ANI. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul reducerilor bugetare, care iar sunt un instrument de presiune asupra agenţiei, la modul la care parlamentari care erau cercetaţi de ANI au încercat reducerea bugetului pentru a bloca activitatea instituţiei. Alte instrumente de presiune şi control ar fi declaraţiile politice”, a declarat Pârvu. Precizăm faptul că decizia la care se face referire este una de respingere a excepției de neconsttuționalitate, ceea ce nu poate duce la diminuarea atribuțiilor ANI.

Laura Ştefan, expert anticorupţie al organizaţiei, a menţionat că marţi a fost lansat capitolul privind ţara noastră dintr-un studiu mai larg ce a vizat conflicte de interese şi incompatibilităţi în România şi Republicile Croaţia şi Moldova şi care a fost finanţat de Marea Britanie, Finlanda şi Germania, prin intermediul Fundaţiei Konrad-Adenauer-Stiftung, programul de stat de drept.

Ea a arătat că partea referitoare la România a fost realizată anul trecut de experţi ai ONG-ului pe care-l reprezintă.

„Am discutat cu factorii importanţi, cu actori importanţi din domeniu, deci am avut interviuri structurate, am strâns date statistice despre activitatea agenţiilor anticorupţie care se ocupă cu conflictele de interese şi am analizat în detaliu atât legislaţia, cât şi impedimentele care au fost ridicate de-a lungul timpului pentru funcţionalitatea acestei instituţii, uitându-ne şi la declaraţiile politice”, a precizat Ştefan.

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: agerpres

Ministerul Justiției va avea un departament care se va ocupa de plângerile justițiabililor în vederea exercitării atribuțiilor ministrului de promovare de acțiuni disciplinare contra magistraților.

Ministerul Justiţiei îşi va exercita atribuţiile prevăzute de lege în calitate de titular al acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. În Monitorul Oficial a fosanctiunest publicată Hotărârea 1164 din 27 noiembrie 2012 pentru modificarea şi competarea Hotărârii Guvernului 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. Astfel, potrivit Hotărârii, după articolul 14 se va introduce un nou articol, 14 indice 1, cu următorul cuprins: “Ministrul Justiţiei exercită atribuţiile prevăzute de lege în calitate de titular al acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, potrivit unei proceduri interne stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei”.

Departament nou în cadrul Ministerului Justiţiei

Concret, în cadrul Ministerului Justiţiei va fi organizat un departament format din magistraţi asimilaţi sau detaşaţi, care va avea rolul de a analiza toate reclamaţiile şi plângerile venite din partea justiţiabililor. Departamentul va analiza toate aceste sesizări, după care le va trimite unde e cazul Inspecţiei Judiciare a CSM, care la rândul său va propune o soluţie de clasare sau de promovare a unei acţiuni disciplinare. Indiferent de concluziile Inspecţiei Judiciare, ministrul Justiţiei e cel care va decide dacă va promova acţiunea disciplinară şi va sesiza una dintre cele două Secţii ale CSM, pentru procurori sau pentru judecători, în materie disciplinară.

Patru titulari ai acţiunii disciplinare

În momentul de faţă, potrivit modificărilor efectuate încă din timpul mandatului de ministru al Justiţiei al lui Cătălin Predoiu, există patru titulari ai acţiunii disciplinare. Este vorba despre Comisia de Disciplină din cadrul Inspecţiei Judiciare, ministrul Justiţiei, Procurorul General al României şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Totuşi, până la această dată, în afara Comisiei de Disciplină, nici ministrul Justiţiei, nici Procurorul General al României şi nici preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu şi-au exercitat atribuţiile prevăzute de lege în calitate de titular al acţiunii disciplinare.

SURSĂ: luju.ro