Arhive pe etichete: monitorul oficial

Normele de venit pentru impozitarea persoanelor fizice din agricultură au fost publicate în Monitorul Oficial

Normele de venit pentru impozitul care va fi aplicat persoanelor fizice din agricultură de la 1 februarie au fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, perioada impozabilă fiind până la 31 decnorma de venitembrie 2013.

Conform Ordonanţei de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, adoptată miercuri de Guvern, nivelul normei de venit a fost stabilit pe fiecare cultură vegetală în parte pentru o suprafaţă mai mare de două hectare, iar în sectorul creşterii animalelor, nivelul normei este în funcţie de specie şi de numărul de animale deţinute. Normele de venit au fost stabilite pe unitatea de suprafaţă (hectar)/cap de animal sau familie de albine. De asemenea, actul normativ precizează şi care sunt limitele neimpozabile în funcţie de suprafeţele agricole sau de numărul de animale deţinute.

Astfel, în cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafaţă mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafaţă, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 3.488 lei, sfecla de zahăr – 697 de lei.

În cazul tutunului, norma de venit a fost stabilită la 1.060 lei, pentru o suprafaţă mai mare de un hectar.

Conform actului normativ, la legumele de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 4.001 lei. Legumele în spaţii protejate au o normă de venit de 8.033 lei pentru suprafeţele ce depăşesc 0,2 hectare.

În ceea ce priveşte pomii şi viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafaţă mai mare de 1,5 hectare, respectiv 0,5 hectare, iar normele de venit au fost stabilite la 4.709 lei şi 1.385 de lei pe unitatea de suprafaţă. Limita neimpozabilă la aceste culturi este sub 1,5 hectare (pomi fructiferi) şi de sub 0,5 hectare la vii.

Pentru flori şi plantele ornamentale norma de venit a fost stabilită la 11.773 lei pentru o suprafaţă mai mare de 0,3 hectare.

În sectorul de creştere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci şi bivoliţe) este de două capete, iar pentru ceea ce depăşeşte acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal. La ovine şi caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care deţin până în 10 capete, iar între 10 şi 50 de capete, norma de venit este de 23 lei. Pentru mai mult de 50 de capete norma este de 65 de lei. La porcii pentru îngrăşat, limita neimpozabilă este de şase capete, iar între şase şi zece capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, peste 10 capete fiind de 177 de lei. La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr între 100 şi 500 de capete şi de 2 lei dacă pentru ceea ce depăşeşte 500 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care deţin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care deţin între 50 şi 100 de familii, norma de venit stabilită fiind de 70 de lei, iar peste 100 de familii de 98 de lei. Limita neimpozabilă este până la 50 de familii de albine.

Conform actului normativ, începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi se aprobă de direcţiile generale ale finanţelor publice, acestea fiind calculate în funcţie de venitul brut obţinut de agricultori din activităţile agricole din care se scad cheltuielile.

Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea şi din creşterea şi exploatare animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.

Fermierii care plăteau impozitele prin sistemul de contabilitate în partidă simplă vor fi impozitaţi după modificările Codului fiscal numai pe baza normelor anuale de venit. Impozitul de 16% se va aplica normelor de venit, 5,5 procente din sumele colectate din impozitare urmând să ajungă la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Agricultorii, persoane fizice, vor plăti impozitul după ce încasează banii din producţie, în două tranşe, pe 25 octombrie şi pe 15 decembrie.

Guvernul a decis modificarea impozitarea în agricultura prin utilizarea mai largă a normelor de venit, în vederea lărgirii bazei de impozitare.

SURSA: agerpres

Guvernul acordă ajutoare umanitare de urgență

Conform Monitorul Oficial, Partea I, nr. 38 si 39 – 17 ianuarie 2013 Guvernul României a adoptat o Hotărâre cu privire la aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor produse şi acordacombustibilrea lor ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia din judeţele Botoşani, Neamţ şi Vaslui.

Conform acestei Hotărârii se acordă cu titlu gratuit, ca ajutoare umanitare de urgență, 60 de tone de motorină în sprijinul populației din județele Botoșani (20 de tone), Neamț (20 de tone) și Vaslui (20 de tone). Aceste ajutoare vor fi scoase din rezervele de stat, încadrându-se în suma totală de 420 mii lei.
În acelaşi timp, prin Hotărârea menționată, se aprobă reîntregirea stocului rezervei de stat, în anul 2013, cu cantitatea de 480 de tone de motorină, finanțarea (2.200 mii lei) fiind asigurată din veniturile proprii ale Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Rezervele statului au fost folosite și în anul 2010, când guvernul a acordat un ajutor important Ministerului Apărării Naționale. Acea măsură a fost luată în vederea contracarării efectelor crizei economice.

Avocat Cristian Ioan

Informarea cu privire la mediere în cauzele de divorț

În cauzele de divorţ, soţul invitat la mediere nu va mai putea refuza invitaţia deoarece riscă să-i fie respinsă cererea de divorţ, fie că este depusă ca acţiune principală, fie reconvenţională.
mediere divort
Efectele informării în cauzele de divorţ

Potrivit recentelor modificări legislative, soţii sunt obligaţi să participe, în prealabil, la o şedinţă de informare cu privire la mediere. Dacă unul din soţi nu participă la informare sau refuză invitaţia din partea celuilalt soţ, va fi sancţionat prin respingerea cererii sale ca inadmisibilă.

Potrivit OUG 90/2012, în procesele de divorţ ce au fost declanşate după 21 decembrie 2012 părţile vor fi obligate să facă dovada participării la şedinţa de informare cu privire la mediere, dacă au termen începând cu 1 februarie 2013 (ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera Parlamentului competenţa să fie sesizată,  dovada participării la şedinţa de informare trebuie depusă în toate dosarele declanşate după data de 21 decembrie 2012 – data publicării în Monitorul Oficial:  M.Of. nr. 878/21 dec. 2012).

De regulă, dovada participării la informare se face prin depunerea ei la dosar, odată cu acţiunea sau până la primul termen stabilit de instanţă. În caz contrar, instanţa va aplica sancţiunile impuse de lege: inadmisibilitatea acţiunii pentru reclamant şi amendă pentru pârât. Dacă informarea nu se realizează până la acest prim termen, instanţa va stabili un nou termen în care părţile să poată participa la şedinţa de informare.

În cauzele de divorţ, cunoscut fiind faptul că şi pârâtul poate depune o cerere reconvenţională, va avea aceeaşi obligaţie de informare cu privire la mediere pentru a nu risca respingerea cererii ca inadmisibilă. Dacă soţul pârât va face dovada informării, cererea lui (reconvenţională) nu va fi respinsă şi, ca atare, chiar dacă acţiunea soţului reclamant va fi respinsă ca inadmisibilă, procesul va putea continua însă fără să se ţină cont de acţiunea soţului care a declanşat divorţul. În ipoteza în care nici pârâtul nu va putea face dovada informării până la termenul stabilit de instanţă, atunci şi cererea acestuia va fi respinsă ca inadmisibilă, iar divorţul nu va putea fi soluţionat.

Prin urmare, în cazurile de divorţ, ambii soţi trebuie să participe, în mod obligatoriu, la şedinţa de informare, cu excepţia situaţiilor în care soţul pârât se apără numai prin întâmpinare (cazuri mult mai rar întâlnite în practică).

În ceea ce priveşte dovada informării, dată fiind procedura specială de divorţ, documentul ce va fi eliberat de mediator în urma participării soţilor la şedinţa de informare este certificatul de informare, dacă ambii soţi vor fi informaţi. Important de subliniat este faptul că soţii nu sunt obligaţi să participe împreună la şedinţa de informare însă este de preferat să aleagă acelaşi mediator, pentru a economisi timp şi pentru a nu întâmpina dificultăţi la eliberarea certificatului de informare. De regulă, potrivit practicii, unul din soţi ia iniţiativa declanşării acţiunii de divorţ. Aşa cum a fost prezentat mai sus, acesta va trebui ca, odată cu cererea de divorţ, să depună şi dovada participării la şedinţa de informare. Pentru a nu da prilej instanţei de amânare a dosarului, stabilind un termen suplimentar pentru şedinţa de informare, soţul reclamant va putea solicita mediatorului să transmită Invitaţia celuilalt soţ. Dacă soţul invitat refuză ori nu răspunde invitaţiei sau nu se prezintă la data stabilită de comun acord cu mediatorul, se va elibera un proces-verbal prin care mediatorul va informa instanţa cu privire la demersurile făcute de soţul reclamant. Într-o astfel de ipoteză, instanţa va respinge cererea reconvenţională introdusă de soţul pârât ca inadmisibilă, fără a mai stabili alt termen şi a da posibilitatea acestuia de a se informa.

În procesele de divorţ, pe lângă desfacerea căsătoriei, sunt supuse soluţionării instanţei şi cererile accesorii precum:
b) partajul de bunuri comune;
c) exerciţiul drepturilor părinteşti;
d) stabilirea domiciliului copiilor;
e) contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;
f) orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

Poptrivit legii, dacă soluţionarea acestora se va face pe cale separată, va fi necesară participarea la o şedinţă de informare distinctă, pentru fiecare dosar în parte. Cu alte cuvinte, în fiecare din aceste dosare, dacă au fost introduse pe cale separată, părţile sunt obligate să participe la o şedinţă de informare ce are drept obiect litigiul declanşat, dovada participării la informare fiind distinctă de cea pentru desfacerea căsătoriei.

Diferită va fi situaţia în care părţile participă la şedinţa de informare înainte de a fi disjunsă cauza.
Spre exemplu, ulterior divorţului, dacă se va introduce o acţiune separată de partaj cu privire la bunurile comune, reclamantul, odată cu depunerea acţiunii, va trebui să depună şi documentul ce face dovada participării la şedinţa de informare. Dacă cererea de partaj a fost depusă odată cu cererea de divorţ şi dosarul a fost disjuns ulterior iar în dosarul de divorţ a fost depusă dovada informării, în acest caz nu se mai impune că părţile saparticipe la o nouă şedinţă de informare.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu ordonanţele preşedinţiale care se introduc odată cu cererea de divorţ, în multe situaţii în care soţii nu sunt în relaţii de colaborare, ce au ca obiect neînţelegerile dintre părinţi referitoare la domiciliul minorilor sau exercitarea drepturilor părinteşti. Este posibil ca în termenele scurte date de instanţă, să li se ceară părinţilor să se adreseze unui mediator pentru informare, legea nefăcând nicio diferenţiere între procesele de fond şi cele urgente. Totuşi, fiind proceduri urgente şi speciale, instanţa nu va putea stabili un alt termen numai pentru parcurgerea şedinţei de informare. De asemenea, în dosarele de ordonanţă preşedinţială sancţiunea inadmisibilităţii nu va putea fi aplicată pentru neparticiparea la şedinţa de informare. În acest caz instanţa va putea sancţiona părţile cu amendă. Importante de analizat sunt cauzele de divorţ prin acordul soţilor. În aceste cauze, soţii fiind de acord cu desfacerea căsătoriei (probabil cu privire şi la cererile accesorii), am putea presupune că părţile nu mai au nevoie de procedura de mediere, ele fiind deja înţelese.

Este posibil ca aceasta să fie situaţia în multe cazuri însă participarea la o şedinţă de informare cu privire la mediere se justifică prin faptul că soţii vor analiza beneficiile medierii în cazul lor concret, beneficii importante şi greu de neglijat.

Dispoziţiile legii stabilesc obligativitatea participării la şedinţa de informare în cauzele de divorţ, fără nicio excepţie. Cu alte cuvinte, cererea de divorţ a soţilor va trebui însoţită de dovada participării la şedinţa de informare, pentru a nu risca respingerea cererii ca inadmisibilă.

În practca, acestea vor fi probabil puţinele situaţii în care părţile se prezintă împreună la şedinţa de informare cu privire la mediere.

SURSĂ: juridice.ro

Obținerea certificatului de conformitate pentru transportul mărfurilor periculoase

În Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013 a fost publicat Ordinul nr. 2737/20marfuri periculoase12 al ministrului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri pentru aprobarea Procedurii privind desemnarea organismelor care realizează emiterea certificatelor de agreare şi a certificatelor de conformitate cu prototipul conform Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase.

În cadrul actului normativ se arată:

Dispoziţii generale

Prezenta procedură stabileşte cerinţele pentru desemnarea organismelor care realizează emiterea certificatelor de agreare şi a certificatelor de conformitate cu prototipul conform Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase, denumit în continuare ADR, precum şi inspecţia pentru certificarea în scopul menţinerii conformităţii în exploatare a suprastructurilor specializate montate pe vehiculele rutiere destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase şi a ambalajelor destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase, denumite în continuare organisme.

Poate fi desemnat organism orice persoană juridică cu sediul în România, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care dovedeşte că poate realiza sarcini specifice privind evaluarea conformităţii şi inspecţia suprastructurilor specializate montate pe vehiculele rutiere destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase şi a ambalajelor destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase.

Suprastructurile specializate montate pe vehiculele rutiere destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase menţionate la pct. 1 sunt:

suprastructuri tip cisternă: cisterne fixe, cisterne mobile, cisterne demontabile, containere-cisterna;
suprastructuri tip Ex pentru transportul mărfurilor periculoase explozive;
suprastructuri tip vrac;
suprastructuri tip stelaj, fixe sau demontabile, pentru transportul ambalajelor în colete.

Documente solicitate organismelor

Cererea de desemnare se completează de către organism şi se transmite Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia politici industriale, denumit în continuare MECMA–DPI. Cererea trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în copie;
certificatul de acreditare conform referenţialului de acreditare pentru organisme de evaluare a conformităţii sau de inspecţie, după caz, emis de organismul naţional de acreditare prevăzut la pct. 14.2, în copie;
asigurarea de răspundere civilă, în copie, pentru cazul în care răspunderea nu revine statului prin lege;
prezentarea activităţii organismului, din care să rezulte experienţa şi abilităţile acestuia în domeniu, precum şi organigrama organismului;
lista personalului implicat în activitatea de emitere a certificatelor de agreare şi a certificatelor de conformitate cu prototipul conform ADR, precum şi de inspecţie a suprastructurilor specializate montate pe vehiculele rutiere destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase şi a ambalajelor destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase şi documente din care să rezulte experienţa şi expertiza personalului;
procedurile elaborate privind emiterea certificatelor de agreare şi a certificatelor de conformitate cu prototipul conform ADR, precum şi efectuarea inspecţiilor pentru certificarea în scopul menţinerii conformităţii în exploatare a suprastructurilor specializate montate pe vehiculele rutiere destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase şi a ambalajelor destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase, pe care le aplică.

Se precizează cerinţele ADR şi ale normelor conexe în baza cărora se execută procedurile, astfel:

– tipurile de inspecţii;
– operaţiile ce urmează să se efectueze în cadrul fiecărui tip de inspecţie;
– capitolele, subcapitolele, alineatele (conform ADR) şi punctele, subpunctele şi alineatele (conform normelor conexe);

raportul întocmit de către organismul naţional de acreditare referitor la procedura privind evaluarea în vederea emiterii certificatelor de agreare şi a certificatelor de conformitate cu prototipul conform ADR, precum şi procedura de inspecţie documentată şi aplicată de către solicitant şi la sistemul de management al calităţii, având în vedere cerinţele din legislaţia relevantă pentru care se solicită desemnarea;
contractul de subcontractare încheiat pentru subcontractarea unor activităţi în legătură cu sarcinile pentru care se solicită desemnarea, în copie, dacă este cazul;
modalitatea de atestare a unităţilor ce execută lucrări pentru inspecţiile tehnice (probe, teste, reglaje, remedieri, reparaţii), din care să rezulte că au personal specializat şi dotări pentru realizarea activităţilor respective;
o declaraţie scrisă prin care solicitantul este de acord ca organismul naţional de acreditare să pună la dispoziţia MECMA–DPI, la cerere, documente şi informaţii în legătură cu acreditarea sa.

SURSĂ: infolegal.ro

Formularul ANAF 172 – instrucţiuni de completare

În Monitorul Oficial nr. 23 din 11 ianuarie 2013 a fost publicat Ordinul ANAF nr.anaf 8/2013 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 172 “Declaraţie-inventar privind redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 şi neachitate”.

Conform actului normativ, Formularul 172 se utilizează pentru declararea redevențelor restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă încheiate de Agenția Domeniilor Statului, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate până la data depunerii declarației-inventar, în conformitate cu prevederile art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

În situația în care formularul 172, depus de contribuabili, nu conține viza Agenției Domeniilor Statului, acesta nu va fi luat în considerare de organul fiscal competent.

Declarația-inventar privind redevențele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate, constituie titlu de creanță, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și devine titlu executoriu în cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația de plată în termen de 15 zile de la data împlinirii termenului dedepunere.

Termenul de depunere al formularului 172 este în data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a ordinului, respectiv 25 februarie 2013. Acesta se depune la organul fiscal în a cărui evidență fiscală contribuabilul este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții.

În ceea ce priveşte modul de depunere a acestei declaraţii fiscale, formularul 172 se completează cu ajutorul programului de asistență, care poate fi descărcat de pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, sau poate fi distribuit, la cerere, de către unitățile fiscale.

Formularul editat, semnat și ștampilat conform legii va fi însoțit de formatul electronic al acestuia (suportul magnetic sau optic). În cazul în care plătitorul corectează declarația depusă inițial, declarația rectificativă se întocmește pe același model de formular, înscriind “X” în spațiul special prevăzut în acest scop.

Completarea formularului 172

* Secțiunea A.”Date de identificare a plătitorului” 

În caseta “Cod de identificare fiscală” se completează codul de identificare fiscală atribuit plătitorilor de redevență prevăzuți la art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

În cazul în care plătitorul este înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, în prima căsuță se înscrie prefixul RO.

În rubrica “Denumire” se înscriu, după caz, denumirea sau numele și prenumele plătitorului de redevență.

Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al plătitorului de redevență.

* Secțiunea B.”Date privind creanța” 

Sumele reprezentând redevențe restante, inclusiv obligațiile accesorii aferente acestora, datorate potrivit Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate până la data depunerii declarației-inventar, se declară conform instrucțiunilor următoare:

– nu sunt supuse declarației-inventar obligațiile incluse în titlurile executorii emise de Agenția Domeniilor Statului și neachitate până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

– la Col. 1 “Natura obligației”, se va menționa natura obligației, respectiv debit, dobândă, penalitate/majorare de întârziere.

– la Col. 2 “Cuantum obligație existentă în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitată”, se înscrie cuantumul total al obligațiilor existente în evidența Agenției Domeniilor Statului, aflat în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitat la data depunerii declarației-inventar reprezentând redevențe restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă.

SURSA: legestart.ro

Norme privind competenţa de exercitare a inspecţiei economico-financiare

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr.  20 din data de 10 ianuarie 2013 a fost publicat Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1545/2012 privininspectied competenţa de exercitare a inspecţiei economico-financiare, soluţionarea conflictului de competenţă şi delegarea competenţei.

Actul normativ aduce clarificări cu privire la competenţa generală şi cea teritorială de exercitare a inspecţiei economico-financiare, soluţionarea conflictului de competenţă, schimbarea competenţei şi delegarea de competenţă.

Competenţa generală
Inspecţia economico-financiară se exercită de către Direcţia generală de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi structurile teritoriale de inspecţie economico-financiară, potrivit competenţelor stabilite de prevederile legale.

Competenţa teritorială
Pentru exercitarea inspecţiei economico-financiare, competenţa revine acelui organ de inspecţie economico-financiară în a cărui raza teritorială se află domiciliul fiscal al operatorului economic.
Prin excepţie, pentru sediile secundare ale operatorului economic competenţa de exercitare a inspecţiei economico-financiare revine şi organului de inspecţie economico-financiară în a cărui rază teritorială se află sediul acestora.

Conflictul de competenţă
Există conflict de competenţă când două sau mai multe organe de inspecţie economico-financiară se declară deopotrivă competente sau necompetente. În acest caz, organul de inspecţie economico-financiară care s-a învestit primul sau care s-a declarat ultimul necompetent continuă procedura în derulare şi solicită Direcţiei generale de inspecţie economico-financiară să hotărască asupra conflictului. Direcţia generală de inspecţie economico-financiară hotărăşte, de îndată, asupra conflictului, soluţia adoptată fiind comunicată organelor de inspecţie economico-financiară aflate în conflict, pentru a fi dusă la îndeplinire.

Delegarea de competenţă
Structura de inspecţie economico-financiară care deţine competenţa de efectuare a inspecţiei economico-financiare poate să o delege altui organ de inspecţie economico-financiară, la solicitarea motivată a acestuia şi cu avizul Direcţiei generale de inspecţie economico-financiară.

Schimbarea competenţei
În cazul în care se schimbă domiciliul fiscal al operatorului economic, potrivit legii, competenţa teritorială trece la noul organ de inspecţie economico-financiară de la data schimbării domiciliului fiscal, în condiţiile legii.
În situaţia în care se află în curs de derulare o acţiune de inspecţie economico-financiară, organul de inspecţie economico-financiară care a iniţiat acţiunea este competent să o finalizeze.

SURSĂ: infolegal.ro

S-a modificat legislația privind venitul minim garantat!

Prin H.G. nr. 1291/2012 Guvernul a adus modificări legislaţiei privind venitul minim garantat, concediului şi indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi alocaţiei de stat pentru copii.

În Monitorul Oficial nr. 897 din 28 decembrie 2012 a fost publicată H.G. nr. 1291/venit minim2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, şi pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, şi a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2008.

În cadrul actului normativ se arată:

Stabilirea cuantumului şi plata ajutorului social

La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, cu excepţia alocaţiei pentru susţinerea familiei, a bugetului personal complementar, a ajutoarelor de stat acordate în baza O.G. nr. 14/2010, a burselor de studiu şi a burselor sociale, precum şi a sprijinului financiar prevăzut de H.G. nr. 1.488/2004.

Pentru drepturile stabilite anterior, pe data de 5 ale lunii primarul transmite modificări/suspendări/încetări ale dreptului cu efect din luna respectivă.

Obligaţiile titularilor şi ale beneficiarilor de ajutor social

să depună, din 3 în 3 luni, la primăria unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa, declaraţia pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului social.

Pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, potrivit prevederilor art. 161 din lege, familiile şi persoanele singure beneficiare, ale căror drepturi sunt stabilite de cel puţin 6 luni, au îndatorirea să îşi achite obligaţiile legale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Ajutoarele de urgenţă se acordă pentru acoperirea nevoilor de bază ale familiei sau ale persoanei singure, în vederea susţinerii acestora.

Sumele aferente plăţii primelor de asigurare vor fi achitate integral de către agenţiile teritoriale şi vor fi calculate la cursul valutar stabilit de BNR pentru ziua în care acestea realizează fundamentarea de credite bugetare.

Fundamentarea de credite bugetare se efectuează în aceeaşi zi de către toate agenţiile teritoriale.

Pentru plata asigurării obligatorii a locuinţei, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, în numele agenţiilor teritoriale, încheie cu PAID protocol în care vor fi stabilite obligaţiile părţilor, precum şi modalitatea în care se realizează regularizările pentru eventualele diferenţe de plăţi sau de curs valutar faţă de cursul prevăzut de Legea nr. 260/2008, republicată.

Beneficiază de alocaţie şi familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, dar care întrerup temporar frecventarea cursurilor de învăţământ organizate potrivit legii sau repetă anul şcolar din motive de sănătate dovedite cu certificat medical.

În situaţia în care unul dintre copii finalizează cursurile învăţământului general obligatoriu, conform legii, dar nu a împlinit vârsta de 18 ani sau unul dintre copii repetă anul şcolar din alte motive decât cele medicale, acesta nu este luat în calcul la numărul de copii din familia respectivă în vederea stabilirii dreptului de alocaţie, iar alocaţia se va acorda corespunzător numărului de copii din familie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Concediul pentru creşterea copilului se acordă pe bază de cerere aprobată de către angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea persoana îndreptăţită.

În situaţia persoanelor îndreptăţite care realizează venituri din activităţi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui contract individual de muncă, concediul reprezintă întreruperea/suspendarea activităţii pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

SURSĂ: infolegal.ro

Părinţii vor plăti o taxă pentru copiii înscrişi la creşă

cresaÎn Monitorul Oficial nr. 8 din 7 ianuarie 2013 a fost publicată Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. În urmă cu aproximativ trei luni, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre privind aprobarea metodologiei. Acesta a fost adoptat, cu o serie de modificări, în cadrul actului fiind prevăzut şi aspectul potrivit căruia părinţii sunt obligaţi la plata unei contribuţii pentru copiii înscrişi la creşă.

Astfel, în cadrul capitolului VII. “Finanţarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie antepreşcolară” din actul normativ se prevede că părinţii/reprezentanţii legali sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare, a cărei valoare este stabilită prin dispoziţie a primarului în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu net lunar pe membru de familie calculat pe perioadă de şase luni anterioară înscrierii copilului, certificat prin adeverinţa de venituri pentru fiecare dintre părinţi/reprezentanţi legali.

Sunt scutiţi de la plata acestei contribuţii părinţii/reprezentantul legal care au în îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii.

Vezi care sunt diferenţele dintre Metodologia publicată în Monitorul Oficial şi forma iniţială a proiectului de hotărâre MMFPS!

Contribuţia poate fi achitată şi prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.

Metodologia mai stipulează că stabilirea contribuţiei se face în funcţie de numărul efectiv de zile de prezenţă a copilului la programul zilnic. Acesta este monitorizat prin registrul de evidenţă/prezenţă completat de educator şi personalul de asistenţă medicală a unităţii.

Mai mult, contribuţia se realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică. În cazul în care copilul nu a frecventat programul de creşă pe o perioadă de cel puţin 3 zile lucrătoare, contribuţia este reportată pentru luna următoare.

În ceea ce priveşte contribuţia lunară reprezentând cheltuielile pentru hrana unui copil, valoarea acesteia se determină în funcţie de cuantumul alocaţiei zilnice de hrană aprobat prin actele normative în vigoare şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.

Contribuţia lunară de întreţinere, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se determină în funcţie de cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi altele asemenea, precum şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.

Valoarea contribuţiei se stabileşte în următoarele cote procentuale şi nu poate depăşi 20% din costul mediu lunar de întreţinere în unitatea publică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară:

Venit mediu brut lunar cumulat al părinţilor/reprezentanţilor legali Număr copii Cota procentuală contribuţie părinţi
Peste 700 de lei un copil 20%
2 sau mai mulţi copii 10%
Între 225 şi 699 de lei un copil 10%
2 sau mai mulţi copii 5%

Nu în ultimul rând, actul normativ mai prevede şi aspectul potrivit căruia costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi sau grupe de educaţie antepreşcolară înfiinţate pe lângă grădiniţe, şi se aprobă anual prin act administrativ al instituţiei care are în administrare creşa.

SURSA: legestart.ro

Adopția la început de 2013!

În Monitorul Oficial nr. 10/2013 a fost publicat, intrând astfel în vigoare Ordinul nr. 617/adoptie2012 emis de Oficiul Român pentru Adopţii privind aprobarea unor măsuri vizând asigurarea transparenţei unor etape administrative derulate în cadrul procedurilor de adopţie şi coordonarea intervenţiei Compartimentului adopţii şi postadoptii în relaţia cu managerul de caz.

În cadrul acestui ordin se prevede faptul că „direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumite în continuare DGASPC, au obligaţia ca în situaţia în care nu au iniţiat potrivirea practică într-un termen de 45 de zile de la data primirii listei cuprinzând adoptatorii/familiile adoptatoare transmise de către Oficiul Român pentru Adopţii, denumit în continuare Oficiu, să întocmească un raport vizând motivele care au împiedicat începerea potrivirii practice”.

De asemenea, „odată cu solicitarea unei noi liste conform prevederilor art. 69 alin. (2) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 350/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de coordonare de pe lângă Oficiul Român pentru Adopţii, direcţia are obligaţia să precizeze motivele pentru care nu a identificat un adoptator/familie adoptatoare care să răspundă nevoilor copilului din lista transmisă iniţial de Oficiu”.

Deşi propune o mai mare transparenţă şi o modalitate mai facilă de soluţionare a adopţiilor, din păcate, noul ordin nu face altceva decât să îşi aducă aportul al hăţişul birocratic.

La documentaţia deja existentă în cazul unei adopţii, prin prezentul ordin se mai adaugă alte rapoarte şi justificări care, în mod evident nu pot duce la soluţionarea mai rapidă şi nici chiar mai transparentă a procedurii.

În România, procedura adopţiei este una complicată, ce presupune, pe lângă întocmirea multor documente birocratice, întinderea pe o perioadă de timp nerezonabil de mare.

Avocat Cristian Ioan

Consultanţi fiscali activi şi inactivi

Prin Hotărârea Camerei consultanţilor fiscali nr. 15/2012, publicată în Monitorul oficial nr. 894 din 28 decembrie, a fost aprobată Norma procedurală privind modificarea stării consultantului fiscal, suspendarea, încetarea şi redobândirea calităţii de membru al Camerei Consultanţilor Fiscali.consultant fiscal

Normele au în vedere aplicarea unitară a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012.

În condiţiile în care sunt consultanţi fiscali activi persoanele înscrise în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală la secţiunea “persoane active”, consultanţii fiscali care trec de la o stare la alta sunt obligaţi să efectueze orele de pregătire profesională conform stării în care s-au aflat mai mult de 6 luni în anul respectiv.

De reţinut şi prevederea potrivit căreia persoana fizică înscrisă în Registrul consultanţilor fiscali ca membru activ poate, la cerere, să fie înregistrată ca şi consultant inactiv, concomitent cu înregistrarea în stare de inactivitate a societăţii de consultanţă fiscală la care are calitatea de administrator, cu excepţia cazului în care îşi continuă activitatea ca şi consultant fiscal persoană fizică.

Alte reglementări din Norme se referă la căile de atac în cazul respingerii cererii de înregistrare în Registrul consultanţilor fiscali şi ai societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, renunţarea la calitatea de membru al Camerei, retragerea calităţii de membru al Camerei, trecerea la statutul de membru inactiv.

De la data intrării în vigoare a Normelor, depunerea carnetului profesional, respectiv a autorizaţiei, se va realiza la Direcţia de servicii pentru membri. Publicarea pe site-ul Camerei a retragerii carnetului profesional de consultant fiscal sau a autorizaţiei societăţilor comerciale de consultanţă fiscală în cauză şi interdicţia acestora de a practica profesia şi de a utiliza titlurile respective, precum şi înştiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a Consiliului Concurenţei, se vor realiza, de la data intrării în vigoare a Normelor, de către Direcţia de servicii pentru membri.

SURSA: legestart.ro

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe