Arhive pe etichete: justitie

Comisia Europeană prezintă astăzi raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mark Gray, va prezenta miercuri, la ora locală 10.30 (11.30 ora României) raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mcvMecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în cadrul unui briefing tehnic ‘on the record’.

Colegiul comisarilor va adopta miercuri raportul pe justiţie din cadrul MCV, care va analiza progresele realizate în ultimele şase luni în ceea ce priveşte cele zece recomandări incluse în precedentul document, a declarat săptămâna trecută un purtător de cuvânt al CE.

‘Reamintesc că în iulie trecut, Comisia a ridicat preocupări serioase legate de situaţia ţării legate de statul de drept şi independenţa justiţiei. Săptămâna viitoare Comisia va evalua progresele realizate în ultimele şase luni în legătură cu cele zece recomandări incluse în precedentul raport’, a anunţat vineri Frederic Vincent.

Raportul din cadrul MCV va include şi precizări legate de legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor adoptată săptămâna trecută de plenul parlamentului român.

Întrebat de presa străină cum comentează faptul că noua propunere privind statutul parlamentarilor adoptată legislativ în România ar face mai dificilă ridicarea imunităţii senatorilor şi deputaţilor şi ar reduce puterile principalului organism anticorupţie, purtătorul de cuvânt Mark Gray a răspuns că executivul comunitar ‘va spune ceva despre acest lucru în raportul pe care îl va adopta’ miercuri.

‘Ca să fiu foarte deschis am văzut deja diferite interpretări a ceea ce s-a votat şi vom vrea să analizăm subiectul în detaliu’, a adăugat el, săptămâna trecută.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, se află până miercuri la Bruxelles şi este foarte probabil să abordeze chestiunea în cadrul întâlnirii pe care o are programată cu secretarul general al CE, Catherine Day.

De asemenea, raportul ar urma să analizeze evoluţiile din ultimele şase luni din justiţie, cu accentul pe chestiuni precum derularea procedurii de numire a noilor şefi ai Parchetului General şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), chestiune asupra căreia comisia a insistat în mai multe rânduri.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt-Hăineală, şi ministrul român al justiţiei, Mona Pivniceru, s-au deplasat în cursul lunii ianuarie la Bruxelles şi au avut întrevederi cu conducerea secretariatului general al Comisiei Europene (CE), despre care au precizat, fără să intre în amănunte, că au avut loc în perspectiva adoptării raportului pe justiţie de către CE.

Pe de altă parte, CE a renunţat la misiunea de experţi despre care preşedintele Traian Băsescu a afirmat în decembrie că va avea loc după 11 ianuarie, deşi deplasarea fusese confirmată şi de unele surse europene, în contextul în care la Bucureşti se formase un nou guvern.

De asemenea, CE a renunţat în acest an şi la practica anterioară de a trimite varianta finală a raportului la Bucureşti, pentru ultimele ajustări de comun acord cu autorităţile române, pentru a evita scurgerea în media a documentului înainte de prezentarea sa oficială.

SURSA: agerpres

Codul de procedură civilă nu poate intra în vigoare anul acesta!

Premierul Victor Ponta a declarat că nu poate fi pus în aplicare anul acesta Codul de proceduinfrastructura justitieră civilă deoarece nu există banii necesari pentru acest lucru.
„Nu este încă gata infrastructura instanţelor pentru aplicarea Codului de procedură civilă. În bugetul pe 2012 adoptat anul trecut nu au fost trecuţi banii nici pentru judecători, nici pentru grefieri, nici pentru instanţe şi trecem noi acum pe măsură ce-i avem, trebuie făcute concursuri pentru judecători, pentru grefieri”, a spus Ponta.
El a adăugat că urmează să se amâne data de intrare în vigoare a Codul de procedură civilă pentru 1 februarie.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat anterior Guvernului reconsiderarea datei intrării în vigoare a Codului de procedură civilă până când se vor asigura necesarul de resurse umane şi infrastructura cerute.
CSM a calificat ca inoportună intrarea în vigoare la 1 septembrie a noului Cod de procedură civilă, având în vedere lipsa unei finanţări corespunzătoare, care să asigure un suport eficient procesului de implementare la nivelul instanţelor din România.

SURSĂ: agerpres

Asasinul Gheorghe Avram a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la 25 de ani de închisoare. Finalul celei mai mari erori judiciare post-decembriste!

Adevăratul ucigaş din celebrul caz Marcel Tundrea (gorjeanul care a stat 12 ani în detenţie pentru o crimă pe care nu a comis-o), Gheorghe Avram, a fost condamnat, joi, 13 septembrie,eroare judiciara 2 definitiv, la 25 de ani de închisoare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul formulat de Gheorghe Avram şi a menţinut astfel decizia instanţei inferioare, în speţă Curtea de Apel Craiova. Gheorghe Avram, acum în vârstă de 42 de ani, a fost trimis în judecată pe 14 martie 2011, pentru uciderea minorei Mioara Gherasie, prin rechizitoriul nr.644 al Parchetului General întocmit de procurorul Remus Budai şi verificat de procurorul şef Secţie Marius Iacob.
“Cea mai mare eroare judiciară din istoria justiţiei române”
În preambulul rechizitoriului, se confirmă grava eroare judiciară comisă în cazul lui Marcel Tundrea: “Condamnarea lui Tundrea Ilie Marcel pentru omorul săvârşit în data de 16.06.1992 asupra victimei Gherasie Mioara reprezintă cea mai mare eroare judiciară din istoria justiţiei române. A mai existat un alt caz de mare eroare judiciară, cazul Anca, situaţie în care Samoilescu Gheorghe a fost condamnat în legătură cu uciderea, în anul 1977, a numitei Broscatean Anca Rodica. Există însă două diferenţe esenţiale între cele două cazuri. Astfel, condamnarea lui Samoilescu Gheorghe s-a produs anterior anului 1989, în condiţiile existenţei statului totalitar şi, pe de altă parte, Tundrea Ilie Marcel a executat 12 ani de închisoare, comparativ cu Samoilescu Gheorghe care a executat 4 ani de închisoare”.
Depistat la 19 ani după comiterea crimei, pe baza testelor ADN
Gheorghe Avram, recidivist înrăit, condamnat chiar şi pentru o crimă comisă în 1995, nu a recunoscut niciodată fapta şi a refuzat să dea declaraţii în acest caz. În cele din urmă, la 19 ani de la comiterea crimei, Avram, care a avut calitate de martor în acest dosar, a fost depistat cu ajutorul testului ADN, care a stabilit, fără dubii, că el este cel care a comis omorul.
Marcel Tundrea a murit la trei ani după eliberarea din închisoare
Aşa cum se afirmă în preambulul rechizitoriului, cazul Marcel Tundrea este cea mai gravă eroare judiciară din istoria justiţiei româneşti. Tundrea a fost condamnat la 25 de ani de detenţie, din care a efectuat 12 ani, pentru o crimă pe care nu a comis-o. Gorjeanul a fost eliberat în 2004, ca urmare a promovării unei revizuiri în favoarea sa de către procurorul Gheorghe Emil Mota, de la Parchetul Tribunalului Gorj. După eliberare, Marcel Tundrea nu a mai trăit însă decât trei ani. S-a stins din viaţă în 2007, din cauza unor boli contactate în penitenciar, fără bani şi în mizerie cruntă.
Călăul lui Tundrea, Ion Diaconescu, a scăpat, deşi procurorii au stabilit că “a îndeplinit cu ştiinţa şi în mod defectuos mai multe activităţi”
Marcel Tundrea a fost victima nepăsării şi incompetenţei procurorului Ion Diaconescu, cel care ulterior a fost chiar avansat la funcţia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj, în ciuda erorii judiciare. Deşi au dispus neinceperea urmăririi penale pentru abuz în serviciu faţă de Diaconescu, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, procurorii au evidenţiat, în rechizitoriul din 2011, gravele greşeli judiciare şi înscenarea comise de către acesta:
“Din analiza actelor de la dosar rezultă că procurorul Diaconescu Ion, în timpul urmăririi penale efectuate în cursul anului 1992, a îndeplinit cu ştiinţa şi în mod defectuos mai multe activităţi:
– nu l-a audiat personal pe Avram Gheorghe, deşi acesta era una din ultimele persoane care văzuse victima în viaţă;
– nu a ataşat la dosarul de bază al cauzei pe care l-a trimis în instanţă, lăsând la urma dosarului de la parchet, procesul-verbal de percheziţie domiciliară efectuată la Avram Gheorghe, declaraţia mamei acestuia, Avram Ilina, precum şi un supliment de declaraţie luat lui Avram Gheorghe de către căpitanul Marcu Ion;
– a dispus internarea lui Tundrea Ilie Marcel la secţia de psihiatrie a Spitalului Judeţean Gorj, în vederea efectuării unei expertize psihiatrice, înainte de a începe urmărirea penală faţă de acesta (internarea a avut loc în perioada 25.06.1992- 01.07.1992 iar urmărirea penală a fost începută în data de 13.07.1992) şi înainte de a-l audia personal;
– la momentul dispunerii expertizei psihiatrice, deşi nu existau probe care să-l incrimineze pe Tundrea Ilie Marcel a consemnat în ordonanţă faptul că acesta a violat-o şi a ucis-o pe Gherasie Mioara.
– a influenţat-o, cu ajutorul lui Vodislav Grigore (în prezent decedat), pe martora Negrea Elena să declare că l-a văzut pe Tundrea Ilie Marcel lângă victimă la data şi locul săvârşirii faptei;
– în cadrul urmăririi penale nu a dispus verificarea amănunţită a alibiurilor invocate de Tundrea Ilie Marcel.
– a participat personal sau a dispus efectuarea de către poliţie la un număr de trei percheziţii domiciliare, în aceeaşi zi, în locuinţa lui Tundrea Ilie Marcel; la două din procesele -verbale de consemnare a rezultatelor percheziţiilor orele sunt intercalate; în procesele-verbale de percheziţie domiciliară este consemnată ridicarea de mai multe ori a aceloraşi obiecte;
– în timpul procedurii de rejudecare a cauzei privindu-l pe Tundrea Ilie Marcel, deşi nu avea nicio competenţă legală, l-a audiat pe martorul Olaru Ion în scopul de a-l acuza în continuare pe Tundrea Ilie Marcel, deşi expertiza ADN demonstra dincolo de orice dubiu că acestuia nu puteau să-i aparţină urmele de spermă de pe tamponul vaginal.
Coroborate, toate aceste aspecte susmenţionate au contribuit în mod substanţial la condamnarea ulterioară a lui Tundrea Ilie Marcel la 25 de ani de închisoare (din care a executat 12 ani) şi la amânarea achitării definitive cu prilejul rejudecării cauzei, fiindu-i cauzată o vătămare a intereselor sale legale.
Faptele numitului Diaconescu Ion întrunesc astfel elementele constitutive ale infracţiunii abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 din Codul penal. Având în vedere că infracţiunea prevăzută de art. 246 C.p. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, fapt ce atrage un termen de prescripţie de 5 ani, urmează să se dispună neinceperea urmăririi penale faţă de acesta, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale”.

SURSA: luju.ro

Apple renunţă la acţiunea în justiţie în cazul celui mai recent telefon Samsung

Gigantul informatic american Apple a acceptat să renunţe la acţiunea în justiţie împotriva rivalului Samsung cu privire la cel mai recent telefon al acestuia, după ce producătorul sud-coreean a dat asigurări că nu va vinde modappleelul în SUA, informează AFP.

„Apple va accepta, fără a pretinde daune interese, să îşi retragă cererea de a include Galaxy S III Mini în acest litigiu, date fiind declaraţiile Samsung potrivit cărora nu va fabrica, utiliza, oferi, vinde sau importa acest produs în SUA”, explică gigantul informatic american, într-un document înregistrat pe lângă tribunalul federal din San Jose, California.

Apple ceruse luna trecută includerea unei întregi serii de telefoane multifuncţionale ale Samsung în litigiul său cu firma sud-coreeană.

Prima fază a confruntării Apple/Samsung a fost câştigată de compania americană prin avocaţii săi la 24 august, când justiţia din SUA a stabilit că Samsung a încălcat drepturi de proprietate intelectuală ale Apple, condamnând producătorul sud-coreean la despăgubiri de 1,049 miliarde de dolari.

Cele două grupuri sunt în concurenţă directă pe piaţa de globală de smartphone-uri şi tablete informatice, Samsung ocupând poziţia de lider pe piaţa de smartphone-uri, iar Apple pe cea de tablete.

SURSA: agerpres