Peste 12.000 de dosare în legătură cu Legea 82/2012 privind reținerea datelor, așa-numita Legea ”Big Brother”, au fost înregistrate în 2013 la instanțele din România, a declarat pentru AGERPRES judecătorul Horațius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Arhive pe etichete: instanta
Termenele procedurale în noul cod de procedură civilă
În doctrină se analizează stabilirea punctului de pornire şi a celui de împlinire a termenului de procedură. În unele cazuri, aşa cum arată acum şi art. 180 alin. (2) NCPC, termenul este reprezentat de data la care se îndeplineşte un anumit act de procedură.
Intervalele au ca punct de începere a curgerii termenului data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu prevede altfel, existând multe derogări prevăzute de lege.
Codul de procedură prevede acum şi trei cazuri de echipolenţă, adică trei cazuri echivalente la efecte cu comunicarea, respectiv:
a) termenele încep să curgă şi împotriva părţii care a primit sub semnătură copie de pe act [art. 184 alin. (2) teza întâi NCPC]. Prin prezentarea expresă a acestui caz de echipolenţă, legiuitorul rezolvă vechile discuţii cu privire la sferă de aplicare în cadrul vechiului Cod de procedură civilă a cazului de echipolenţă generat de solicitarea comunicării actului, care era văzut de doctrină ca având incidenţă numai asupra comunicării cerute pentru altă parte, iar nu şi pentru sine;
b) termenele încep să curgă şi împotriva părţii care a cerut comunicarea actului unei alte părţi [art. 184 alin. (2) teza a doua NCPC];
c) dacă o parte face apel sau recurs înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socoteşte comunicată la data depunerii cererii de apel sau de recurs, după caz [art. 468 alin. (3), singur şi coroborat cu art. 494 NCPC].
În doctrina vechiului Cod de procedură civilă se prezenta tot ca un caz de echipolenţă situaţia prevăzută de art. 284 alin. (2) C.proc.civ. din 1865, care arata că „termenul de apel curge chiar dacă comunicarea hotărârii a fost făcută odată cu somaţia de executare”, cu aplicabilitate şi în recurs.
Conform Codului de procedură civilă cel nou o reglementare similară se regăseşte în art. 468 alin. (2) unde se arată că termenul de apel „curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviinţare a executării silite”, aplicabilă şi în recurs prin prisma art. 494 NCPC.
Acesta nu a fost și nu este nici după Codul de procedură civilă cel nou un caz de echipolenţă, întrucât hotărârea este comunicată, chiar dacă accesoriu, or, termenul va respecta regulă generală şi va curge de la comunicare.
Potrivit art. 184 alin. (3) NCPC, termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe faţă de cel lipsit de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
De asemenea, art. 184 alin. (4) NCPC, termenul procedural se întrerupe şi un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri:
1. când a intervenit moartea uneia dintre părţi (în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părţii decedate, pe numele moştenirii, fără să se arate numele şi calitatea fiecărui moştenitor);
2. când a intervenit moartea reprezentantului părţii (în acest caz, se face din nou o singură comunicare părţii).
Art. 186 NCPC tratează şi repunerea în termen, arătând că partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen, de instanţa competenţa să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen, numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.
În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
În legătură cu durata termenului este relevant şi art. 457 alin. (3) NCPC care prevede că dacă instanţa respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea menţiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunţată de instanţa de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părţilor care au luat parte la judecată în care s-a pronunţat hotărârea atacată.
De la data acestei comunicări începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege.
SURSĂ: infolegal.ro
Codul de procedură civilă nu poate intra în vigoare anul acesta!
Premierul Victor Ponta a declarat că nu poate fi pus în aplicare anul acesta Codul de procedu
ră civilă deoarece nu există banii necesari pentru acest lucru.
„Nu este încă gata infrastructura instanţelor pentru aplicarea Codului de procedură civilă. În bugetul pe 2012 adoptat anul trecut nu au fost trecuţi banii nici pentru judecători, nici pentru grefieri, nici pentru instanţe şi trecem noi acum pe măsură ce-i avem, trebuie făcute concursuri pentru judecători, pentru grefieri”, a spus Ponta.
El a adăugat că urmează să se amâne data de intrare în vigoare a Codul de procedură civilă pentru 1 februarie.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat anterior Guvernului reconsiderarea datei intrării în vigoare a Codului de procedură civilă până când se vor asigura necesarul de resurse umane şi infrastructura cerute.
CSM a calificat ca inoportună intrarea în vigoare la 1 septembrie a noului Cod de procedură civilă, având în vedere lipsa unei finanţări corespunzătoare, care să asigure un suport eficient procesului de implementare la nivelul instanţelor din România.
SURSĂ: agerpres
Transparency International cere instanțelor să respecte dreptul la informare al cetățenilor
Cu ocazia zilei internaționale a „dreptului de a ști”, Transparency International România a lansat cea de a doua ediție a Raportului privind modul în care instanțele si parchetele din România respectă dreptul de acces la informații de interes public.
„Raportul a fost realizat în baza unui proces de monitorizare derulat în lunile aprilie – iulie 2012, și pune în evidență o realitate îngrijorătoare – Deși în România dreptul de a ști este considerat drept constituțional, iar legea specială este în vigoare de mai bine de 12 ani, multe instante și parchete din România refuză să pună la dispoziția cetățenilor informații elementare cum ar fi datele de contact ale biroului de relații cu publicul sau informații despre localizarea registraturii în cadrul instituției”, se arata într-un comunicat remis Ziare.com de TI-Romania.
Realizatorii raportului spun că doar pentru o „categorie minoritară de instanțe și parchete” legea este obligatorie atât în litera cât și în spiritul ei, acestea înțelegând sa dea curs solicitărilor de informații de interes public „în mod complet și corect, și mai ales cu celeritate”.
TI-Romania salută exemplele de normalitate și solicită celorlaltor instanțe sau parchete să ia exemplul colegilor, care aplică aceeași lege ca si domniile lor, și să respecte și aplice legea cu bună credință, în litera și spiritul său, având în vedere că respectarea legii în România nu prea e facultativă.
De altfel, de la apariția Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, corpul avocațial a militat pentru punerea sa în aplicare în mod corect și fără echivoc. Numărul mare de dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești cu privire la obligarea instituțiilor statului de a furniza acest gen de informații, nu face decât să întărească observațiile Transparency International si ale avocaților români.
SURSA: ziare.com
CABINET DE AVOCAT CRISTIAN IOAN 