Vă urăm Crăciun fericit tuturor descoperind taina creștină a acestei sărbători!
Arhive pe etichete: avocat bucuresti
SĂRBĂTORI FERICITE!
Noua guvernare a justiţiei
În domeniul legislativ, Guvernul urmăreşte elaborarea unei legislaţii conforme principiilor europene privind restituirea proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist, clarificarea statutului procurorilor şi rolul Ministerului Public raportate la dispoziţiile constituţionale, 
consolidarea statului de drept, inclusiv prin întărirea instituţiei Avocatului Poporului şi depolitizarea Curţii Constituţionale.
De asemenea, sunt vizate îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni., implementarea legislaţiei europene referitoare la confiscarea extinsă, dar şi a celorlalte directive adoptate de Consiliul UE, instituirea unui mecanism de numire în funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public transparent şi bazat pe criterii de profesionalism şi integritate.
Unul dintre obiectivele fundamentale ale programului de guvernare în domeniul Justiţiei este implementarea noilor coduri.
Astfel, noul Cod de procedură civilă trebuie să fie implementat în 2013 iar din anul 2014 – noul Cod penal, noul Cod de procedură penală, precum şi corelarea legislaţiei specifice, mai ales în materie penală, în ce priveşte executarea pedepselor privative de libertate şi a pedepselor neprivative de libertate.
Programul de guvernare cuprinde de asemenea transformarea ÎCCJ într-o instanţă de casaţie cu rol principal în uniformizarea jurisprudenţei şi crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare.
SURSA: agerpres
Succesiunile în Noul Cod Civil
Noul Cod civil a intrat în vigoare, potrivit Legii 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, de la 1 octombrie 2011
, iar efectele aplicării acestuia vor fi deosebit de complexe, existând atât modificări şi completări aduse legislaţiei deja existente, cât şi instituţii fundamental noi. Vă prezentam prevederile Noului Cod civil în materia transmisiunii moştenirii şi a nedemnităţii succesorale.
Transmisiunea moştenirii este reglementată în Noul Codul civil la art. 1100-1134. Cel chemat la moştenire în temeiul legii sau al voinţei defunctului poate accepta moştenirea sau poate renunţa la ea, într-un anumit termen, denumit de legiuitor termen de opţiune succesorală.
Termenul de opţiune succesorală este de un an de la deschiderea moştenirii. În anumite situatii expres reglementate de Cod, termenul de un an curge:
– de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
– de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoresti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, cu excepţia cazului în care succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotărârea de declarare a mortii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la aceasta din urma dată;
– de la data la care legătarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit dupa deschiderea moştenirii;
– de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
Moştenitorii celui care a decedat fără să-şi fi exercitat dreptul de opţiune succesorală îl exercită separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului lor.
Acceptarea moştenirii
Nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine. Creditorii succesibilului pot accepta moştenirea, pe cale oblică, în limita îndestulării creanţei lor.
Acceptarea poate fi:
– expresă, prin înscris autentic sau sub semnatură privată;
– tacită, când succesibilul face un act sau un fapt pe care nu ar putea sa-l facă decât în calitate de moştenitor (acte de dispoziţie, administrare definitivă ori folosinţă a unor bunuri din moştenire).
Renunţarea la moştenire
Renunţarea la moştenire nu se presupune, ci trebuie făcută în formă autentică la orice notar public sau, după caz, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu excepţia cazului în care, îndeplinind condiţiile prevăzute de lege pentru a putea moşteni, succesibilul nu acceptă moştenirea în termenul de un an, respectiv în termenul mai scurt stabilit de instanţa, deşi cunoştea deschiderea moştenirii ca urmare a citării sale de către notarul public.
Renunţătorul poate revoca renunţarea în tot cursul termenului de opţiune, cu condiţia ca moştenirea să nu fi fost deja acceptată de alţi succesibili care au vocaţie la partea ce i-ar reveni.
Certificatul de moştenitor
Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
Nedemnitatea succesorală
Instituţie regăsită şi în Codul civil vechi, reglementată în Noul Codul civil la art. 958-961, existând multe elemente de noutate, nedemnitatea succesorală este o sancţiune civilă care constă în înlăturarea nedemnului atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.
Nedemnitatea de drept
Este de drept nedemnă de a moşteni:
– persoană condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
– persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data savarşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrans vocaţia la moştenire a făptuitorului.
Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecatoreşti din care rezultă nedemnitatea.
– nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară;
– posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moştenirii este considerată posesie de rea-credinţă;
– actele de conservare, precum si actele de administrare, în masura în care profita moştenitorilor, încheiate între nedemn şi terţi, sunt valabile;
– se menţin actele de dispoziţie cu titlu oneros încheiate între nedemn si terţii dobânditori de bunăcredinţă, regulile din materia cărţii funciare fiind însă aplicabile;
– venirea la succesiune a reprezentanţilor este posibilă dacă persoana reprezentată este nedemnă, chiar dacă nedemnul se află în viaţa la data deschiderii moştenirii şi chiar dacă renunţa la moştenire;
– reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la moştenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit.
SURSA: legestart.ro
Abrogarea articolelor privitoare la accesul magistraților la secretul bancar din legile DNA, DIICOT și ONPCSB nu va schimba nimic. Noul cod de procedură penală va reglementa accesul la conturile învinuiților
În vederea punerii in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care urmează să intre în vigoare la data de 1 februarie 2014, Executivul a aprobat marți, 18.12.2012, modificarea și completarea unor acte normative referitoare la dispozițiile procesuale penale, respectiv la aplicarea legii procesuale penale. Una dintre cele mai importante modificări se referă la abrogarea textelor referitoare la secretul bancar și cel profesional din legea specială privind prevenirea și spălarea banilor, dar și din legile de organizare și funcționare a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Decizia vine ca urmare a aprobării Proiectului de Lege inițiat de Ministerul Justiției pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind C.P.P., care prevede ca în cuprinsul Noului Cod de procedură penală, art.306, sa aibă următorul conținut:„(6) Secretul bancar și cel profesional, cu excepția secretului profesional al avocatului, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale”. Odată cu aceasta modificare, abrogările din legea speciala privind prevenirea și spălarea banilor, din legea DNA și legea DIICOT vor fi reglementate de art. 53, 56 și 73 din proiectul de lege al MJ pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
SURSA: luju.ro
Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală, aprobat de Executiv
Guvernul a aprobat marţi, la propunerea Ministerului Justiţiei, actul normativ pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi a altor legi din domeniul justiţiei penale.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, actul normativ se mai referă şi la punerea în aplicare a proiectului de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri nepriva
tive de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune şi proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
MJ susţine că aprobarea de către Executiv a acestor proiecte de lege reprezintă ultimul pas din punct de vedere legislativ al celei mai importante reforme a Justiţiei penale, procesual-penale şi execuţional-penale din ultimii 20 de ani.
Propunerile de modificare formulate în cuprinsul proiectului se înscriu pe mai multe coordonate, dintre care cele mai importante sunt: abrogarea unor texte din legislaţia specială, ca urmare a cuprinderii acestora în noul Cod de procedură penală, pentru evitarea paralelismelor procedurale.
Astfel, o serie de dispoziţii din legile speciale au fost abrogate, procedurile urmând a se desfăşura potrivit cadrului general prevăzut de noul Cod de procedură penală şi modificarea unor texte din legislaţia specială, în vederea corelării cu dispoziţiile noului Cod de procedură penală.
Proiectul de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal prezintă o viziune modernă a noului sistem execuţional penal în ceea ce priveşte sancţiunile şi măsurile neprivative de libertate, în acord cu prevederile noului Cod penal, respectiv ale noului Cod de procedură penală.
Crearea unei proceduri pentru executarea pedepselor aplicabile persoanei juridice, valorificarea eficientă a modalităţii de executare a pedepsei amenzii, stabilirea rolului judecătorului delegat cu executarea, al consilierului de probaţiune, implicarea instituţiilor din comunitate în sprijinirea procesului de reintegrare socială ca scop final al procesului de supraveghere sunt câteva aspecte definitorii ale proiectului.
Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune este structurat pe două componente majore.
Prima componentă este de ordin organizaţional şi presupune o reconfigurare a sistemului de probaţiune prin asigurarea de către Ministerul Justiţiei, în mod nemijlocit, a unui management unitar privind planificarea strategică în domeniu, gestionarea resurselor umane, financiare şi administrative ale sistemului de probaţiune pentru a susţine activitatea viitoare a serviciilor de probaţiune.
Cea de-a doua componentă, de ordin funcţional, reconstruieşte activitatea serviciilor de probaţiune prin prisma competenţelor stabilite în noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, integrând principii şi abordări moderne, specifice instrumentelor internaţionale şi recomandărilor europene în domeniu.
Proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal completează în mod firesc prevederile substanţiale şi procesuale privind pedepsele şi măsurile privative de libertate cuprinse în cele două noi coduri, arătând modul în care sunt puse în executare măsurile şi pedepsele privative de libertate personal și prin intermediul şi reglementează aspecte precum: principiile executării pedepselor privative de libertate, regimurile de executare a pedepselor, condiţiile de detenţie, drepturile şi obligaţiile deţinuţilor, executarea măsurilor preventive privative de libertate, instituţii noi precum arestul la domiciliu, executarea măsurilor educative privative de libertate aplicabile minorilor precum şi sancţiuni şi recompense aplicabile deţinuţilor, mai precizează MJ.
SURSA: agerpres
CCR reia discuţiile asupra sesizării PDL privind numirea unor membri în CNA
Curtea Constituţională a României (CCR) reia joi discuţiile asupra sesizării formulate de deputaţii PDL privind neconstituţionalitatea prevederilor Hotărârii Legislativului din 30 octombrie privind numirea unor membri ai CNA, după ce săptămâna trecută au amânat dezbaterile.
În 4 decembrie, Biroul Permanent al Senatului a luat în discuţie sesizarea pe care 53 de deputaţi PDL au transmis-o Curţii Constituţionale cu privire la numirea unor membri ai CNA, majoritatea membrilor conducerii Camerei superioare a Parlamentului susţinând că aceasta s-a făcut cu respectarea legii.
Secretarul democrat-liberal al Senatului, Gheorghe David, declara atunci că BP s-a exprimat prin vot în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor legale privind numirile în CNA, toţi membrii opoziţiei din conducerea forului legislativ votând împotrivă, pe motiv că numirea membrilor respectivi s-a realizat prin încălcarea Constituţiei.
Punctul de vedere al Senatului a fost transmis Curţii Constituţionale.
Deputaţii PDL au transmis sesizarea către CCR, iar instanţa constituţională a cerut punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului până la data de 7 decembrie.
Democrat-liberalii susţin în sesizarea lor că Hotărârea Parlamentului privind numirea unor membri în CNA este ‘neconformă’ cu dispoziţiile art. 1, alin. 3 şi 5 din Constituţia României.
”Documentele pe care le anexăm demonstrează că în numirea unor membri ai CNA nu au fost respectate hotărârile prevăzute ‘expresis verbis’ de dispoziţiile art. 11 din Legea audiovizualului 504/2002. Adresăm CCR solicitarea ca, prin decizia ce o va lua, să stabilească încetarea efectelor juridice ale Hotărârii Parlamentului 44/2012 privind numirea unor membri ai CNA”, se arată în sesizarea PDL către CCR.
SURSA: agerpres
INDACO a lansat Lege 5, cel mai evoluat software de legislație din România.
Compania INDACO a lansat pe data de 29.11.2012, la Hotelul Marriott din București softul Lege [5] – cea mai nouă platformă de documentare legislativă, unică pe piața de profil din România, care permite, cu ajutorul noilor caracteristici, o navigare mai rapidă a unui document aflat într-o bază de date vastă în care se află acte normative actualizate și de interes pentru specialiștii dreptului și nu numai. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai unor instanțe de judecată, avocați de la case importante de avocatură, dar și unul dintre cei mai vechi utilizatori ai versiunilor Indaco Lege, maestrul Lucian Bolcașdin Baroul București. În fata participanților, Daniel Iane directorul firmei INDACO a prezentat beneficiile și îmbunătățirile aduse versiunii Lege [5] și a răspuns întrebărilor audienței. Daniel Iane a punctat faptul că noua versiune a programului legislativ a fost concepută pentru a fi utilizată atât pe computerele tip desktop, cât şi pe dispozitive mobile (gen tablete), şi în special pe telefoanele mobile smartphone, accesul putându-se face simplu, de oriunde, prin logarea on-line cu ajutorul unei parole.
O altă noutate a softului Lege [5] o reprezintă opţiunea „Timeline” în care sunt expuse modificările şi completările suferite de un act normativ de la emiterea acestuia până în prezent, în condiţiile în care platforma cuprinde o culegere de date legislativă începând cu 1900 şi până în prezent. Lege [5] oferă o altă noutate abonaţilor la serviciile INDACO, aceea de reţea socială. Cu ajutorul acestei reţele, beneficiarii serviciilor pot comunica între ei, pot lansa teme de discuţie pe baza unui act normativ, pot pune întrebări cu privire la modul de aplicare a unor legi, la care vor răspunde specialiştii din domeniu ai companiei INDACO.
SURSA: luju.ro
Guvernul abrogă textele privind secretul bancar şi profesional din Legea de funcţionare a DNA-DIICOT
Guvernul a abrogat textele referitoare la secretul bancar şi cel profesional din legea specială privind prevenirea spălării banilor, precum şi din cele de organizare şi funcţionare a DNA şi DIICOT, printr-un proiect de lege aprobat în şedinţa de marţi.
Documentul include o serie de măsuri pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesuale penale.
„Au fost abrogate textele referitoare la secretul bancar şi cel profesional din legea specială privind prevenirea spălării banilor, precum şi din cele de organizare şi funcţionare a DNA şi DIICOT. Au fost abrogate şi dispoziţiile din Legea 86/2006 privind Codul vamal, care prevedeau că, în cazul infracţiunilor vamale, datoria vamală serveşte la determinarea temeiului de pornire a urmăririi penale”, arată Guvernul într-un comunicat.
În privința secretului profesional al avocatului această măsura legislativa nu poate fi decât un precedent foarte periculos.
Potrivit distincţiei între tehnicile de supraveghere (interceptarea convorbirilor şi comunicărilor, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio) şi tehnicile de cercetare (utilizarea investigatorilor sub acoperire, participarea autorizată la anumite activităţi), este stabilit principiul conform căruia tehnicile de supraveghere sunt dispuse de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, iar tehnicile de cercetare de către procurori. Guvernul susţine că acest principiu este în concordanţă atât cu practica CEDO, cât şi cu legislaţiile altor state din Uniunea Europeană.
Executivul mai arată că a fost reconsiderată procedura camerei preliminare din perspectiva raportului dintre judecătorul care soluţionează fondul cauzei (chemat să decidă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei) şi judecătorul de cameră preliminară (chemat să decidă care acte ale procurorului sunt valabile şi în baza căror probe urmează a fi soluţionat fondul). S-a adoptat astfel soluţia potrivit căreia judecătorul care exercită funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată să exercite în continuare funcţia de judecată în aceeaşi cauză.
SURSA: mediafax
Instanţa supremă va rejudeca dosarul angajărilor ilegale din MAI
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, luni, să caseze decizia din 7 mai în dosarul angajărilor ilegale în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), care prevedea pedepse de cel mult un an de închisoare cu suspendare şi amenzi administrative, şi să reţină cauza, pentru rejudecare, potrivit Mediafax.
Completul de cinci judecători ai instanţei supreme a finalizat, în 3 decembrie, judecarea recursurilor la hotărârea din 7 mai făcute de Parchet şi de inculpaţi, hotărând admiterea acestora.
Concret, cei cinci magistraţi au desfiinţat decizia completului inferior, de trei judecători, al aceleiaşi instanţe şi au hotărât ca întreg cazul să fie rejudecat de către instanţa de recurs.
„Casează sentinţa atacată şi reţine cauza spre rejudecare în fond. (…) Fixează termen de judecată la data de 11 februarie 2013, ora 13:00, cu citarea părţilor”, se arată în minuta deciziei definitive a celor cinci judecători.
Decizia completului de cinci al ICCJ nu a fost luată cu unanimitate, judecătorul Lucia Rog hotărând achitarea lui Cristian Baci şi a lui Valentin Opriţescu, pentru abuz în serviciu, fiindcă faptelor acestora le lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.
În 3 decembrie, procurorul a cerut condamnarea la pedepse cu închisoare în cazul lui Olimpiodor Antonescu, Nicolaie Rugină, Marian Grigoroiu şi Constantin Stoleriu.
În cazul lui Antonescu şi Rugină, procurorul le-a arătat judecătorilor că aceştia se fac vinovaţi de faptele pentru care au fost acuzaţi şi trimişi în judecată şi că prima instanţă, respectiv completul de trei judecători de la ICCJ, nu a fructificat probele acuzării.
Despre Antonescu, procurorul a arătat că acesta cunoştea activităţile şi că nu a luat nicio măsură pentru respectarea legalităţii în cazul concursului în urma căruia mai multe persoane au fost angajate ilegal în minister.
Procurorul a arătat că, potrivit interceptărilor, Antonescu a fost sunat de un alt inculpat, Adrian Pătraşcu, care i-a spus că se doreşte ocuparea a trei posturi.
Despre Nicolaie Rugină, procurorul a arătat că a semnat cele două raporturi ce priveau organizarea concursului şi că nu l-a notat pe martorul Cornel Faris, deşi regulamentul prevedea că orice membru al comisiei de concurs putea să puncteze şi să examineze candidaţii.
În aceste condiţii, anchetatorii a cerut stabilirea unor pedepse în cazul celor patru inculpaţi achitaţi de către instanţa de fond.
Avocaţii au arătat, pe rând, că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii din acest dosar nu sunt dovedite de probele aduse de anchetatori şi că, în cazul acestora, se impune achitarea.
Apărătorul unuia dintre inculpaţi a arătat, astfel, că posturile despre care acuzarea spune că au fost ocupate ilegal erau „posturi în plată”, explicând că statul român plătea practic bani pentru acestea.
În replică, procurorul a arătat că toate ordinele şi derogările ce s-au făcut pentru susţinerea acelor concursuri „s-au făcut, în mod clar, pentru favorizarea unor persoane”.
În ultimul cuvânt, tot inculpaţi au arătat că au vechime şi experienţă în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), iar unul singur a admis că nu a văzut şi nu a citit în detaliu rapoartele pe care le-a semnat.
Marian Grigoroiu le-a arătat judecătorilor că activează în MAI de 35 de ani, fiind angajat încă de la vârsta de 18 ani în această structură. El a arătat că începe munca la 7 dimineaţa şi că iese de la serviciu în jurul orelor 20:00-21:00. „Ştiu că nimic nu mă exonerează de răspundere, dar vă spun, omeneşte, că nu am putut să văd acele rapoarte”, le-a arătat Grigoroiu judecătorilor.
Instanţa supremă a rămas în pronunţare în acest caz, decizia pe care o va lua completul de cinci judecători urmând să fie definitivă.
În 7 mai, ICCJ a hotărât pedepse de cel mult un an de închisoare cu suspendare şi amenzi administrative în dosarul angajărilor ilegale din MAI, decizia nefiind însă definitivă.
Instanţa supremă a respins atunci cererea formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă ICCJ de schimbare a încadrării juridice dată faptei inculpatului Antonescu Olimpiodor prin rechizitoriul din infracţiunea de neglijenţă în serviciu în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. Fostul inspector general al Jandarmeriei Române a fost astfel achitat pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu.
Adrian Pătraşcu, fost director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Constantin Baci, fost secretar general al MAI, a primit opt luni de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi infracţiune.
Ion Valentin Opriţescu, fost director general al Direcţiei Generale Financiare din MAI, a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, tot pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Nicolaie Gheorghe Rugină, fostul prim-adjunct al lui Olimpiodor Antonescu, a fost achitat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. Împotriva lui Rugină a fost dictată, în schimb, o amendă administrativă de 1.000 de lei.
Tot o amendă administrativă, de 800 de lei, a fost dictată împotriva lui Marian Valentin Grigoroiu, fost director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, care a fost achitat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la fals intelectual.
În acelaşi dosar, a fost achitat şi Constantin Stoleriu, fost ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Totodată, ICCJ a respins ca nefondată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Procurorii Parchetului ICCJ ceruseră condamnarea lui Constantin Baci şi a lui Adrian Pătraşcu la pedepse cu executare, precum şi pedepse cu suspendare pentru ceilalţi inculpaţi, în timp ce apărarea a cerut achitarea.
În iulie 2011, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au trimis în judecată pe Olimpiodor Antonescu, fostul inspector general al Jandarmeriei Române, acuzat de neglijenţă în serviciu şi pe Nicolaie Gheorghe Rugină, fostul său prim-adjunct, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual.
În acest dosar sunt judecaţi şi Constantin Baci, fost secretar general în MAI, Adrian Pătraşcu, fost director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, şi Ion Valentin Opriţescu, fost director general al Direcţiei Generale Financiare din MAI, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Constantin Stoleriu, fost ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane din MAI, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice şi pe Marian Valentin Grigoroiu, fost director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la fals intelectual.
Potrivit procurorilor, în toamna anului 2010, în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au fost deblocate posturi „în scopul exclusiv al angajării ilegale a patru persoane”, una direct într-o funcţie de autoritate publică din MAI şi celelalte trei pe funcţii de ofiţeri.
SURSA: România Liberă
Comisia Europeană confirmă oficial faptul că raportul pe justiţie din cadrul MCV va fi prezentat în ianuarie
Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE), a confirmat luni pentru Agerpres că raportul pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) va fi prezentat de executivul comunitar în luna ianuarie, fără a preciza însă un calendar în acest sens.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că în luna ianuarie va avea loc o nouă vizită a CE privind raportul MCV, punctând că ar putea reveni problema că parlamentul se opune cercetării unor politicieni pe care Parchetul vrea să-i ancheteze.
‘În vederea raportului pe justiţie cu tot ce presupune aceasta, inclusiv auxiliari (avocatură), începând cu 11 ianuarie sau 11-12 ianuarie, vom avea o nouă vizită a Comisiei Europene. În modul cel mai sincer vă spun că mă îngrijorează faptul că avem restanţe parlamentare – şi nu vreau să le numesc, le ştiţi foarte bine. S-ar putea să revină problema de acum doi ani când în raport aveam menţiuni despre faptul că parlamentul se opune anchetării unor politicieni pe care parchetul vrea să-i ancheteze, nu să-i aresteze. Acest punct v-aş ruga să-l aveţi în atenţie ca o prioritate zero a viitorului parlament, dincolo de validarea guvernului”, a spus şeful statului.
Este pentru prima dată când Comisia Europeană confirmă în mod oficial faptul că raportul suplimentar din cadrul MCV va fi prezentat în ianuarie, după ce până în prezent executivul comunitar a preferat să reitereze public cel puţin în două rânduri termenul comunicat în iulie pentru publicarea acestuia, respectiv până la finalul lui 2012. Conform unor surse europene, motivul amânării, care nu a fost niciodată făcut public în mod oficial de CE, ar fi faptul că înainte de publicarea raportului trebuia să aibă loc o misiune de evaluare după alegeri, care însă nu putea să vină în România înainte de formarea unui guvern şi votarea lui de către parlament. Premierul Victor Ponta a fost nominalizat luni premier de către preşedintele Traian Băsescu şi guvernul său ar putea primi girul parlamentului până la finalul săptămânii.
A doua zi după alegerile de la 9 decembrie, purtătorul de cuvânt al CE Alejandro Ulzurrun de Asanza y Munoz a spus că raportul privind progresele din justiţie ale României din cadrul MCV va ţine cont de ceea ce va urma după alegerile parlamentare din România, în funcţie de care va fi stabilită şi data publicării acestuia.
‘Cum am precizat în vară, Comisia va da publicităţii raportul său care analizează progresele făcute de România după luna iulie. În acest raport va fi important să fie luată în considerare urmarea alegerilor de duminică şi data publicării raportului va fi determinată exact de ce va urma după alegeri. Deci nu pot furniza o dată exactă pentru raport pentru că trebuie luată în calcul urmarea alegerilor’, a declarat Alejandro Ulzurrun de Asanza y Munoz.
Întrebat dacă CE mai are timp să dea publicităţii raportul din cadrul MCV în acest an, în condiţiile în care săptămâna viitoare are loc ultima întrunire a Colegiului comisarilor, purtătorul de cuvânt al executivului comunitar a spus la 10 decembrie că nu poate comenta în acest moment asupra unei schimbări a datei publicării raportului. ‘Vom vedea ce urmează după alegeri şi în funcţie de asta vom lua o decizie privind data publicării raportului’, a adăugat el.
SURSA: AGERPRES
CABINET DE AVOCAT CRISTIAN IOAN 