Arhive pe etichete: avocat bucuresti

Un referendum pentru revizuirea Constituţiei ar putea fi organizat în septembrie sau octombrie

Un referendum privind revizuirea Constituţiei ar urma să fie organizat la sfârşitul lunii septembrie sau în octombrie, cu condiţia ca Parlamentul să finalizeze textul până la sfârşitul sesiunii parlamentare de primăvară, a declarat vineri premierul Victor Ponta.referendum

„Dacă ne ţinem de calendar şi eu personal cred că putem să ne ţinem, şi actualul Parlament să nu plece în vacanţă în iulie înainte de a finaliza textul de revizuire a Constituţiei, atunci avem într-adevăr, sfârşit de septembrie, octombrie, după ce mai discutăm, mai vedem încă o dată, întrebăm pe toată lumea, avem ocazia să facem referendumul de validare a revizuirii Constituţiei”, a afirmat Victor Ponta la Realitatea TV.

Între aspectele care vor viza modificarea Legii Fundamentale se numără atribuţiile preşedintelui României, numirea judecătorilor CCR, dar şi atribuţiile Guvernului.

Premierul Victor Ponta a afirmat, pe 28 ianuarie, ar vrea ca prin modificarea Constituţiei preşedintele să aibă un rol clar de arbitru, iar treburile de zi cu zi ale ţării să aparţină primului-ministru.

SURSA: agerpres

Salariul minim este de 750 de lei începând de astăzi!

Salariul minim brut pe economie va creşte la 750 de lei de la 1 februarie, actul normativ care stabileşte acest lucru fiind publicat recent în Monitorul Oficial. Ulterior, salariul minim va mai creşte o dată în cursul acestui an, urmând să ajungă la 800 de lei.
salariu minim
Hotărârea de Guvern nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţara garantat în plată a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52, din 23 ianuarie 2013, la 2 zile după ce a fost aprobat în şedinţa Executivului.

Actul normativ stabileşte următoarele:

”Începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată se stabileşte la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră”.

În plus, HG nr. 23/2013 mai prevede că de la 1 iulie salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată se stabileşte la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.

Mai mult, angajatorii care stabilesc salarii mai mici decât cel minim riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.000 lei, se mai precizează în actul normativ menţionat.

Potrivit unor date ale Inspecţiei Muncii, citate de presa centrală, aproximativ 540.000 de salariaţi români sunt încadraţi pe salariul minim pe economie şi vor beneficia de majorarea acestuia de la 1 februarie.

Pe de altă parte, cifrele Guvernului, precizate în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern, sunt diferite de cele ale Inspecţiei Muncii. Executivul precizează că de majorarea salariului de bază minim brut pe ţara garantat în plată se vor bucura:

aproximativ  436.361 persoane  din sectorul concurenţial – în cazul cuantumului de  750 lei lunar;
aproximativ 677.267 persoane  din sectorul concurenţial – în cazul cuantumului de  800 lei lunar.

Cea mai recentă majorare a salariului minim datează de la începutul anului trecut. Guvernul de la acea dată a decis în ultimele zile ale lui 2011 că salariul minim brut pe ţară va creşte de la 670 la 700 de lei începând cu 1 ianuarie 2012. Estimările oficiale arătau atunci că aproximativ 790 de mii de persoane vor beneficia de creşterea veniturilor, dintre care 125 de mii erau bugetari.

Potrivit Codului Muncii, salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor.

SURSĂ: avocatnet.ro

Prevederile Legii contenciosului administrativ în materia revizuirii sunt neconstituționale

În Monitorul Oficial nr. 61 din 29 ianuarie 2013 a fost publicată Decizia nr. 1039/2012 a Curţlegea contenciosii Constituţionale din 5 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În cadrul deciziei se arată:

Prin Încheierea din 8 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.076/59/2011, Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire a unei decizii civile prin care a fost respins, fără a se evoca fondul, recursul formulat într-o cauză privind restituirea taxei pe poluare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal argumentează, mai întâi, teza admisibilităţii excepţiei, în condiţiile în care, în prezent, dispoziţiile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004 sunt abrogate.

În acest sens, se arată că aceste dispoziţii produc efecte juridice în calea de atac pendinte, având în vedere că revizuentul le-a invocat când erau în vigoare, fiind incidente, aşadar, considerentele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011. Mai mult, de vreme ce a fost invocată însăşi neconstituţionalitatea actului normativ abrogator, rezultă că se pune în discuţie dacă aceste norme pot fi sau nu considerate ca fiind „în vigoare“, astfel cum impune art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Totodată, este necesar a se determina, pentru soluţionarea acestei cauze, dacă art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004 permite revizuirea unei hotărâri date de instanţele de recurs prin care nu se evocă fondul, pentru motivul încălcării dreptului Uniunii Europene.

Este important a se stabili şi dacă motivele de revizuire suplimentare, depuse de revizuent ulterior abrogării art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 şi întemeiate pe aceste text, pot fi luate în considerare, în condiţiile în care revizuentul a formulat o primă cerere de revizuire înainte ca decizia vizată să fie redactată, cu rezerva completării ulterioare a motivelor pe care îşi întemeiază acţiunea.

Înlăturarea prin Legea nr. 299/2011 a unui mijloc procedural care permitea redeschiderea unor procese soluţionate irevocabil, dar în cursul cărora s-a încălcat dreptul Uniunii Europene, mijloc care asigură aplicarea unitară a legislaţiei europene, astfel cum trebuia aceasta interpretată încă de la intrarea sa în vigoare, este de natură să încalce obligaţia asumată de statul român prin Actul de aderare, obligaţie înscrisă în art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană şi garantată prin art. 148 alin. (4) din Constituţie. Or, această garanţie este instituită atât în sarcina puterii legislative, cât şi a celei judecătoreşti, astfel că adoptarea Legii nr. 299/2011 nu poate fi privită decât ca o limitare nepermisă a mijloacelor procedurale care asigură aplicarea unitară a dreptului Uniunii Europene, astfel cum acesta este interpretat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Prin eliminarea din cuprinsul Legii nr. 554/2004 a motivului suplimentar de revizuire reprezentând încălcarea, de către instanţă, a principiului priorităţii de aplicare a dreptului Uniunii Europene faţă de legile interne, reglementat de art. 148 alin. (2), are loc chiar nesocotirea acestor norme fundamentale, precum şi ale art. 148 alin. (4) din Legea fundamentală, care impun autorităţilor statului, deci inclusiv autorităţii judecătoreşti, sarcina garantării aducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din principiul priorităţii de aplicare a dreptului Uniunii Europene.

Contrar susţinerilor prezentate în punctul de vedere al Guvernului, Curtea Constituţională consideră că reglementarea unui mijloc procedural care să permită reformarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de o instanţă judecătorească, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, astfel cum a constatat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, nu este de natură să încalce nici dreptul la un proces echitabil şi nici principiul securităţii raporturilor juridice.

O hotărâre judecătorească, deşi definitivă şi irevocabilă, nu poate fi considerată legală atât timp cât se întemeiază pe un act normativ contrar prevederilor dreptului Uniunii Europene, acestea din urmă beneficiind, în virtutea art. 148 alin. (2) din Constituţie, de aplicare prioritară faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că principiul stabilităţii raporturilor juridice nu poate implica promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalităţi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008).

Aşadar, în această situaţie, posibilitatea revizuirii unei hotărâri judecătoreşti pronunţate cu încălcarea dreptului Uniunii Europene constituie singura modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit. Nu în ultimul rând, dreptul la un proces echitabil presupune eo ipso prezumţia de conformitate a actelor normative interpretate şi aplicate de instanţa judecătorească în actul de înfăptuire a justiţiei cu legislaţia prioritară a Uniunii Europene.

Indiferent de opţiunea legiuitorului pentru reglementarea unei anumite căi de atac ce urmăreşte reformarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile pronunţate cu încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, indiferent de denumirea acesteia, obiectivul esenţial al unui astfel de mijloc procedural constă în pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice care să reflecte adevărul, prin revenirea la starea de legalitate conformă cu acest principiu, în condiţiile în care, în situaţia examinată, instanţei judecătoreşti nu i se poate imputa săvârşirea vreunei erori voluntare cu privire la starea de fapt şi nici cu privire la starea de drept.

Curtea recunoaşte necesitatea urmăririi şi menţinerii unui echilibru între respectarea dreptului la un proces echitabil şi a principiului securităţii raporturilor juridice, însă abrogarea motivului de revizuire a hotărârilor judecătoreşti irevocabile pronunţate cu încălcarea principiului priorităţii de aplicare a dreptului Uniunii Europene nu reprezintă nicidecum o soluţie de mediere, ci, dimpotrivă, prin vidul legislativ creat, încalcă o obligaţie a statului român.

În condiţiile constatării, de către Curtea Constituţională, a neconstituţionalităţii Legii nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, pentru motivele expuse mai sus, este necesară o analiză asupra efectului juridic al dispoziţiilor ce au constituit obiectul abrogării dispuse prin legea constatată ca fiind neconstituţională.

Curtea reţine că nicio altă autoritate publică, fie ea şi instanţa judecătorească, nu poate contesta considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, aceasta fiind obligată să le aplice în mod corespunzător, respectarea deciziilor Curţii Constituţionale fiind o componentă esenţială a statului de drept.

Aplicând cele reţinute de Curtea Constituţională, rezultă că dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 vor continua să producă efecte juridice după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, cu excepţia prevederilor cuprinse în teza a doua a textului, declarate ca neconstituţionale prin Decizia nr. 1.609 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2011. Efectele juridice ale acestor din urmă norme au încetat în virtutea dispoziţiilor art. 147 alin. (1) din Constituţie.

Cât priveşte dispoziţiile art. 21 alin. (2) teza întâi şi a treia, acestea urmează a continua să producă efecte juridice.

În opinia instanţei de judecată, prevederile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care, fără a se evoca fondul, s-au produs încălcări ale dreptului Uniunii Europene, astfel cum acesta este interpretat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Textul legal criticat introduce în planul legii contenciosului administrativ un nou motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă.

Întrucât partea introductivă a art. 322 din Codul de procedură civilă conţine norme comune tuturor cazurilor de revizuire enumerate în continuarea textului, instanţa judecătorească, prin excepţia ridicată, tinde spre a se stabili dacă se menţine condiţia evocării fondului pentru revizuirea hotărârilor irevocabile pronunţate cu încălcarea principiului priorităţii de aplicare a dreptului Uniunii Europene, aşa cum dispune art. 322 partea introductivă din Codul de procedură civilă.

Apreciază, în consecinţă, că în speţă de faţă sunt aplicabile, mutatis mutandis, motivele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă. Cu acel prilej, Curtea Constituţională a constatat că aceste din urmă dispoziţii sunt neconstituţionale „în măsura în care nu permit revizuirea unei hotărâri judecătoreşti prin care, fără a se evoca fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi şi libertăţi fundamentale, încălcări constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.“

Curtea constată că fiind întemeiate criticile de neconstituţionalitate formulate din oficiu de instanţa judecătorească, pentru următoarele argumente:

Prin Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011, Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă, care prevăd ca motiv de revizuire pronunţarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a unei hotărâri prin care aceasta a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. În măsura în care pentru promovarea unei cereri de revizuire întemeiate pe acest motiv se impune condiţia evocării fondului hotărârii, Curtea a constatat că aceste dispoziţii încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1), precum şi ale art. 21 din Constituţia României.

Aceleaşi concluzii sunt valabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, în condiţiile în care dispoziţiile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004 reglementează motivul de revizuire constând în pronunţarea hotărârilor rămase definitive şi irevocabile prin încălcarea principiului priorităţii de aplicare a dreptului Uniunii Europene, revizuentul fiind obligat, potrivit cu art. 322 din Codul de procedură civilă, partea introductivă, ca, la invocarea acestui motiv de revizuire, să evoce fondul hotărârii atacate.

Potrivit acestei interpretări sistematice a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004 şi a dispoziţiilor art. 322, partea introductivă, din Codul de procedură civilă, rezultă, per a contrario, că hotărârile rămase definitive şi irevocabile, în care nu se evocă fondul, dar care au fost pronunţate prin încălcarea principiului priorităţii de aplicare a dreptului Uniunii Europene, nu pot constitui de plano obiectul cererii de revizuire întemeiate pe acest motiv, cererea de revizuire fiind respinsă ca inadmisibilă.

Principiul aplicării cu prioritate a dreptului Uniunii Europene este consacrat de art. 148 alin. (2) din Constituţie, iar garantarea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană şi din aplicarea acestui principiu revine, în ordine, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, Parlamentului, Preşedintelui României, Guvernului şi autorităţii judecătoreşti.
În acelaşi sens, art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 83 din 30 martie 2010, reglementează principiul cooperării loiale dintre Uniune şi statele membre şi prevede, totodată, obligaţia pozitivă a statelor membre de a adopta orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din tratate sau care rezultă din actele instituţiilor Uniunii. Acelaşi text consacră şi obligaţia negativă a statelor membre de a se abţine de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii.

Cât priveşte competenţa de asigurare a interpretării dreptului Uniunii în scopul aplicării unitare la nivelul tuturor statelor membre, aceasta aparţine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care, în calitate de autoritate de jurisdicţie a Uniunii, în temeiul art. 19 alin. (3) lit. b) din Tratat, hotărăşte cu titlu preliminar, la solicitarea instanţelor judecătoreşti naţionale, cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituţii.
Efectele juridice ale hotărârii preliminare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene au fost conturate pe cale jurisprudenţială.

Astfel, Curtea de la Luxemburg a statuat că o asemenea hotărâre, purtând asupra interpretării sau a validităţii unui act al Uniunii Europene, este obligatorie pentru organul de jurisdicţie care a formulat acţiunea în pronunţarea unei hotărâri preliminare, iar interpretarea, făcând corp comun cu dispoziţiile europene pe care le interpretează, este investită cu autoritate şi faţă de celelalte instanţe judecătoreşti naţionale, care nu pot da o interpretare proprie acelor dispoziţii.

Totodată, efectul hotărârilor preliminare este unul direct, în sensul că resortisanţii statelor membre au dreptul să invoce în mod direct normele europene în faţa instanţelor naţionale şi europene şi retroactiv, în sensul că interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene în cadrul unei trimiteri preliminare lămureşte şi precizează semnificaţia şi câmpul de aplicare al acesteia, de la intrarea sa în vigoare (în acest sens, a se vedea pct. 1 al dispozitivului Hotărârii din 5 februarie 1963 pronunţate în Cauza 26/62, Van Gend en Loos împotriva Nederlandse Administraţie der Belastingen, preluat în cuprinsul Hotărârii din 27 martie 1963 pronunţată în cauzele reunite 28, 29 şi 30/62, Da Coste şi alţii împotriva Nederlandse Belastingadministratie sau Hotărârea din 24 iunie 1969 pronunţată în Cauza 29/68, Milch-, Fett- und Eierkontor GmbH împotriva Hauptzollamt Saarbrücken, punctul 3).

În concluzie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, având competenţa de interpretare a dreptului Uniunii Europene (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011), hotărârile sale preliminare sunt obligatorii erga omnes, la nivelul tuturor statelor membre, sub rezerva solicitării la un moment ulterior, de către instanţele judecătoreşti naţionale, a unor lămuriri suplimentare asupra respectivei interpretări a Curţii.

Curtea constată că dispoziţiile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004, sub aspectul reglementării motivului de revizuire referitor la încălcarea dreptului Uniunii Europene printr-o hotărâre irevocabilă, reflectă tocmai materializarea obligaţiei asumate de autorităţile statului român, inclusiv cea judecătorească, de a garanta aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din aplicarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene.

Curtea constată că, în redactarea sa actuală, art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004, interpretat prin coroborare cu partea introductivă a art. 322 din Codul de procedură civilă, contravine principiilor de drept enunţate prin impunerea condiţiei evocării fondului hotărârii pentru a beneficia de motivul de revizuire constând în pronunţarea hotărârilor irevocabile prin încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene.

Curtea subliniază că dispoziţiile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reprezintă, în esenţă, o soluţie legislativă necesară şi adecvată, un remediu naţional în sensul unui recurs efectiv, însă nu în actuala redactare, deoarece pot fi interpretate, prin coroborare cu art. 322 partea introductivă din Codul de procedură civilă, în sensul că sunt excluse de la posibilitatea revizuirii hotărârile irevocabile pronunţate de instanţele de recurs, cu încălcarea principiului priorităţii de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în care nu se evocă fondul cauzei.

Curtea Constituţională a subliniat constant în jurisprudenţa sa ca forţă obligatorie care însoţeşte actele jurisdicţionale ale Curţii – deci şi deciziile – se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină aceasta.

Astfel, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.076/59/2011 şi constată că:

Legea nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în ansamblul său, este neconstituţională;
prevederile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că nu pot face obiectul revizuirii hotărârile definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele de recurs, cu încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, atunci când nu evocă fondul cauzei.

O.U.G. privind intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, publicată în Monitorul Oficial

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 68 din data de 31 ianuarie 2013 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.ncpc

Ordonanţa de urgenţă amână intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind noul Cod de procedură civilă până la data de 15 februarie 2013.
În expunerea de motive se arată că această amânare se impune pentru ca Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă să intre în vigoare concomitent cu dispoziţiile noului Cod de procedură civilă

Alte prevederi ale ordonanţei de urgenţă:

Se introduce în cuprinsul Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, prevederea că hotărârea prin care instanţa constată existenţa clauzelor abuzive în contract  şi aplică amenda contravenţională este supusă numai apelului. Această prevedere se aplică în procesele începute în perioada 15 februarie 2013-30 iunie 2013.

Se abrogă prevederile art. 1 pct. 11 şi art. 299 alin. 11 din Codul de procedură civilă, a căror neconstituţionalitate a fost constatată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 967/2012.
(Art. 1 pct. 11: Judecătoriile judecă în primă şi ultimă instanţă, procesele şi cererile privind creanţe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv)
(Art. 299 alin. 11: Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 1 pct. 11)

Se abrogă şi din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (NCPC) dispoziţiile care stabileau că judecătoriile judecă în primă şi ultimă instanţa, cererile privind creanţe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv.

Ordonanţa de urgenţă aduce şi modificări Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, stabilind că dispoziţiile referitoare la sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată ca urmare a neparticipării la şedinţa de informare se vor aplica numai proceselor începute după data de 1 august 2013.

Ordonanţa stabileşte  următoarele termene pentru intrarea în vigoare a:
– şedinţelor de informare despre mediere în cauze civile: 15 februarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă;
– şedinţelor de informare despre mediere în cauze penale: data de intrare în vigoare a noului Cod de Procedură Penală.

SURSĂ: juridice.ro

Dreptul la apărare în privința punerii în executare a mandatului european de arestare

Comunicat CJUE: La date diferite (în 2007 şi 2008), patru mandate europene de arestare au fost emise de autorităţile germane pentru arestarea domnului Ciprian Vasile Radu, cetăţean român. Fiecare dintre aceste mandate se refereau la infracţiunea de tâlhărie. Această infracţiune este, de asemandat europeanmenea, prevăzută de legea română. Dl. Radu nu a consimţit la predarea sa.

În data de 5 iunie 2009, Curtea de Apel Constanța a ordonat executarea a trei dintre mandatele avute în vedere. În ceea ce îl priveşte pe al patrulea, Curtea a refuzat executarea întrucât dl. Radu era deja subiect al unor proceduri penale în România în legătură cu acelaşi act ce făcea obiectul actului avut în vedere în mandat.

Dl. Radu a atacat hotărârea, dosarul urmând să fie soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În data 18 iunie 2009, Înalta Curte a admis recursul şi a trimis cauza spre rejudecare Curţii de Apel Constanţa pentru rejudecare. De asemenea, a decis înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În 22 februarie 2011, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Constanţa. În faţa Curţii, dl. Radu aduce trei argumente principale în susţinerea cererii sale conform cărora mandatele în cauză nu ar trebui executate. În primul rând, el susţine că pe dată în care Decizia-Cadru a fost adoptată, nici Convenţia şi nici Carta nu au fost încorporate specific în Tratatele Fondatoare ale Uniunii Europene ca norme de drept. Aceasta este în contrast cu poziţia din versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană care a intrat în vigoare pe 1 decembrie 2009, cu Tratatul de la Lisabona. Prin urmare, este necesar să se interpreteze şi să se aplice Decizia-Cadru, în conformitate cu Carta şi Convenţia. În al doilea rând, el susţine că procedurile prin care Statele Membre aplică decizia nu sunt consistente şi insistă asupra cerinţei de reciprocitate în executarea mandatelor de arestare, atât în ceea ce priveşte Statul Membru emitent, cât şi Statul Membru executant. În al treilea rând, el susţine că este datoria Statului executant să clarifice dacă statul emitent a respectat drepturile şi garanţiile stabilite prin Cartă şi Convenţie. Un eşec din partea acestui stat în a face această clarificare ar reprezenta un motiv de refuz în a executa mandatele europene de arestare în cauză.

Curtea observă, în primul rând, că dreptul de a fi audiat, care este garantat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, este astăzi prevăzut în Cartă.

În plus, Curtea subliniază că scopul Deciziei-Cadru 2002/584 este de a înlocui sistemul multilateral de extrădare între Statele Membre cu un sistem de predare, precum cel dintre autorităţile judiciare, a persoanelor condamnate sau al suspecţilor condamnaţi, în scopul de a executa sentinţele sau al efectuării urmăririi penale, acest sistem de predare fiind bazat pe principiul recunoaşterii reciproce.

Conform Deciziei-Cadru 2002/584, Statele Membre sunt în principiu obligate să acţioneze în baza unui mandat european de arestare. Conform prevederilor acestei Decizii-Cadru, Statele Membre pot refuza să execute aceste mandate numai în situaţii obligatorii de neexecutare şi în situaţii opţionale de neexecutare, expres prevăzute în dispoziţiile sale.

Încălcarea drepturilor la apărare în timpul unui proces ce a condus la impunerea unei pedepse penale în absentia poate, în anumite condiţii, să constituie un motiv pentru neexecutarea unui mandat european de arestare emis în scopul de a da efect unei hotărâri privative de libertate.

În schimb, faptul că mandatul european de arestare a fost emis în vederea efectuării urmăririi penale, fără ca persoana solicitată să fie audiată de autorităţile judiciare emitente, nu figurează printre motivele de neexecutare al mandatului european de arestare conform Deciziei-Cadru 2002/854.

În orice caz, legislaţia europeană a asigurat că dreptul de a fi audiat vor fi respectate în Statul Membru executant în aşa fel încât să nu compromită eficacitatea mandatului european de arestare.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea conchide că Decizia-Cadru 2002/854 trebuie interpretată în sensul că autorităţile judiciare de executare nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare emis în vederea efectuării urmăririi penale pe motiv că persoana solicitată nu a fost audiată în Statul Membru emitent înainte că mandatul de arestare să fie emis.

SURSĂ: juridice.ro

Vâlcea: Tribunalul judecă miercuri primul termen în cazul insolvenţei Oltchim

Tribunalul Vâlcea judecă miercuri cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă depusă detribunalul valcea Oltchim în urmă cu o săptămână, împreună cu declaraţia privind intenţia de reorganizare judiciară a SC Oltchim SA, pe baza unui plan de reorganizare, în conformitate cu prevederile Legii privind procedura insolvenţei.

Guvernul a aprobat miercuri, 23 ianuarie 2013, memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a SC Oltchim SA.

Potrivit ministrului Economiei, Varujan Vosganian, intrarea SC Oltchim SA în insolvenţă în vederea restructurării nu ar elimina însă necesitatea acordării unui ajutor de stat pentru repornirea combinatului la o capacitate de producţie de minim 65%.

”Chiar dacă SC Oltchim SA va intra în insolvenţă în vederea reorganizării, tot trebuie să facem o infuzie de capital, lucru cu care toată lumea este de acord. Acest aport de capital este considerat ajutor de stat şi trebuie notificat la Comisia Europeană. Am discutat cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cu cei ai Comisiei Europene şi i-am informat că vom depune documentaţia necesară pentru aprobarea acestui ajutor de stat de care combinatul are nevoie pentru repornirea producţiei la un nivel la care să fie asigurată profitabilitatea”, a spus ministrul.

La rândul său, Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim, a declarat că insolvenţa SC Oltchim SA trebuie sprijinită de stat printr-un aport de capital de minim 45 de milioane de euro.

”Cele 45 de milioane de euro sunt necesare pentru a reporni combinatul chimic vâlcean la o capacitate de peste 65%, care să-i asigure profitabilitatea. Fără aceşti bani, insolvenţa se va finaliza cu falimentul”, a mai spus liderul de sindicat.

Sindicaliştii speră că restructurarea prin insolvenţă nu va presupune disponibilizări masive şi au cerut autorităţilor să respecte contractul colectiv de muncă.

Remus Borza, cel care a prezis de altfel că insolvenţa de la Oltchim va fi câştigată de asociatul său, avocatul Gheorghe Piperea (asociat cu Remus Borza în casa de avocatură Borza şi asociaţii), a prognozat că cel puţin 1000 de angajaţi de la Oltchim vor trebui disponibilizaţi şi, mai mult de atât, că societatea nu va fi privatizabilă prea curând şi cea mai probabilă etapă după insolvenţă este falimentul. Angajaţii aşteaptă ca premierul Victor Ponta să semneze un memorandum pentru finanţarea societăţii cu 45 de milioane de euro. Mai exact, Guvernul ar trebui să dea 20 de milioane de euro, iar diferenţa va fi împrumutată de la bănci, dar garantată de stat.

Petro Carbo Chem SE, principalul acţionar minoritar al SC Oltchim SA, vrea să fie şi el implicat în administrarea companiei în insolvenţă.

”PCC SE înţelege situaţia dificilă în care se află SC Oltchim SA şi decizia statului român. Vom face tot posibilul şi ne vom folosi întreaga noastră expertiză să cooperăm pentru salvarea companiei şi pregătirea sa pentru o funcţionare normală. Am cerut autorităţilor române să ne lase să participăm la restructurarea SC Oltchim SA şi nu ne putem imagina să nu fim implicaţi într-un proces atât de important, într-o companie în care avem o participaţie de peste 30%”, a precizat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE în Consiliul de Administraţie de la SC Oltchim SA.

SURSA: agerpres

Comisia Europeană prezintă astăzi raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mark Gray, va prezenta miercuri, la ora locală 10.30 (11.30 ora României) raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mcvMecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în cadrul unui briefing tehnic ‘on the record’.

Colegiul comisarilor va adopta miercuri raportul pe justiţie din cadrul MCV, care va analiza progresele realizate în ultimele şase luni în ceea ce priveşte cele zece recomandări incluse în precedentul document, a declarat săptămâna trecută un purtător de cuvânt al CE.

‘Reamintesc că în iulie trecut, Comisia a ridicat preocupări serioase legate de situaţia ţării legate de statul de drept şi independenţa justiţiei. Săptămâna viitoare Comisia va evalua progresele realizate în ultimele şase luni în legătură cu cele zece recomandări incluse în precedentul raport’, a anunţat vineri Frederic Vincent.

Raportul din cadrul MCV va include şi precizări legate de legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor adoptată săptămâna trecută de plenul parlamentului român.

Întrebat de presa străină cum comentează faptul că noua propunere privind statutul parlamentarilor adoptată legislativ în România ar face mai dificilă ridicarea imunităţii senatorilor şi deputaţilor şi ar reduce puterile principalului organism anticorupţie, purtătorul de cuvânt Mark Gray a răspuns că executivul comunitar ‘va spune ceva despre acest lucru în raportul pe care îl va adopta’ miercuri.

‘Ca să fiu foarte deschis am văzut deja diferite interpretări a ceea ce s-a votat şi vom vrea să analizăm subiectul în detaliu’, a adăugat el, săptămâna trecută.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, se află până miercuri la Bruxelles şi este foarte probabil să abordeze chestiunea în cadrul întâlnirii pe care o are programată cu secretarul general al CE, Catherine Day.

De asemenea, raportul ar urma să analizeze evoluţiile din ultimele şase luni din justiţie, cu accentul pe chestiuni precum derularea procedurii de numire a noilor şefi ai Parchetului General şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), chestiune asupra căreia comisia a insistat în mai multe rânduri.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt-Hăineală, şi ministrul român al justiţiei, Mona Pivniceru, s-au deplasat în cursul lunii ianuarie la Bruxelles şi au avut întrevederi cu conducerea secretariatului general al Comisiei Europene (CE), despre care au precizat, fără să intre în amănunte, că au avut loc în perspectiva adoptării raportului pe justiţie de către CE.

Pe de altă parte, CE a renunţat la misiunea de experţi despre care preşedintele Traian Băsescu a afirmat în decembrie că va avea loc după 11 ianuarie, deşi deplasarea fusese confirmată şi de unele surse europene, în contextul în care la Bucureşti se formase un nou guvern.

De asemenea, CE a renunţat în acest an şi la practica anterioară de a trimite varianta finală a raportului la Bucureşti, pentru ultimele ajustări de comun acord cu autorităţile române, pentru a evita scurgerea în media a documentului înainte de prezentarea sa oficială.

SURSA: agerpres

Tranzacțiile financiare nu vor fi taxate in România

Secretarul de stat Claudiu Dotranzactii financiareltu, reprezentantul României la reuniunea Ecofin, de la Bruxelles, a declarat că România nu va introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, dar nu se opune iniţiativei ţărilor din UE care doresc şi susţin acest lucru.

“Şi acum, dar şi anul trecut, România şi-a susţinut în cadrul Consiliului Ecofin punctul de vedere, plecând de la faptul că, pe de o parte, înţelegem interesul şi argumentele partenerilor noştri din UE care au iniţiat acest demers, dar, pe de altă parte, condiţiile noastre specifice ne conduc spre o abordare prudentă şi pragmatică în sensul neparticipării la extinderea aplicării taxei pe tranzacţii financiare”, a afirmat Doltu.

În acest moment, însă, orice potenţială creştere a costurilor de tranzacţie pentru clienţii sistemului financiar ar putea afecta semnificativ mediul economic din România, care este încă fragil, a arătat secretarul de stat.

Evaluările făcute de experţii români arată că, în situaţia reducerii intermedierii financiare, ar fi afectate nu doar potenţialele venituri ale unei asemenea taxe, dar, mai mult, taxa pe tranzacţii financiare ar putea afecta negativ dezvoltarea sistemului financiar.

“Continuăm să evaluăm potenţialul impact al introducerii unei taxe pe tranzacţiile financiare, conform intenţiei Comisiei Europene. Dar, în acest moment, nu este iminentă introducerea ei”, a mai afirmat Claudiu Doltu.

SURSĂ: infolegal.ro

CE va analiza amendamentul privind imunitatea parlamentarilor

Consiliul Europei va analiza, prin experţii săi, amendamentul referitor la imunitatea parlamentarilor români din noul statut al deputaţilor şi senatorilor, votat în această săptămână în Parlamentul României.
imunitate
E vorba de secţiunea referitoare la condiţiile de ridicare a imunităţii aleşilor şi anchetarea lor de către procurori.

Daniel Holtgen, purtătorul de cuvânt al Consiliului Europei, spune totuşi că nu există îngrijorări care pot fi formulate pentru moment.

“Am avut o discuţie cu autorităţile române şi, pentru moment, nu există îngrijorări. Informaţiile oferite secretarului general al Consiliului Europei de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, vor fi examinate. Experţii organizaţiei vor face o evaluare şi chiar recomandări dacă se va dovedi necesar, după consultarea amendamentelor legate de imunitatea din noul statut al parlamentarilor”, a declarat Daniel Holtgen.

SURSĂ: infolegal.ro

Dezbatere publică asupra „timbrului de mediu”

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) supune dezbaterii publice, în timbru mediuurmătoarele şapte zile, prin intermediul propriei pagini de internet, o primă variantă a proiectului de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

Potrivit documentului, varianta actuală a taxei de primă înmatriculare ar urma să fie denumită ‘timbrul de mediu’, iar modalitatea de calcul este simplificată semnificativ.

Practic, în calcul taxei se va ţine cont numai de emisiile de CO2 ale autovehiculului, valoare ce va fi înmulţită cu valoarea în euro a fiecărui gram şi cu cota de reducere a timbrului exprimată în funcţie de vechime. Vechimea autovehiculului se calculează în funcţie de data primei înmatriculări a acestuia, se precizează la articolul 6, alineatul 5 al Ordonanţei de modificare.

Formula de calcul pentru timbrul de mediu se aplică numai în cazul autovehiculelor încadrate pe segmentul M1 (dotate cu cel mult opt locuri, fără scaunul şoferului), cărora le corespund normele de poluare Euro 3, Euro 4 şi Euro 5.

Conform Anexei 3 ce însoţeşte legea, pentru maşinile Euro 1, Euro 2 şi non-euro, în formula de calcul se va ţine cont de capacitatea cilindrică a maşinii şi de nivelul timbrului de mediu exprimat în euro/cmc.

Formula de calcul propusă pentru ‘timbrul de mediu’ în cazul maşinilor Euro 3 şi Euro 4 cuprinde emisiile de dioxid de carbon (CO2) şi cota de reducere a timbrului de mediu (în funcţie de vechime). Astfel, pentru un autoturism VW Golf 4 din 2002, o capacitate cilindrică de 1.390 cmc, emisii de CO2 de 161g/km, şi normă de poluare Euro 4, timbrul de mediu este de 452 euro, aproape dublu faţă de taxa actuală, respectiv 238 euro.

Ghidul de informaţii privind Timbrul de Mediu prevede faptul că pentru maşinile cu tehnologie Euro 6, precum şi pentru maşinile hibride şi electrice, taxa va fi zero.

În ceea ce priveşte maşinile Euro 5, timbrul de mediu aduce reduceri ale valorii taxei. Un exemplu concret este Dacia Duster din 2012, Euro 5, capacitate cilindrică de 1.461 cmc, emisii CO2 de 130 g/km, pentru care taxa scade de la 164 euro, cât este la ora actuală, la 119 euro.


Pe de altă parte, timbrul de mediu pentru maşinile non-euro va fi, în medie, cu până la 90% mai mic faţă de nivelul de taxare actual. Reducerea de taxă va începe de la 60% pentru maşinile Euro 2, continuă cu 80% pentru Euro 1 şi ajunge până la 90% pentru cele non-euro.


Pentru o maşină Dacia Super Nova din 2001, cu o capacitate cilindrică de 1.457 cmc şi norma de poluare 2, în prezent se plăteşte o taxă de 1.593 euro. Odată cu intrarea în vigoare a Timbrului de mediu, valoarea plătită de către cumpărător se diminuează cu 60%, ajungând la 684 de euro. Totodată, pentru o Dacia non-euro din 1990, capacitate cilindrică de 1.397 cmc, timbrul de mediu prevede micşorarea cu 90% a sumei plătite, de la 3.321 cât se aplică în prezent, la 363 de euro.

Vor plăti noua taxă toate instituţiile publice, cu excepţia autovehiculele aparţinând Salvării, Pompierilor, Corpului Diplomatic, dar şi persoanelor cu handicap. De asemenea, nu vor mai plăti timbrul de mediu cei care au achitat acest tip de taxă în anumite forme.

Persoanele care au dat statul român în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal şi cărora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi cei care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei, vor plăti noul timbru la prima vânzare a maşinii.

Pentru maşinile revândute în afara României, statul va returna o taxă reziduală, calculată în funcţie de perioada de utilizare.

Banii colectaţi din timbrul de mediu ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), sumele urmând să fie utilizate, în mare parte, pentru plata restituirilor către persoanele care au dat statul în judecată pentru încasare ilegală a versiunii anterioare a taxei. Sumele rămase după aceste restituiri vor fi direcţionate către programe de mediu, precum ‘Rabla’, ‘Casa verde’, împăduriri etc.

Forma iniţială a taxei auto, suspendată până la 31 decembrie 2012, a reintrat în vigoare de la 1 ianuarie, aceasta fiind redusă cu 25% pentru autovehiculele cu motor Diesel prevăzute din construcţie cu filtru de particule. Contribuabilii care, de la 1 iulie 2008, au plătit o taxă mai mare decât cea rezultată din aplicarea legii în vigoare pot solicita restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită.

În ceea ce priveşte dezbaterea publică iniţiată de către MMSC a draftului de proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, eventualele propuneri/opinii/sugestii pot fi transmise în termen de cinci de zile lucrătoare de la data publicării (23 ianuarie 2013), respectiv până în 30 ianuarie 2013, pe adresa MMSC, Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

SURSA: agerpres

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe