Arhive pe etichete: agricultura

Produsele etichetate “bio” şi “eco”. Reglementări comunitare

ARTICOLE, STIRI 12 aprilie 2013 Comentarii: 2

Legestart a prezentat Hotărârea Guvernului nr. 131/2013, publicată în Monitorul oficial nr. 194 din 5 aprilie 2013 (şi care va intra în vigoare la 5 mai) pentru stabilirea măsurilor şi sancţiunilor necesare în vederea respectării prevederilor comunitare privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice.bio

Vedeţi mai jos la ce reglementări comunitare se face trimitere în hotărârea de Guvern.

Hotărârea creează cadrul instituţional pentru stabilirea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor în sectorul de agricultură ecologică, având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 834/2007, şi ale Regulamentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 889/2008.

Prin această hotărâre, se instituie contravenţii pentru următoarele fapte:

a) folosirea frauduloasă a termenilor de “ecologic”, “biologic”, “organic” sau a abrevierilor acestora, precum “bio”, “eco”, ca mărci comerciale sau practici de utilizare în producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea şi distribuţia produselor, inclusiv pe eticheta produsului, materiale publicitare şi documentele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul şi care nu sunt obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică, prevăzute de art. 23-26 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

b) nerespectarea de către operatori a regulilor privind producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea, distribuţia şi importul din ţări terţe al produselor ecologice, prevăzute de art. 8-15, 18-20, 28, 29, 32 şi 33 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

c) lipsa documentelor operatorului, respectiv a înregistrărilor obligatorii prin care se poate identifica trasabilitatea produsului în toate etapele de producţie, procesare şi distribuţie, prevăzute de art. 66, 70, 71-73, 73a, 73b, 74-79, 79a, 79b, 79c, 83, 84, 86, 88 şi 89 din Regulamentul (CE) nr. 889/2008.

Norme aplicabile producţiei

Art.8 – cerinţe generale

Art. 9 – interzicerea utilizării OMG-urilor

Art. 10 – interzicerea utilizării radiaţiilor ionizante

Art. 11 – norme generale aplicabile producţiei ecologice agricole

Art. 12 – norme aplicabile producţiei ecologice vegetale (suplimentar faţă de normele generale aplicabile producţiei agricole)

Art. 13 – norme aplicabile producţiei ecologice de alge marine

Art. 14 – norme aplicabile producţiei ecologice animaliere (suplimentar faţă de normele agricole generale)

Art. 15 – norme aplicabile producţiei ecologice animaliere de acvacultură (suplimentar faţă de normele agricole generale)

Art. 18 – norme generale aplicabile producţiei de hrană procesată pentru animale

Art. 19 – norme generale aplicabile producţiei de alimente procesate

Art. 20 – norme generale aplicabile producţiei de drojdie ecologică

Art. 23 – utilizarea termenilor referitori la producţia ecologică: în sensul Regulamentului, un produs este considerat ca purtând termeni referitori la metoda de producţie ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sau materiile sale prime sunt descrise în termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile sale prime au fost obţinute în conformitate cu normele aplicabile producţiei prevăzute de regulament. În special, termenii enumeraţi în anexă, cuvintele derivate şi diminutivele acestora, precum “bio” şi “eco”, singure sau în combinaţie, pot fi folosite pe teritoriul Comunităţii şi în orice limbă comunitară pentru etichetarea şi promovarea unui produs ce răspunde exigenţelor prevăzute de regulament.

Art. 24 – indicaţii obligatorii. Atunci când se utilizează termenii precum “bio” şi “eco”, apare, de asemenea, pe etichetă numărul de cod menţionat la articolul 27 alineatul (10) al autorităţii sau al organismului de control care reglementează activitatea operatorului care a desfăşurat cea mai recentă operaţie de producţie sau procesare. De asemenea, pe ambalaj figurează sigla Comunităţii menţionată la articolul 25 alineatul (1), în ceea ce priveşte produsele alimentare preambalate. În cazul în care se utilizează sigla Comunităţii, o indicaţie a locului unde s-a cultivat materia primă agricolă din care se compune produsul apare în acelaşi câmp vizual cu sigla, sub una dintre următoarele forme, după cum este cazul: “Agricultură UE”, atunci când materia primă agricolă a fost cultivată în UE; “Agricultură non-UE”, atunci când materia agricolă primă a fost cultivată în ţări terţe; “Agricultură UE/non-UE”, atunci când o parte din materia agricolă primă a fost cultivată pe teritoriul Comunităţii, iar altă parte a fost cultivată în ţări terţe. Indicaţia “UE” sau “non-UE” de mai sus poate fi înlocuită sau completată cu numele unui stat, în cazul în care întreaga materie primă agricolă din care se compune produsul a fost cultivată în statul respectiv. Pentru indicaţia “UE” sau “non-UE” de mai sus, cantităţi reduse de ingrediente, măsurate după greutate, pot fi omise, cu condiţia ca întreaga cantitate de ingrediente omise, măsurată după greutate, să nu depăşească 2% din cantitatea totală de materii prime de origine agricolă.

Art. 25 – sigle pentru producţia ecologică: sigla comunitară pentru producţie ecologică poate fi utilizată în etichetarea, prezentarea şi promovarea produselor ce răspund exigenţelor enunţate în Regulament.

Art. 26 – cerinţe specifice de etichetare: Comisia stabileşte cerinţe specifice în privinţa etichetării şi compoziţiei aplicabile pentru hrană ecologică pentru animale, produse de conversie de origine vegetală, material de înmulţire vegetativ şi seminţe pentru cultivare.

Art. 28 – adeziunea la sistemul de control: orice operator care produce, prepară, depozitează sau importă dintr-o ţară terţă produse sau care introduce pe piaţă astfel de produse, înainte de a introduce pe piaţă orice astfel de produse ecologice sau de conversie la agricultura ecologică, trebuie să comunice această activitate autorităţilor competente din statul membru în care desfăşoară respectiva activitate şi, de asemenea, trebuie să supună exploataţia sistemului de control.

Art. 29 – documente justificative care permit cel puţin identificarea operatorului şi tipul sau gama de produse, precum şi perioada de valabilitate.

* Comerţul cu state terţe

Art. 32 – importul de produse conforme: condiţiile în care un produs importat dintr-o ţară terţă poate fi introdus pe piaţa comunitară.

Art. 33 – importul de produse ce oferă garanţii echivalente: condiţiile în care un produs importat dintr-o ţară terţă poate fi, de asemenea, introdus pe piaţa comunitară.

Regulamentul (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007

Art. 66 – documente contabile

* Cerinţe specifice de control pentru plante şi produse vegetale obţinute din producţia agricolă sau din colectarea plantelor spontane, şi anume:

– Art. 70 – măsuri de control

– Art. 71 – comunicări (în fiecare an, înainte de data indicată de autoritatea de control sau de organismul de control, operatorul notifică autorităţii sau organismului de control programul său de producţie de produse agricole, oferind o defalcare pe parcelă)

– Art. 72 – înregistrări privind producţia vegetală (sub forma unui registru care se păstrează la dispoziţia autorităţilor sau a organismelor de control în orice moment la localurile exploataţiei)

– Art. 73 – mai multe unităţi de producţie administrate de acelaşi operator: în cazul în care un operator administrează mai multe unităţi de producţie în aceeaşi regiune, unităţile producătoare de culturi neecologice, precum şi locaţiile de depozitare pentru inputurile agricole sunt, de asemenea, supuse cerinţelor de control generale şi specifice.

* Cerinţele de control pentru animale şi produse animaliere din activitatea de creştere a animalelor, şi anume:

– Art. 74 – măsuri de control

– Art. 75 – identificarea animalelor

– Art. 76 – înregistrările cu privire la animale

– Art. 77 – măsuri de control privind produsele medicamentoase veterinare pentru animale

– Art. 78 – măsuri specifice de control privind apicultura

– Art. 79 – exploatarea mai multor unităţi de producţie gestionate de către acelaşi operator

* Cerinţe de control privind importurile de plante, produse vegetale, animale, produse animaliere şi alimente compuse din produse vegetale şi/sau animaliere, furaje simple, furaje compuse şi materii prime pentru furaje provenind din ţări terţe: documente contabile (Art. 83); informaţii privind loturile importate (Art. 84)

* Cerinţe de control pentru unităţile implicate în producţia, pregătirea sau importul produselor ecologice şi care au contractat terţilor parţial sau total operaţiunile efectuate în cauză: Art. 86 – măsuri de control

* Cerinţe de control pentru unităţile care procesează hrană pentru animale: măsuri de control (art. 88) şi documente contabile (Art. 89).

Cabinetul de Avocat „Cristian Ioan” vă oferă servicii juridice complete, practicând onorarii foarte avantajoase.

SURSA: legestart.ro

Normele de venit pentru impozitarea persoanelor fizice din agricultură au fost publicate în Monitorul Oficial

STIRI 25 ianuarie 2013 Un comentariu

Normele de venit pentru impozitul care va fi aplicat persoanelor fizice din agricultură de la 1 februarie au fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, perioada impozabilă fiind până la 31 decnorma de venitembrie 2013.

Conform Ordonanţei de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, adoptată miercuri de Guvern, nivelul normei de venit a fost stabilit pe fiecare cultură vegetală în parte pentru o suprafaţă mai mare de două hectare, iar în sectorul creşterii animalelor, nivelul normei este în funcţie de specie şi de numărul de animale deţinute. Normele de venit au fost stabilite pe unitatea de suprafaţă (hectar)/cap de animal sau familie de albine. De asemenea, actul normativ precizează şi care sunt limitele neimpozabile în funcţie de suprafeţele agricole sau de numărul de animale deţinute.

Astfel, în cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafaţă mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafaţă, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 3.488 lei, sfecla de zahăr – 697 de lei.

În cazul tutunului, norma de venit a fost stabilită la 1.060 lei, pentru o suprafaţă mai mare de un hectar.

Conform actului normativ, la legumele de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 4.001 lei. Legumele în spaţii protejate au o normă de venit de 8.033 lei pentru suprafeţele ce depăşesc 0,2 hectare.

În ceea ce priveşte pomii şi viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafaţă mai mare de 1,5 hectare, respectiv 0,5 hectare, iar normele de venit au fost stabilite la 4.709 lei şi 1.385 de lei pe unitatea de suprafaţă. Limita neimpozabilă la aceste culturi este sub 1,5 hectare (pomi fructiferi) şi de sub 0,5 hectare la vii.

Pentru flori şi plantele ornamentale norma de venit a fost stabilită la 11.773 lei pentru o suprafaţă mai mare de 0,3 hectare.

În sectorul de creştere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci şi bivoliţe) este de două capete, iar pentru ceea ce depăşeşte acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal. La ovine şi caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care deţin până în 10 capete, iar între 10 şi 50 de capete, norma de venit este de 23 lei. Pentru mai mult de 50 de capete norma este de 65 de lei. La porcii pentru îngrăşat, limita neimpozabilă este de şase capete, iar între şase şi zece capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, peste 10 capete fiind de 177 de lei. La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr între 100 şi 500 de capete şi de 2 lei dacă pentru ceea ce depăşeşte 500 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care deţin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care deţin între 50 şi 100 de familii, norma de venit stabilită fiind de 70 de lei, iar peste 100 de familii de 98 de lei. Limita neimpozabilă este până la 50 de familii de albine.

Conform actului normativ, începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi se aprobă de direcţiile generale ale finanţelor publice, acestea fiind calculate în funcţie de venitul brut obţinut de agricultori din activităţile agricole din care se scad cheltuielile.

Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea şi din creşterea şi exploatare animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.

Fermierii care plăteau impozitele prin sistemul de contabilitate în partidă simplă vor fi impozitaţi după modificările Codului fiscal numai pe baza normelor anuale de venit. Impozitul de 16% se va aplica normelor de venit, 5,5 procente din sumele colectate din impozitare urmând să ajungă la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Agricultorii, persoane fizice, vor plăti impozitul după ce încasează banii din producţie, în două tranşe, pe 25 octombrie şi pe 15 decembrie.

Guvernul a decis modificarea impozitarea în agricultura prin utilizarea mai largă a normelor de venit, în vederea lărgirii bazei de impozitare.

SURSA: agerpres