Arhive pe categorii: STIRI

Clauza de conştiinţă în cadrul contractului de muncă

STIRI 16 ianuarie 2013 Un comentariu

Clauza de conştiinţă permite salariatului să refuze executarea unui ordin legal de serviciu, în temeiul diverselor opţiuni determinate de conştiinţa constiintasa, aduse la cunoştinţa angajatorului anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă şi acceptate de angajator în mod conştient şi liber.

Raţiunile care stau la baza introducerii acestei clauze pot fi de natură religioasă, morală, politică, ştiinţifică, de politeţe etc.

Temeiul introducerii acestei clauze rezidă în legislaţia muncii şi în normele constituţionale, care prin art. 29 garantează libertatea conştiinţei.

Consecinţele prevederii unei clauze de conştiinţa în cadrul unui contract individual de muncă au repercusiuni în planul răspunderii disciplinare a salariatului, în sensul că acesta va putea refuza executarea unui ordin legal de serviciu, fără a suferi consecinţe disciplinare.

Din acest punct de vedere, clauză de conştiinţă este asimilată cu o cauză contractuală de neraspundere disciplinară a salariatului.

SURSĂ: infolegal.ro

Formularul ANAF 172 – instrucţiuni de completare

STIRI 15 ianuarie 2013 Scrie un comentariu

În Monitorul Oficial nr. 23 din 11 ianuarie 2013 a fost publicat Ordinul ANAF nr.anaf 8/2013 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 172 “Declaraţie-inventar privind redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 şi neachitate”.

Conform actului normativ, Formularul 172 se utilizează pentru declararea redevențelor restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă încheiate de Agenția Domeniilor Statului, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate până la data depunerii declarației-inventar, în conformitate cu prevederile art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

În situația în care formularul 172, depus de contribuabili, nu conține viza Agenției Domeniilor Statului, acesta nu va fi luat în considerare de organul fiscal competent.

Declarația-inventar privind redevențele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate, constituie titlu de creanță, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și devine titlu executoriu în cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația de plată în termen de 15 zile de la data împlinirii termenului dedepunere.

Termenul de depunere al formularului 172 este în data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a ordinului, respectiv 25 februarie 2013. Acesta se depune la organul fiscal în a cărui evidență fiscală contribuabilul este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții.

În ceea ce priveşte modul de depunere a acestei declaraţii fiscale, formularul 172 se completează cu ajutorul programului de asistență, care poate fi descărcat de pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, sau poate fi distribuit, la cerere, de către unitățile fiscale.

Formularul editat, semnat și ștampilat conform legii va fi însoțit de formatul electronic al acestuia (suportul magnetic sau optic). În cazul în care plătitorul corectează declarația depusă inițial, declarația rectificativă se întocmește pe același model de formular, înscriind “X” în spațiul special prevăzut în acest scop.

Completarea formularului 172

* Secțiunea A.”Date de identificare a plătitorului” 

În caseta “Cod de identificare fiscală” se completează codul de identificare fiscală atribuit plătitorilor de redevență prevăzuți la art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

În cazul în care plătitorul este înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, în prima căsuță se înscrie prefixul RO.

În rubrica “Denumire” se înscriu, după caz, denumirea sau numele și prenumele plătitorului de redevență.

Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al plătitorului de redevență.

* Secțiunea B.”Date privind creanța” 

Sumele reprezentând redevențe restante, inclusiv obligațiile accesorii aferente acestora, datorate potrivit Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitate până la data depunerii declarației-inventar, se declară conform instrucțiunilor următoare:

– nu sunt supuse declarației-inventar obligațiile incluse în titlurile executorii emise de Agenția Domeniilor Statului și neachitate până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2012.

– la Col. 1 “Natura obligației”, se va menționa natura obligației, respectiv debit, dobândă, penalitate/majorare de întârziere.

– la Col. 2 “Cuantum obligație existentă în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitată”, se înscrie cuantumul total al obligațiilor existente în evidența Agenției Domeniilor Statului, aflat în sold la data de 15 noiembrie 2012 și neachitat la data depunerii declarației-inventar reprezentând redevențe restante rezultate din contractele de concesiune, arendă și din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă.

SURSA: legestart.ro

Recursul lui Aurel Frăţilă, românul suspectat de SUA pentru terorism, la instanţa supremă

STIRI 15 ianuarie 2013 Comentarii: 2

Instanţa supremă ia în discuţie în 21 ianuarie contestaţia privind arestarea fostului angajat al MApN, Aurel Frăţilă, pentru care autorităţile americane au solicitat extrădarea către SUA, unde românul este cercetat pentru terorism.terorism

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a primit, marţi, de la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul în care a decis extrădarea lui Aurel Fărţilă şi a dispus arestarea provizorie a acestuia în vederea predării lui către Statele Unite ale Americii.

Aurel Frăţilă (41 de ani) este acuzat că a comercializat în Iran echipamente pentru avioane, care pot fi montate şi pe aparate civile, dar şi militare. Astfel, Aurel Frăţilă a intrat în atenţia autorităţilor judiciare americane, care au cerut sprijinul autorităţilor de la Bucureşti, având în vedere afacerile derulate de român prin firmele sale.

În urma solicitării americane, Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 11 ianuarie, cererea de extrădare a românului.

„Admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă Frăţilă Aurel. Dispune extrădarea numitului Frăţilă Aurel către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii. Ia act că persoana extrădabilă Frăţilă Aurel se prevalează de regula specialităţii. Dispune arestarea persoanei extrădabile Frăţilă Aurel în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 11.01.2013 până la data de 9.02.2013, inclusiv. În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, se arată în minuta instanţei.

Frăţilă a făcut recurs la ICCJ.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că acţiunea de extrădare în SUA a cetăţeanului român Aurel Frăţilă, fost angajat MApN, pentru comerţ cu produse militare în Iran, reprezintă „rezultatul cooperării româno-americane”.

„Această acţiune reprezintă rezultatul cooperării româno-americane, atât pe dimensiunea de informaţii, cât şi pe dimensiunea de aplicare a legii, privind DIICOT. Aurel Frăţilă a fost avut în atenţie de către SRI, pentru implicarea în intermedierea tranzacţionării prin firmele pe care le controla a unor produse duale către state aflate sub incidenţa unor restricţii internaţionale”, a afirmat oficialul SRI.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au investigat afacerile lui Frăţilă, cu ajutorul SRI, documente şi probe fiind, în final, transmise autorităţilor judiciare ale SUA.

Ministerul Apărării precizează că Aurel Frăţilă a fost, după absolvirea Academiei Tehnice Militare, inginer pentru exploatare la o escadrilă de aviaţie, între 25 mai – 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă şi că pe durata activităţii în MApN nu a participat la misiuni în străinătate.

„Aurel A. Frăţilă a urmat cursurile Secţiei Aeronave a Academiei Tehnice Militare, din Bucureşti, în perioada 1990-1996, în anul 1993 acordându-i-se gradul de locotenent. După absolvire a fost repartizat la o escadrilă de aviaţie a Forţelor Aeriene ca inginer pentru exploatare, funcţie pe care a ocupat-o între 25 mai şi 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă”, se arată în precizarea transmisă marţi de MApN.

Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu, a precizat, pentru MEDIAFAX, că Aurel Frăţilă a fost trecut în rezervă după ce a fost declarat „inapt militar”.

Potrivit unui site care monitorizează capacităţile militare iraniene, www.iranwatch.org, generalul iranian Jamshid Ghassemi şi Frăţilă au fost inculpaţi în 17 octombrie 2006 pentru spălare de bani şi pentru conspiraţie în vederea exportului de articole incluse în catalogul produselor de război din SUA către Iran, via România, fără a avea licenţele de la Departamentul de Stat american.

Acelaşi site menţionează că cei doi au încercat să exporte către România giroscoape militare şi accelerometre pentru ghidarea rachetelor balistice, desinaţia finală fiind Iranul.

Jamshid Ghassemi a fost arestat în Bangkok în noiembrie 2006, dar a fost eliberat în septembrie 2008 după ce cererea SUA de extrădare a sa a fost respinsă. El este general al forţelor aeriene iraniene.

SURSA: mediafax

PROIECT LEGISLATIV-amânarea executării silite a datornicilor la creditele ipotecare!

STIRI 14 ianuarie 2013 Un comentariu

O propunere legislativă a fost elaborată pentru amânarea executării silite a cetăţenilor datornici din locuinţele personale, pentru o perioadă de doi ani, potrivit informaţiilor postate pe blogcredit ipotecarul deputatului PSD Mihai Bogdan Diaconu, iniţiatorul documentului.

“Intenţia nu este de a încuraja neplata datoriilor, fie ele la credite sau la utilităţi, ci de a-i sprijini pe cei care nu reuşesc efectiv să îşi achite restanţele, oferindu-le posibilitatea să îşi revină. Aruncarea lor din locuinţe prin executare silită înseamnă sfârşitul şansei la normalitate. Vor trebui, desigur, stabilite nişte plafoane, în aşa fel încât această măsură să îi vizeze pe cei care sunt într-o situaţie socială delicată – şomeri, familii cu copii, persoane cu venituri mici”, menţionează deputatul în draftul proiectul de lege.

Potrivit situaţiei de la finele anului 2012, peste 100.000 de persoane se află în situaţia de risc de evacuare din locuinţe în urma contractării de credite şi a imposibilităţii de a achita ratele.

Situaţia se referă atât la creditele ipotecare, cât şi la restanţele contractate pentru alte tipuri de credite. O altă categorie de cetăţeni este ameninţată de evacuare din locuinţe din cauza neplăţii taxelor la utilităţi. Astfel, peste 100.000 de locuinţe din toată ţara pot fi executate silit de firmele de insolvenţă sau de firmele de recuperare pentru datorii la întreţinere de peste 10.000 de lei, adaugă iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului legislativ.

În ceea ce priveşte impactul socio-economic al proiectului de act normativ, Mihai Bogdan Diaconu precizează că măsura de amânare a evacuării de locuinţe, timp de doi ani, va da posibilitatea familiilor afectate să-şi refacă situaţia financiară şi să revină la normalitate.Propunerea a fost lansată în dezbatere publică, urmând ca proiectul rezultat în urma consultării cu cetăţenii şi cu specialiştii din domeniu să fie depus la debutul sesiunii parlamentare.

“Din punct de vedere al bugetului de stat, mulţi din cei afectaţi de măsura evacuării vor ajunge să fie asistaţi social, ceea ce ar constitui o presiune extremă asupra bugetului asigurărilor sociale. Vor apărea, de asemenea, complicaţii de sănătate, de insecuritate, iar foarte mulţi români vor cădea într-un cerc vicios al falimentului personal din care nu vor mai avea cum ieşi. În plus, măsura evacuării se va dovedi păguboasă pe termen lung şi pentru creditori, bănci, firme de utilităţi sau firme de recuperare de vreme ce preţul locuinţelor va scădea constant din cauza suprasaturării pieţei, aşa încât datoriile vor fi recuperate doar parţial prin valorificarea locuinţelor recuperate în contul datoriilor”, precizează deputatul.

SURSA: agerpres

UE face concesii României și Bulgariei!

STIRI 14 ianuarie 2013 Scrie un comentariu

Decizia Consiliului Uniunii Europene 2012/794/UE din 7 decembrie 2012, publicată în JOUE L 349/55 autorizează Bulgaria și România să aplice măsurtaxa podi derogatorii de la art. 5 din Directiva 2006/112/CE (teritoriul statelor membre), în vederea corectei determinări a locului taxării:
– pentru lucrările de întreținere  și reparare a podului de frontieră peste fluviul Dunărea între Vidin (Bulgaria) și Calafat (România) și
– pentru perceperea taxei de trecere a podului.

Motivație:
Determinarea locului de prestare pentru lucrările de întreținere  și de reparații, precum  și pentru perceperea taxei de trecere ar depinde de stabilirea exactă a frontierei teritoriale deasupra fluviului Dunărea, lucru care, în practică, ar fi foarte dificil pentru persoanele impozabile vizate.

Dispoziție:
Pentru a determina locul tranzacțiilor impozabile în ceea ce privește întreținerea sau repararea podului de frontieră, frontiera teritorială este considerată ca fiind la mijlocul podului respectiv pentru furnizarea de mărfuri  și servicii, pentru achizițiile intracomunitare  și pentru importurile de mărfuri destinate întreținerii sau reparării podului (art. 2). 

Pentru a determina locul tranzacțiilor impozabile în ceea ce privește perceperea taxei de trecere, se consideră toată lungimea podului ca fiind parte a teritoriului statului membru în care începe o călătorie de tranzit (art. 3).

Decizia produce efecte de la data notificării celor două state membre și urmează a fi implementată în legislațiile naționale.

SURSA: juridice.ro

Norme privind competenţa de exercitare a inspecţiei economico-financiare

STIRI 14 ianuarie 2013 Un comentariu

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr.  20 din data de 10 ianuarie 2013 a fost publicat Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1545/2012 privininspectied competenţa de exercitare a inspecţiei economico-financiare, soluţionarea conflictului de competenţă şi delegarea competenţei.

Actul normativ aduce clarificări cu privire la competenţa generală şi cea teritorială de exercitare a inspecţiei economico-financiare, soluţionarea conflictului de competenţă, schimbarea competenţei şi delegarea de competenţă.

Competenţa generală
Inspecţia economico-financiară se exercită de către Direcţia generală de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi structurile teritoriale de inspecţie economico-financiară, potrivit competenţelor stabilite de prevederile legale.

Competenţa teritorială
Pentru exercitarea inspecţiei economico-financiare, competenţa revine acelui organ de inspecţie economico-financiară în a cărui raza teritorială se află domiciliul fiscal al operatorului economic.
Prin excepţie, pentru sediile secundare ale operatorului economic competenţa de exercitare a inspecţiei economico-financiare revine şi organului de inspecţie economico-financiară în a cărui rază teritorială se află sediul acestora.

Conflictul de competenţă
Există conflict de competenţă când două sau mai multe organe de inspecţie economico-financiară se declară deopotrivă competente sau necompetente. În acest caz, organul de inspecţie economico-financiară care s-a învestit primul sau care s-a declarat ultimul necompetent continuă procedura în derulare şi solicită Direcţiei generale de inspecţie economico-financiară să hotărască asupra conflictului. Direcţia generală de inspecţie economico-financiară hotărăşte, de îndată, asupra conflictului, soluţia adoptată fiind comunicată organelor de inspecţie economico-financiară aflate în conflict, pentru a fi dusă la îndeplinire.

Delegarea de competenţă
Structura de inspecţie economico-financiară care deţine competenţa de efectuare a inspecţiei economico-financiare poate să o delege altui organ de inspecţie economico-financiară, la solicitarea motivată a acestuia şi cu avizul Direcţiei generale de inspecţie economico-financiară.

Schimbarea competenţei
În cazul în care se schimbă domiciliul fiscal al operatorului economic, potrivit legii, competenţa teritorială trece la noul organ de inspecţie economico-financiară de la data schimbării domiciliului fiscal, în condiţiile legii.
În situaţia în care se află în curs de derulare o acţiune de inspecţie economico-financiară, organul de inspecţie economico-financiară care a iniţiat acţiunea este competent să o finalizeze.

SURSĂ: infolegal.ro

Un stat membru UE poate sancționa șederea ilegală a unui imigrant cu pedeapsa amenzii, care poate fi înlocuită cu măsura expulzării

STIRI 12 ianuarie 2013 Scrie un comentariu

imigrantDirectiva privind returnarea imigranţilor aflaţi în situaţie de şedere ilegală nu se opune ca un stat membru să sancţioneze şederea ilegală cu pedeapsa amenzii care poate, în anumite condiţii, să fie înlocuită cu masura expulzării

În schimb, această directivă se opune ca un stat membru să sancţioneze şederea ilegală cu masura domiciliului forţat, atunci când nu se garantează că această sancţiune trebuie să înceteze în momentul în care este posibil transferul fizic al persoanei interesate în afara statului membru în cauză

Directiva privind returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală („Directiva returnare„) stabileşte standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentru îndepărtarea de pe teritoriul acestora a resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală.

Potrivit reglementării italiene, şederea ilegală poate fi sancţionată cu o amendă care, în anumite condiţii, poate fi înlocuită cu expulzarea sau cu domiciliul forţat.

Md Sagor, care declară că s-a născut în Bangladesh, este vânzător ambulant, neavând domiciliul stabil în Italia. Întrucât nu avea permis de şedere, el a fost trimis în judecată, în 2010, în faţa Tribunalului din Rovigo (Tribunale di Rovigo, Italia) pentru infracţiunea de şedere ilegală.

Nutrind îndoieli în ceea ce priveşte compatibilitatea reglementării italiene cu dreptul Uniunii, instanţa italiană solicită Curţii de Justiţie dacă Directiva returnare se opune unei astfel de reglementări naţionale.

În hotărârea sa Curtea aminteşte cu titlu introductiv că Directiva returnare nu are ca obiect armonizarea integrală a normelor din statele membre privind şederea străinilor şi, în consecinţă, nu se opune posibilităţii că dreptul unui stat membru să califice şederea ilegală drept infracţiune şi să prevadă sancţiuni penale pentru a descuraja şi reprima săvârşirea unei astfel de infractiuni2. Cu toate acestea, dreptul naţional nu trebuie să aducă atingere aplicării standardelor şi procedurilor comune stabilite prin directivă şi, astfel, să o lipsească pe aceasta de efectul său util.

Curtea confirmă, mai întâi, jurisprudenţa sa potrivit căreia s-ar aduce atingere Directivei returnare dacă, după ce a constatat şederea ilegală a resortisantului unei ţări terţe, statul membru în cauză ar efectua înainte de executarea deciziei de returnare, măsuri de urmărire penală care ar putea conduce la o pedeapsă cu închisoarea în cursul procedurii de returnare, ceea ce ar risca să întârzie indepartarea3.

Curtea arată apoi că măsurile de returnare nu sunt întârziate sau împiedicate de o urmărire penală precum cea iniţiată împotriva domnului Sagor, dat fiind că reglementarea naţională în cauză permite ca returnarea să fie realizată independent de urmărirea penală şi fără a fi necesar ca aceasta să fie finalizată. Nici aplicarea unei amenzi nu este de natură să împiedice punerea în aplicare a procedurii de returnare.

De asemenea, nu este contrară directivei posibilitatea oferită instanţei penale de a înlocui amenda cu sancţiunea expulzării, însoţită de interdicţia de intrare pe teritoriul italian, în cazurile în care este posibilă realizarea imediată a returnării persoanei interesate.

Astfel, directiva permite statelor membre, pe baza examinării individuale a situaţiei persoanei interesate, să impună expulzarea, fără a acorda un termen pentru plecarea voluntară, atunci când există riscul ca aceasta să fugă pentru a se sustrage de la procedura de returnare.

Curtea aminteşte, în sfârşit, că statele membre sunt obligate, ca urmare a obligaţiei de loialitate şi a cerinţelor de eficacitate prevăzute în directivă, să efectueze îndepărtarea în cel mai scurt termen . Or, atunci când o amendă este înlocuită cu masura domiciliului forţat, Curtea constată că aceasta din urmă, aplicată în cursul procedurii de returnare, nu contribuie la realizarea transferului fizic în afara statului membru în cauză al resortisantului unei ţări terţe aflat în situaţie de şedere ilegală. Dimpotrivă, domiciliul forţat poate să întârzie şi să împiedice măsurile de conducere la frontieră sau de returnare forţată pe calea aerului.

Curtea consideră, aşadar, că Directiva returnare se opune unei reglementări naţionale care permite reprimarea şederii ilegale a resortisanţilor ţărilor terţe cu sancţiunea domiciliului forţat, fără a garanta că executarea acesteia trebuie să înceteze în momentul în care este posibil transportul fizic al persoanei interesate în afara statului membru în cauză.

Revine instanţei italiene sarcina să examineze dacă, în reglementarea naţională, există o dispoziţie care să asigure prevalenţa îndepărtării în raport cu executarea sancţiunii domiciliului forţat.

1 : Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală (JO L 348, p.98).
2 : Hotărârea Curţii din 6 decembrie 2011, Achughbabian (C-329/11); a se vedea de asemenea CP nr. 133/11.
3 : Hotărârea Curţii din 28 aprilie 2011, El Dridi (C-61/11 PPU); a se vedea de asemenea CP nr. 40/11.

SURSĂ: euroavocatura.ro

Guvernul a adoptat ordonanţa care stabileşte că autorităţile locale decid indexarea taxelor

STIRI 12 ianuarie 2013 Scrie un comentariu

Guvernul a adoptat ordonanţa care stabileşte că indexarea taxelor locale este la latitudinea autorităţilor locale şi nu reprezintă o obligaţie impusă de la nivel central, în contextul în care multe administraţii au decis deja majorarea taxelor invocând tocmai decizia de anul trecut a Guvernului.

Ordonanţa a fost adoptată în şedinţa de miercuri a Executivului şi va fi publicată tot miercuri taxe localeîn Monitorul Oficial, conform declaraţiilor anterioare ale premierului Victor Ponta.

Ministrul Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, a precizat că documentul aprobat de Guvern prevede că „pentru anul 2013” autorităţile locale pot adopta hotărâri privind reducerea nivelurilor valorilor impozabile, impozitelor, taxelor locale şi amenzilor prevăzute în hotărârea de guvern aprobată în 2012, „cel mult până la nivelurile prevăzute prin hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale respective, adoptate de către acestea pentru anul 2012”.

Aceste hotărâri pot fi adoptate în termen de cel mult 20 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, iar sumele achitate de contribuabili peste nivelurile impozitelor şi taxelor locale aprobate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative se compensează cu obligaţii de plată către bugetele locale, cu termene de plată viitoare sau se restituie la cerere.

Ordonanţa a fost aprobată astfel într-o formă modificată comparativ cu varianta avansată la sfârşitul anului trecut, prezentată public tot miercuri pe site-ul Ministerului Finanţelor.

În varianta iniţială, ordonanţa stabilea că în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează o dată la trei ani, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare, iar autorităţile locale hotărăsc cu privire la aplicarea indexării.

Modificarea ordonanţei este explicată de Guvern prin observaţiile formulate în timpul consultărilor de către ministerele iniţiatoare şi avizatoare.

În luna decembrie 2012, Guvernul a emis o hotărâre conform căreia nivelul taxelor locale prevăzute în grilă creşte în 2013 cu 16,05% ca urmare a indexării cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani, precizând că, faţă de suma rezultată, autorităţile locale pot decide o creştere sau o scădere într-o marjă de 20%.

SURSA: mediafax

Conținutul și protecția drepturilor de autor

STIRI 12 ianuarie 2013 Un comentariu

Opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată independent de aducerea la cunoştinţa publică prin simplul fapt al realizării ei, chiar dacă nu este terminată.drept de autor

Subiectul dreptului de autor este persoana fizică sau juridică care dobândeşte drepturile de autor legate de naşterea unei opere protejate de lege şi care are posibilitatea să pretindă celorlalte subiecte de drept să nu încalce niciuna dintre obligaţiile corelative drepturilor sale subiective de autor. Pot beneficia de protecţia acordată autorului şi alte persoane fizice sau juridice. Se prezumă a fi autor până la proba contrară:
– persoana sub numele căreia operă a fost adusă pentru prima oară la cunoştinţa publică;
– persoana fizică sau juridică care face publică opera respectivă doar cu acordul autorului, atât timp cât acesta nu îşi dezvăluie identitatea; doar dacă a fost adusă la cunoştinţa publică sub forma anonimă sau sub pseudonim.

Obiectul dreptului de autor îl pot constitui:
– operele originale de creaţie intelectuală din domeniul literar, artistic, ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor;
– operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente.

Legea prevede, în mod expres, faptul că nu pot beneficia de protecţia legală a drepturilor de autor următoarele:
– ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare, conceptele matematice, invenţiile conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare şi de exprimare;
– textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciara şi traducerile oficiale ale acestora;
– simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor cum ar fi stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;
– mijloacele de plată;
– ştirile şi informaţiile de presă;
– simplele fapte şi date.

Conţinutul dreptului de autor implică atât existenţa unor drepturi morale, dar şi existenţa unui ansamblu de drepturi patrimoniale de autor. Drepturile morale ale autorului unei opere constă în:
– dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţa publică;
– dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor;
– dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă la cunoştinţa publică;
– dreptul de a pretinde respectarea integrităţii şi de a se opune oricărei modificări, dar şi oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa;
– dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare prejudiciaţi.

SURSĂ: infolegal.ro

S-a modificat legislația privind venitul minim garantat!

STIRI 11 ianuarie 2013 Un comentariu

Prin H.G. nr. 1291/2012 Guvernul a adus modificări legislaţiei privind venitul minim garantat, concediului şi indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi alocaţiei de stat pentru copii.

În Monitorul Oficial nr. 897 din 28 decembrie 2012 a fost publicată H.G. nr. 1291/venit minim2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, şi pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, şi a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2008.

În cadrul actului normativ se arată:

Stabilirea cuantumului şi plata ajutorului social

La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, cu excepţia alocaţiei pentru susţinerea familiei, a bugetului personal complementar, a ajutoarelor de stat acordate în baza O.G. nr. 14/2010, a burselor de studiu şi a burselor sociale, precum şi a sprijinului financiar prevăzut de H.G. nr. 1.488/2004.

Pentru drepturile stabilite anterior, pe data de 5 ale lunii primarul transmite modificări/suspendări/încetări ale dreptului cu efect din luna respectivă.

Obligaţiile titularilor şi ale beneficiarilor de ajutor social

să depună, din 3 în 3 luni, la primăria unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa, declaraţia pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului social.

Pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, potrivit prevederilor art. 161 din lege, familiile şi persoanele singure beneficiare, ale căror drepturi sunt stabilite de cel puţin 6 luni, au îndatorirea să îşi achite obligaţiile legale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Ajutoarele de urgenţă se acordă pentru acoperirea nevoilor de bază ale familiei sau ale persoanei singure, în vederea susţinerii acestora.

Sumele aferente plăţii primelor de asigurare vor fi achitate integral de către agenţiile teritoriale şi vor fi calculate la cursul valutar stabilit de BNR pentru ziua în care acestea realizează fundamentarea de credite bugetare.

Fundamentarea de credite bugetare se efectuează în aceeaşi zi de către toate agenţiile teritoriale.

Pentru plata asigurării obligatorii a locuinţei, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, în numele agenţiilor teritoriale, încheie cu PAID protocol în care vor fi stabilite obligaţiile părţilor, precum şi modalitatea în care se realizează regularizările pentru eventualele diferenţe de plăţi sau de curs valutar faţă de cursul prevăzut de Legea nr. 260/2008, republicată.

Beneficiază de alocaţie şi familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, dar care întrerup temporar frecventarea cursurilor de învăţământ organizate potrivit legii sau repetă anul şcolar din motive de sănătate dovedite cu certificat medical.

În situaţia în care unul dintre copii finalizează cursurile învăţământului general obligatoriu, conform legii, dar nu a împlinit vârsta de 18 ani sau unul dintre copii repetă anul şcolar din alte motive decât cele medicale, acesta nu este luat în calcul la numărul de copii din familia respectivă în vederea stabilirii dreptului de alocaţie, iar alocaţia se va acorda corespunzător numărului de copii din familie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Concediul pentru creşterea copilului se acordă pe bază de cerere aprobată de către angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea persoana îndreptăţită.

În situaţia persoanelor îndreptăţite care realizează venituri din activităţi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui contract individual de muncă, concediul reprezintă întreruperea/suspendarea activităţii pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

SURSĂ: infolegal.ro

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe