Arhive pe etichete: procedura penala

Abrogarea articolelor privitoare la accesul magistraților la secretul bancar din legile DNA, DIICOT și ONPCSB nu va schimba nimic. Noul cod de procedură penală va reglementa accesul la conturile învinuiților

secret profesionalÎn vederea punerii in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care urmează să intre în vigoare la data de 1 februarie 2014, Executivul a aprobat marți, 18.12.2012, modificarea și completarea unor acte normative referitoare la dispozițiile procesuale penale, respectiv la aplicarea legii procesuale penale. Una dintre cele mai importante modificări se referă la abrogarea textelor referitoare la secretul bancar și cel profesional din legea specială privind prevenirea și spălarea banilor, dar și din legile de organizare și funcționare a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Decizia vine ca urmare a aprobării Proiectului de Lege inițiat de Ministerul Justiției pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind C.P.P., care prevede ca în cuprinsul Noului Cod de procedură penală, art.306, sa aibă următorul conținut:„(6) Secretul bancar și cel profesional, cu excepția secretului profesional al avocatului, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale”. Odată cu aceasta modificare, abrogările din legea speciala privind prevenirea și spălarea banilor, din legea DNA și legea DIICOT vor fi reglementate de art. 53, 56 și 73 din proiectul de lege al MJ pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

SURSA: luju.ro

Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală, aprobat de Executiv

Guvernul a aprobat marţi, la propunerea Ministerului Justiţiei, actul normativ pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi a altor legi din domeniul justiţiei penale.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, actul normativ se mai referă şi la punerea în aplicare a proiectului de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivancpptive de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune şi proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

MJ susţine că aprobarea de către Executiv a acestor proiecte de lege reprezintă ultimul pas din punct de vedere legislativ al celei mai importante reforme a Justiţiei penale, procesual-penale şi execuţional-penale din ultimii 20 de ani.

Propunerile de modificare formulate în cuprinsul proiectului se înscriu pe mai multe coordonate, dintre care cele mai importante sunt: abrogarea unor texte din legislaţia specială, ca urmare a cuprinderii acestora în noul Cod de procedură penală, pentru evitarea paralelismelor procedurale.

Astfel, o serie de dispoziţii din legile speciale au fost abrogate, procedurile urmând a se desfăşura potrivit cadrului general prevăzut de noul Cod de procedură penală şi modificarea unor texte din legislaţia specială, în vederea corelării cu dispoziţiile noului Cod de procedură penală.

Proiectul de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal prezintă o viziune modernă a noului sistem execuţional penal în ceea ce priveşte sancţiunile şi măsurile neprivative de libertate, în acord cu prevederile noului Cod penal, respectiv ale noului Cod de procedură penală.

Crearea unei proceduri pentru executarea pedepselor aplicabile persoanei juridice, valorificarea eficientă a modalităţii de executare a pedepsei amenzii, stabilirea rolului judecătorului delegat cu executarea, al consilierului de probaţiune, implicarea instituţiilor din comunitate în sprijinirea procesului de reintegrare socială ca scop final al procesului de supraveghere sunt câteva aspecte definitorii ale proiectului.

Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune este structurat pe două componente majore.

Prima componentă este de ordin organizaţional şi presupune o reconfigurare a sistemului de probaţiune prin asigurarea de către Ministerul Justiţiei, în mod nemijlocit, a unui management unitar privind planificarea strategică în domeniu, gestionarea resurselor umane, financiare şi administrative ale sistemului de probaţiune pentru a susţine activitatea viitoare a serviciilor de probaţiune.

Cea de-a doua componentă, de ordin funcţional, reconstruieşte activitatea serviciilor de probaţiune prin prisma competenţelor stabilite în noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, integrând principii şi abordări moderne, specifice instrumentelor internaţionale şi recomandărilor europene în domeniu.

Proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal completează în mod firesc prevederile substanţiale şi procesuale privind pedepsele şi măsurile privative de libertate cuprinse în cele două noi coduri, arătând modul în care sunt puse în executare măsurile şi pedepsele privative de libertate personal și prin intermediul  şi reglementează aspecte precum: principiile executării pedepselor privative de libertate, regimurile de executare a pedepselor, condiţiile de detenţie, drepturile şi obligaţiile deţinuţilor, executarea măsurilor preventive privative de libertate, instituţii noi precum arestul la domiciliu, executarea măsurilor educative privative de libertate aplicabile minorilor precum şi sancţiuni şi recompense aplicabile deţinuţilor, mai precizează MJ.

SURSA: agerpres

Guvernul abrogă textele privind secretul bancar şi profesional din Legea de funcţionare a DNA-DIICOT

Guvernul a abrogat textele referitoare la secretul bancar şi cel profesional din legea specială privind prevenirea spălării banilor, precum şi din cele de organizare şi funcţionare a DNA şi DIICOT, printr-un proiect de lege aprobat în şedinţa de marţi.secret

Documentul include o serie de măsuri pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesuale penale.

„Au fost abrogate textele referitoare la secretul bancar şi cel profesional din legea specială privind prevenirea spălării banilor, precum şi din cele de organizare şi funcţionare a DNA şi DIICOT. Au fost abrogate şi dispoziţiile din Legea 86/2006 privind Codul vamal, care prevedeau că, în cazul infracţiunilor vamale, datoria vamală serveşte la determinarea temeiului de pornire a urmăririi penale”, arată Guvernul într-un comunicat.

În privința secretului profesional al avocatului această măsura legislativa nu poate fi decât un precedent foarte periculos.

Potrivit distincţiei între tehnicile de supraveghere (interceptarea convorbirilor şi comunicărilor, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio) şi tehnicile de cercetare (utilizarea investigatorilor sub acoperire, participarea autorizată la anumite activităţi), este stabilit principiul conform căruia tehnicile de supraveghere sunt dispuse de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, iar tehnicile de cercetare de către procurori. Guvernul susţine că acest principiu este în concordanţă atât cu practica CEDO, cât şi cu legislaţiile altor state din Uniunea Europeană.

Executivul mai arată că a fost reconsiderată procedura camerei preliminare din perspectiva raportului dintre judecătorul care soluţionează fondul cauzei (chemat să decidă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei) şi judecătorul de cameră preliminară (chemat să decidă care acte ale procurorului sunt valabile şi în baza căror probe urmează a fi soluţionat fondul). S-a adoptat astfel soluţia potrivit căreia judecătorul care exercită funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată să exercite în continuare funcţia de judecată în aceeaşi cauză.

SURSA: mediafax