După un an generos în proiecte de reglementări importante în ceea ce privește protecția datelor, dar și în noi legi adoptate peste tot în lume – Chîna, Columbia, Malayșia, 2013 se anunță un an intens în dezbateri pentru reglementări viitoare care vor avea un impact major în dezvoltarea societății. De ce? Pentru că sunt sanse foarte mari ca protecția datelor personale să stea la baza dezvoltării
unui adevărat regim juridic global și să fie catalizatorul unor schimbări în filosofia creării dreptului: amenințările pe care activitatea online și capacitatea de stocare de date a guvernelor și a companiilor multinaționale le aduc vieții private a oamenilor au o dimensiune globală, ubicuă (în sensul în care sunt dificil de localizat în majoritatea situațiilor), și, ca atare, trebuie sa fie soluționate dintr-o perspectivă globală.
Toate privirile vor fi ațintite în acest an asupra dezbaterilor pe marginea proiectului de regulament european al protecției datelor personale, publicat exact acum un an de Comisia Europeană, care are menirea de a înlocui actuala Directivă cu privire la protecția datelor. Și care, odată adoptat, se va aplica direct în România (ca și în celelalte 26 de state membre ale Uniunii), înlocuind Legea 677/2001 a protecției persoanelor cu privire la prelucrarea datelor personale.
După ce timp de 12 luni analiștii au studiat cu răbdare toate prevederile proiectului de regulament, le-au cântărit și comparat, le-au studiat posibilele efecte asupra companiilor multinaționale, asupra abordării globale a problemelor legate de protejarea vieții private în contextul rețelelor sociale, 2013 trebuie sa vină cu propuneri de modificări și de îmbunătățiri, cu dezbateri aprinse (Guvernul Statelor Unite ale Americii este îndeobște înteresat să fie aduse modificări formei actuale a proiectului de regulament) și, foarte probabil, cu o formă finala a proiectului.
O atenție deosebită o să fie acordată prevederilor nou introduse în domeniul protecției datelor de către proiectul de regulament – dreptul de a fi uitat, dreptul la portabilitatea datelor, precum și noilor reguli care privesc răspunderea operatorilor de date și care au generat deja opinii puternice și un lobby agresiv din partea companiilor multinaționale care nu o să accepte prea ușor să plătească amenzi colosale (ce pot ajunge la 2 la sută din cifra globală de afaceri) pentru că nu respecta cerințele de securitate cu privire la protecția datelor.
Dreptul de a fi uitat generează și el dezbateri aprinse, întrucât punerea lui în aplicare ridică probleme mari din punct de vedere tehnic. Practic, odata intrat în vigoare, acesta va da dreptul persoanelor vizate de prelucrarea datelor să solicite ștergerea oricărei înformații care intră în categoria datelor personale (incluzând aici, de exemplu, fotografii) din sursa originară, dar impune și o obligație de diligență operatorului de date de a face tot ce îi stă în putință pentru ștergerea informației din toate sursele care au preluat ulterior informația. ENISA (Europe’s Network and Information Security Agency) a publicat un raport în noiembrie despre dreptul de a fi uitat din care reiese că este „virtual imposibil” ca acesta să fie implementat într-o rețea deschisă precum internetul. Soluția găsită de ENISA implică motoarele de căutare și obligarea acestora să filtreze rezultatele astfel încât referințele la datele personale solicitate a fi șterse să nu apară în listele de rezultate.
SURSA: juridice.ro
CABINET DE AVOCAT CRISTIAN IOAN 