Arhive pe etichete: ce

Comisia Europeană prezintă astăzi raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mark Gray, va prezenta miercuri, la ora locală 10.30 (11.30 ora României) raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mcvMecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în cadrul unui briefing tehnic ‘on the record’.

Colegiul comisarilor va adopta miercuri raportul pe justiţie din cadrul MCV, care va analiza progresele realizate în ultimele şase luni în ceea ce priveşte cele zece recomandări incluse în precedentul document, a declarat săptămâna trecută un purtător de cuvânt al CE.

‘Reamintesc că în iulie trecut, Comisia a ridicat preocupări serioase legate de situaţia ţării legate de statul de drept şi independenţa justiţiei. Săptămâna viitoare Comisia va evalua progresele realizate în ultimele şase luni în legătură cu cele zece recomandări incluse în precedentul raport’, a anunţat vineri Frederic Vincent.

Raportul din cadrul MCV va include şi precizări legate de legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor adoptată săptămâna trecută de plenul parlamentului român.

Întrebat de presa străină cum comentează faptul că noua propunere privind statutul parlamentarilor adoptată legislativ în România ar face mai dificilă ridicarea imunităţii senatorilor şi deputaţilor şi ar reduce puterile principalului organism anticorupţie, purtătorul de cuvânt Mark Gray a răspuns că executivul comunitar ‘va spune ceva despre acest lucru în raportul pe care îl va adopta’ miercuri.

‘Ca să fiu foarte deschis am văzut deja diferite interpretări a ceea ce s-a votat şi vom vrea să analizăm subiectul în detaliu’, a adăugat el, săptămâna trecută.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, se află până miercuri la Bruxelles şi este foarte probabil să abordeze chestiunea în cadrul întâlnirii pe care o are programată cu secretarul general al CE, Catherine Day.

De asemenea, raportul ar urma să analizeze evoluţiile din ultimele şase luni din justiţie, cu accentul pe chestiuni precum derularea procedurii de numire a noilor şefi ai Parchetului General şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), chestiune asupra căreia comisia a insistat în mai multe rânduri.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt-Hăineală, şi ministrul român al justiţiei, Mona Pivniceru, s-au deplasat în cursul lunii ianuarie la Bruxelles şi au avut întrevederi cu conducerea secretariatului general al Comisiei Europene (CE), despre care au precizat, fără să intre în amănunte, că au avut loc în perspectiva adoptării raportului pe justiţie de către CE.

Pe de altă parte, CE a renunţat la misiunea de experţi despre care preşedintele Traian Băsescu a afirmat în decembrie că va avea loc după 11 ianuarie, deşi deplasarea fusese confirmată şi de unele surse europene, în contextul în care la Bucureşti se formase un nou guvern.

De asemenea, CE a renunţat în acest an şi la practica anterioară de a trimite varianta finală a raportului la Bucureşti, pentru ultimele ajustări de comun acord cu autorităţile române, pentru a evita scurgerea în media a documentului înainte de prezentarea sa oficială.

SURSA: agerpres

CE va analiza amendamentul privind imunitatea parlamentarilor

Consiliul Europei va analiza, prin experţii săi, amendamentul referitor la imunitatea parlamentarilor români din noul statut al deputaţilor şi senatorilor, votat în această săptămână în Parlamentul României.
imunitate
E vorba de secţiunea referitoare la condiţiile de ridicare a imunităţii aleşilor şi anchetarea lor de către procurori.

Daniel Holtgen, purtătorul de cuvânt al Consiliului Europei, spune totuşi că nu există îngrijorări care pot fi formulate pentru moment.

“Am avut o discuţie cu autorităţile române şi, pentru moment, nu există îngrijorări. Informaţiile oferite secretarului general al Consiliului Europei de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, vor fi examinate. Experţii organizaţiei vor face o evaluare şi chiar recomandări dacă se va dovedi necesar, după consultarea amendamentelor legate de imunitatea din noul statut al parlamentarilor”, a declarat Daniel Holtgen.

SURSĂ: infolegal.ro

Tratatul fiscal al UE a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare, cunoscut şi sub numele de ‘pactul fiscal’, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013, după ratificarea sa de către Finlanda. Scopul tratatului este de a întări disciplina fiscală în zona euro prin aşa-nutratat fiscalmită ‘regulă a echilibrului bugetar’ şi printr-un mecanism de corecţie automat.

Pentru ca tratatul fiscal să intre în vigoare, acesta trebuia să fie ratificat de 12 state membre. Condiţia a fost îndeplinită după ce Finlanda, cel de al 12-lea stat din zona euro care a adoptat tratatul, a depus instrumentele de ratificare la 21 decembrie 2012, informează un comunicat de pe site-ul Consiliului UE.

Tratatul a fost conceput după ce şefii de stat şi de guvern din zona euro au decis în decembrie 2011 că sunt necesare măsuri mai puternice pentru a întări stabilitatea în zona euro. Pactul fiscal a fost semnat la 2 martie 2012 de 25 de state membre UE, mai puţin Cehia şi Marea Britanie.

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa ar urma să fie încorporat cât mai curând posibil în tratatele UE existente, iar paşii necesari pentru realizarea acestui lucru ar trebui să fie făcuţi în următorii cinci ani.

Noul tratat stipulează că bugetele naţionale ale statelor care au aderat trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Scopul se consideră a fi îndeplinit dacă deficitul lor structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB. În plus, deficitul trebuie să fie în conformitate cu obiectivul minim pentru sustenabilitate pe termen lung al ţării, stabilit prin Pactul de stabilitate şi creştere.

Abaterea temporară de la această ‘regulă de aur’ a echilibrului bugetar este permisă numai în circumstanţe economice excepţionale, de exemplu în cazul unor decline economice. Dacă datoria guvernamentală este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, limita pentru deficit poate fi stabilită la 1% din PIB.

Dacă un stat membru deviază de la regula de aur a echilibrului bugetar, se va declanşa un mecanism automat de corecţie. Statul membru va trebui să corecteze abaterile într-o perioadă de timp clar definită. Pe de altă parte, mecanismul automat de corecţie va trebui să respecte prerogativele parlamentelor naţionale.

Statele membre vor trebui să încorporeze prevederile privind disciplina bugetară şi mecanismul automat de corecţie în legislaţia naţională, preferabil chiar în Constituţie, în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului fiscal, în acest caz de la 1 ianuarie 2014.

Dacă un stat membru va eşua în transpunerea în legislaţia naţională a regulii privind echilibrul bugetar şi a reglementării referitoare la mecanismul automat de corecţie, Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţie să ia o decizie în cazul respectiv. Verdictul Curţii este obligatoriu, iar dacă acesta nu este respectat se poate aplica o penalitate de până la 0,1% din PIB.

Suma respectivă va intra direct în visteria Mecanismului European de Stabilitate (MES) dacă statul face parte din zona euro sau va merge la bugetul general al UE, dacă ţara în cauză nu a trecut încă la moneda unică.

Luarea deciziilor în contextul procedurii de deficit excesiv va fi mai rapidă decât în prezent, în contextul în care membrele zonei euro au fost de acord să susţină recomandările Comisiei Europene şi propunerile Consiliului UE, cu excepţia cazurilor în care o majoritate calificată dintre ele este împotrivă. În plus, un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv va trebui să întocmescă ‘un program de parteneriat bugetar şi economic’.

Programul va include o descriere detaliată a reformelor structurale pe care statul membru va trebui să le implementeze pentru a asigura o corectare eficientă şi durabilă a deficitului său. Astfel de programe vor fi supuse Consiliului UE şi CE pentru aprobare, iar implementarea lor va fi monitorizată conform regulilor Pactului de stabilitate şi creştere.

Statele membre care au ratificat tratatul vor informa CE şi Consiliul UE asupra emisiunilor publice de obligaţiuni. În plus, acestea vor discuta şi, dacă va fi necesar, se vor coordona între ele şi cu instituţiile UE înaintea tuturor reformelor economice majore pe care intenţionează să le aplice.

Tratatul mai stipulează că şefii de stat şi de guvern ai zonei euro trebuie să se întâlnească cel puţin de două ori pe an în summit-uri ale zonei euro, la care vor participa şi reprezentanţii Comisiei Europene. În cadrul acestora, ar urma să fie ales cu o majoritate simplă un preşedinte al summitului. Nu în ultimul rând, menţionează pactul fiscal, preşedinţii Băncii Centrale Europene şi respectiv al Parlamentului European pot fi invitaţi la aceste summituri ale zonei euro.

Atunci când se va considera necesar şi cel puţin o dată pe an, liderii statelor non-euro care au aderat la tratat pot participa la şi ei la aceste reuniuni.

Parlamentul European şi legislativele naţionale ale statelor care au aderat la tratatul fiscal vor coopera în chestiuni legate de politicile bugetare sau alte situaţii prevăzute de tratat. În acest scop, aceste instituţii vor înfiinţa un organism alcătuit din reprezentanţi ai comisiilor relevante ale PE, precum şi din cei ai parlamentelor naţionale, care ar urma să decidă singur asupra modului în care îşi va desfăşura activitatea.

Tratatul fiscal al UE semnat la 2 martie la Bruxelles a fost ratificat de Senatul României, forul decizional în acest caz, la 21 mai, fiind promulgat de preşedintele Traian Băsescu la 13 iunie.

SURSA: agerpres