Arhive pe etichete: avocat bucuresti

Minutul de drept

Succesiunea testamentară este procesul prin care o persoană își stabilește în avans cum să fie împărțită averea sa după moartea sa, prin intermediul unui testament. În România, succesiunea testamentară este reglementată de Codul Civil și de alte legi aplicabile.Pentru a fi valabil, testamentul trebuie să îndeplinească anumite condiții, cum ar fi forma scrisă și semnătura persoanei care îl face, precum și a doua martor. Persoana care face testamentul are dreptul să își desemneze moștenitorii și să le stabilească cota-parte din avere, precum și să îi desemneze pe cei care vor avea grijă de copiii săi în cazul în care aceștia sunt minori.În cazul în care există un testament valabil, succesiunea legală nu mai are loc, deoarece moștenitorii desemnați de persoana decedată prin testament sunt considerați legali. Cu toate acestea, există anumite situații în care un testament poate fi contestat sau declarat nul, cum ar fi cazurile în care testamentul a fost făcut sub constrângere sau influență, sau în cazul în care persoana care a făcut testamentul nu a avut capacitatea de a înțelege implicațiile acestuia sau pentru reductiunea liberalitatilor excesive.În ceea ce privește împărțirea averii în cazul succesiunii testamentare, aceasta este stabilită de testament, în funcție de dorințele persoanei decedate. De exemplu, o persoană poate să își lase întreaga avere unui singur moștenitor, sau poate să împartă averea între mai mulți moștenitori, în proporții diferite. Persoana care face testamentul poate să își stabilească și anumite condiții în legătură cu împărțirea averii, cum ar fi obligația ca unul dintre moștenitori să păstreze o anumită proprietate în familie sau să asigure îngrijirea unui animal de companie.Este important de menționat că testamentul poate fi revocat sau modificat în orice moment de către persoana care l-a făcut, prin intermediul unui act adițional sau a unui nou testament.În concluzie, succesiunea testamentară în România oferă posibilitatea persoanelor de a-și stabili în avans cum să fie împărțită averea lor după moartea lor, prin intermediul unui testament. Această opțiune permite o mai mare libertate și flexibilitate în privința împărțirii averii și poate contribui la prevenirea eventualelor conflicte între moștenitori.

Minutul de drept

Succesiunea legală este un proces juridic prin care se stabilește cine va moșteni averea unei persoane care a decedat fără a lăsa un testament sau fără a desemna moștenitori prin alte mijloace legale. În România, succesiunea legală este reglementată de Codul Civil și de alte legi aplicabile.

Potrivit Codului Civil, succesiunea legală se deschide atunci când o persoană decedată nu a lăsat un testament sau când testamentul este nul sau nelegal incheiat. În acest caz, moștenitorii legali se stabilesc conform ordinei de succesiune legală prevăzută de lege.Potrivit Codului Civil, succesiunea legală se deschide atunci când o persoană decedată nu a lăsat un testament sau când testamentul este nul sau nelegal incheiat. În acest caz, moștenitorii legali se stabilesc conform ordinei de succesiune legală prevăzută de lege.

În primul rând, moștenitorii legali sunt soțul supraviețuitor și descendenții persoanei decedate. Dacă persoana decedată nu are soț sau descendenți, atunci moștenitorii sunt părinții, frații și surorile persoanei decedate, iar dacă nici aceștia nu există, atunci moștenitorii sunt bunicii, unchii și mătușile persoanei decedate. Dacă niciunul dintre acești moștenitori nu există, averea va fi moștenită de către stat.

În ceea ce privește modul de împărțire a averii, acesta este stabilit de lege în funcție de gradul de rudenie și de numărul de moștenitori existenți. De exemplu, în cazul în care există mai mulți descendenți ai persoanei decedate, averea va fi împărțită în mod egal între aceștia. În cazul în care există un singur descendent, acesta va moșteni întreaga avere. Dacă nu există descendenți și soțul supraviețuitor, atunci averea va fi împărțită în mod egal între părinți, iar în cazul în care aceștia nu există, între frați și surori.

Este important de menționat că, în cazul în care există moștenitori care nu doresc să ia parte la succesiune, aceștia trebuie să facă o renunțare expresă la moștenire, în fața notarului public. În caz contrar, aceștia vor fi considerați moștenitori și vor fi obligați să-și asume și eventualele datorii ale persoanei decedate.

În concluzie, succesiunea legală în România este un proces bine reglementat de lege, care garantează o împărțire corectă și echitabilă a averii unei persoane decedate fără testament sau moștenitori desemnați prin alte mijloace legale.

Primul litigiul de GDPR câștigat de cabinetul nostru și printre primele procese câștigate în România!

Cabinetul nostru a castigat primul litigiu in materia GDPR in data de 04 octombrie 2019. In acest prim an si jumatate de la intrarea in vigoare a Regulamentului (UE) 679/2016 privind protectia datelor cu caracter personal au fost putine procese intentate pentru nerespectarea acestei legi si mai putine au fost castigate.

In aceste conditii cabinetul nostru a obtinut una dintre primele hotarari judecatoresti favorabile persoanei fizice careia i s-au incalcat drepturile consfintite prin lege.

Obiectul litigiului l-a constituit refuzul unui birou de executor judecatoresc de a comunica informatiile prevazute de art. 15 din Regulamentul (UE) 679/2016, respectiv:

(a) scopurile prelucrării;

(b) categoriile de date cu caracter personal vizate;

(c) destinatarii sau categoriile de destinatari cărora datele cu caracter personal le-au fost sau urmează să le fie divulgate, în special destinatari din țări terțe sau organizații internaționale;

(d) acolo unde este posibil, perioada pentru care se preconizează că vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;

(e) existența dreptului de a solicita operatorului rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal ori restricționarea prelucrării datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată sau a dreptului de a se opune prelucrării;

(f) dreptul de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere;

(g) în cazul în care datele cu caracter personal nu sunt colectate de la persoana vizată, orice informații disponibile privind sursa acestora;

(h) existența unui proces decizional automatizat incluzând crearea de profiluri, menționat la articolul 22 alineatele (1) și (4), precum și, cel puțin în cazurile respective, informații pertinente privind logica utilizată și privind importanța și consecințele preconizate ale unei astfel de prelucrări pentru persoana vizată.

Instanta a obligat paratul la comunicarea acestor date, hotarare pe care o puteti regasi prin accesarea urmatorului link http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000430811&id_inst=4

Codul Vamal si Normele Tehnice privind operatiunile vamale actualizate octombrie 2016!

Continuă lectura

Legea asigurarii obligatorii a locuintei (legea 260/2008) actualizata 2016!

Continuă lectura

Codul Silvic (Legea nr. 46/2008) actualizat la 13.09.2016!

Continuă lectura

Codul Muncii actualizat la 12.05.2017!

Continuă lectura

Legea darii in plata (legea 77/2016) in forma actualizata in mai 2017!

Continuă lectura

Noul Cod Penal actualizat la 31.03.2016!

Continuă lectura

Noul Cod Civil actualizat mai 2017!

Continuă lectura

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe