Minutul de drept

Divorțul este o decizie dificilă pe care multe cupluri o iau în timpul vieții lor. În România, divorțul se poate realiza fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească. Astăzi, ne vom concentra asupra divortului pe cale judecatorească.

Divorțul pe cale judecătorească în România se face conform Codului Civil, Codului de procedura civila,  Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor și a Legii nr. 271/2004 privind procedura în materie civilă. Procesul de divorț poate fi inițiat de unul dintre soți sau de amândoi, și are loc în fața instanței de judecată.

Înainte de a iniția un proces de divorț, este recomandat ca cei doi soți să ia în considerare posibilitatea unei medieri sau concilieri. Medierea și concilierea sunt metode alternative de rezolvare a conflictelor, care pot ajuta la găsirea unor soluții acceptabile pentru ambii soți.

Dacă soții aleg să meargă pe calea judecătorească, procesul de divorț începe prin depunerea unei cereri de divorț la instanța de judecată competentă, de obicei instanța din localitatea în care soții au locuit împreună sau instanța în a cărei raza teritorială se află locuința actuală a soților.

Instanța de judecată va analiza cererea de divorț și va emite o hotărâre cu privire la încetarea căsătoriei și la modalitatea de împărțire a averii, dacă este cazul. De asemenea, instanța poate să stabilească custodia minorilor, modalitatea de plata a pensiei alimentare și a altor obligații financiare, precum și alte aspecte relevante pentru divorț.

Procesul de divorț pe cale judecătorească poate dura între câteva luni și câțiva ani, în funcție de complexitatea cazului și de gradul de cooperare al celor doi soți. De asemenea, procesul poate fi costisitor, deoarece ambii soți trebuie să angajeze avocați și să plătească taxe de judecată și alte cheltuieli.

În concluzie, divorțul pe cale judecătorească în România este un proces care poate fi dificil și costisitor, dar poate fi necesar în anumite situații. Este important ca soții să încerce să găsească soluții amiabile la problemele lor, dar dacă acest lucru nu este posibil, procesul de divorț pe cale judecătorească poate oferi o cale legală și ordonată pentru încheierea căsătoriei și reglementarea problemelor financiare și de custodie.

Minutul de drept

Succesiunea testamentară este procesul prin care o persoană își stabilește în avans cum să fie împărțită averea sa după moartea sa, prin intermediul unui testament. În România, succesiunea testamentară este reglementată de Codul Civil și de alte legi aplicabile.Pentru a fi valabil, testamentul trebuie să îndeplinească anumite condiții, cum ar fi forma scrisă și semnătura persoanei care îl face, precum și a doua martor. Persoana care face testamentul are dreptul să își desemneze moștenitorii și să le stabilească cota-parte din avere, precum și să îi desemneze pe cei care vor avea grijă de copiii săi în cazul în care aceștia sunt minori.În cazul în care există un testament valabil, succesiunea legală nu mai are loc, deoarece moștenitorii desemnați de persoana decedată prin testament sunt considerați legali. Cu toate acestea, există anumite situații în care un testament poate fi contestat sau declarat nul, cum ar fi cazurile în care testamentul a fost făcut sub constrângere sau influență, sau în cazul în care persoana care a făcut testamentul nu a avut capacitatea de a înțelege implicațiile acestuia sau pentru reductiunea liberalitatilor excesive.În ceea ce privește împărțirea averii în cazul succesiunii testamentare, aceasta este stabilită de testament, în funcție de dorințele persoanei decedate. De exemplu, o persoană poate să își lase întreaga avere unui singur moștenitor, sau poate să împartă averea între mai mulți moștenitori, în proporții diferite. Persoana care face testamentul poate să își stabilească și anumite condiții în legătură cu împărțirea averii, cum ar fi obligația ca unul dintre moștenitori să păstreze o anumită proprietate în familie sau să asigure îngrijirea unui animal de companie.Este important de menționat că testamentul poate fi revocat sau modificat în orice moment de către persoana care l-a făcut, prin intermediul unui act adițional sau a unui nou testament.În concluzie, succesiunea testamentară în România oferă posibilitatea persoanelor de a-și stabili în avans cum să fie împărțită averea lor după moartea lor, prin intermediul unui testament. Această opțiune permite o mai mare libertate și flexibilitate în privința împărțirii averii și poate contribui la prevenirea eventualelor conflicte între moștenitori.

Minutul de drept

Succesiunea legală este un proces juridic prin care se stabilește cine va moșteni averea unei persoane care a decedat fără a lăsa un testament sau fără a desemna moștenitori prin alte mijloace legale. În România, succesiunea legală este reglementată de Codul Civil și de alte legi aplicabile.

Potrivit Codului Civil, succesiunea legală se deschide atunci când o persoană decedată nu a lăsat un testament sau când testamentul este nul sau nelegal incheiat. În acest caz, moștenitorii legali se stabilesc conform ordinei de succesiune legală prevăzută de lege.Potrivit Codului Civil, succesiunea legală se deschide atunci când o persoană decedată nu a lăsat un testament sau când testamentul este nul sau nelegal incheiat. În acest caz, moștenitorii legali se stabilesc conform ordinei de succesiune legală prevăzută de lege.

În primul rând, moștenitorii legali sunt soțul supraviețuitor și descendenții persoanei decedate. Dacă persoana decedată nu are soț sau descendenți, atunci moștenitorii sunt părinții, frații și surorile persoanei decedate, iar dacă nici aceștia nu există, atunci moștenitorii sunt bunicii, unchii și mătușile persoanei decedate. Dacă niciunul dintre acești moștenitori nu există, averea va fi moștenită de către stat.

În ceea ce privește modul de împărțire a averii, acesta este stabilit de lege în funcție de gradul de rudenie și de numărul de moștenitori existenți. De exemplu, în cazul în care există mai mulți descendenți ai persoanei decedate, averea va fi împărțită în mod egal între aceștia. În cazul în care există un singur descendent, acesta va moșteni întreaga avere. Dacă nu există descendenți și soțul supraviețuitor, atunci averea va fi împărțită în mod egal între părinți, iar în cazul în care aceștia nu există, între frați și surori.

Este important de menționat că, în cazul în care există moștenitori care nu doresc să ia parte la succesiune, aceștia trebuie să facă o renunțare expresă la moștenire, în fața notarului public. În caz contrar, aceștia vor fi considerați moștenitori și vor fi obligați să-și asume și eventualele datorii ale persoanei decedate.

În concluzie, succesiunea legală în România este un proces bine reglementat de lege, care garantează o împărțire corectă și echitabilă a averii unei persoane decedate fără testament sau moștenitori desemnați prin alte mijloace legale.

ICCJ: Despăgubirile pentru expropriere pot fi stabilite și în euro, nu doar în lei

Stabilirea despăgubirii la expropriere în euro, nu în monedă națională este admisibilă, atâta vreme cât vedem acest aspect ca parte a despăgubirii și cu luare în considerare a faptului că moneda națională se devalorizează constant, aflăm dintr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un proces privind exproprierea. Continuă lectura

OUG cu vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul este neconstituțională, deci nu se va mai aplica

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis azi că ordonanța de urgență prin care s-a stabilit ca vânzarea cartelelelor prepay se poate face doar cu buletinul este neconstituțională în întregime, ceea ce înseamnă că actul normativ nu va mai produce efecte juridice. Continuă lectura

ICCJ: Veniturile la Fondul pentru mediu nu constituie obligație fiscală

În ședința din 6 aprilie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție: Continuă lectura

Instrucţiunile privind individualizarea unor sancţiuni din Legea concurenţei

În Monitorul Oficial nr. 57/2020, au fost publicate Instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 53-541 din Legea concurenţei nr. 21/1996. Continuă lectura

Serviciile publice de paşapoarte vor îndeplini noi atribuţii!

Conform Ordonanţei nr 3/2020 serviciile publice comunitare de paşapoarte vor îndeplini noi atribuţii.

Aceasta prevede că serviciile publice comunitare de paşapoarte sunt structuri de prelucrare automată a datelor şi valorificare a informaţiilor prin proceduri informatice şi au următoarele atribuţii principale: Continuă lectura

Legea pentru modificarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane este neconstituţională!

Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane. Continuă lectura

Un proiect de Hotărâre care modifică Ordonanţa privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice se află în dezbatere publică

Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003. Continuă lectura

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe